Acum scriu din ce imi mai aduc aminte( memoria buna nu e o prioritate a naturii dupa ce nasti). Am aflat ca sunt insarcinata cam pe la 2 luni. Singura manifestare a fost somnolenta( nu stiam pana in acel moment ca poate fi simptom de sarcina). Sa ne intelegem: imi  era foarte somn, cascam si eram foarte molesita! Eu credeam ca e de la lipsa de vitamine si program prelungit la munca! Dupa cateva analize am avut si confirmarea. M-am bucurat dar aveam si capul plin de intrebari.

Cum  ramai insarcinata familia, prietenii, cunostintele iti vor da sfaturi. Multe, multe, multe… diferite, contradictorii. Vor impartasi cu tine experintele negative si vor uita de cele pozitive(ne ajuta sa ne plangem). Vei afla mult folclor!

Important este sa te  informezi, sa citesti, sa intrebi si sa decizi, sa  gandesti singura,  fara a te lasa  influentata de cele de mai sus. Vei fi uimita de ce simple si explicabile sunt unele lucruri. Exemplu: folclor- ai arsuri pentru ca ii creste copilului parul; explicatie logica: ai arsuri pentru ca inelul dintre esofag si stomac nu se mai inchide bine, datorita greutatii burtii, pozitiei copilului etc( doctorul iti poate explica). Vei afla multe variante, insa ascultandu-ti doctorul( aici nu cred ca e nevoie sa mentonez ca opinia sa este cea mai importanta si ca trebuie sa ai incredere in persoana respectiva). Eu am citit cateva carti, cele mai multe scrise de autori strain( pai de ce sa dam bani pe autori romani…?). Din pacate nu se gasesc prea multe carti utile scrise de autori romani, insa ce am citit m-a ajutat sa-mi formez o idee si sa mai „cern” din informatii. Mentionez ca fiind scrise de autori straini se mulau partial pe societatea romaneasca si erau multe  lucruri, ce nu se potriveau cu Romania.

Sarcina mea a fost usoara, adica: am mers la munca pana in luna a 8-a, nu am avut stari de voma decat foarte rar, am avut arsuri spre sfarsitul  sarcinii si doar la anumite alimente, am dormit decent, am fost activa si doar greutatea burtii ma mai obosea.  Am considerat a fi un proces natural, nu m-am gandit prea mult la ce va urma, nu am supraestimat sau subestimat situatia, emotiile,  rezultatul. Codul genetic te ajuta si stie mai bine sa reactioneze. Am evitat sa ascult povestiri negative pentru ca nu mi-ar fi adus nici un beneficiu, ci din contra…. Am evitat sa ma las influentata de povesti in alegerea modului de nastere( naturala sau cezariana). Nu lasa pe alti sa alega pentru tine si copilul tau!

Probabil am si avut ceva noroc, insa consider important:  sa bei foarte multe lichide,  sa manaci diversificat si cat mai sanatos, sa-ti iei vitaminele si sa-ti asculti doctorul. Exceptand faptul ca nu am putut naste natural datorita greutatii mari a copilului si pozitiei pelviene, toate lucrurile au mers foarte bine 🙂 !

Am ales sa fac si un curs de puericultura (puericultura se ocupa de ansamblul mijloacelor prin care se asigura cresterea si dezvoltarea normala somatica si psihica a copilului, precum si ocrotirea sa de la nastere pana la varsta adulta. Puericultura este aceea stiinta care analizeaza, studiaza, cresterea copiilor). Va recomad, daca va permite bugetul! Am invatat lucruri utile si te ajuta cu anxietatea asteptarii. Exista si sesiuni gratuite de Info Q&A( intrebari si raspunsuri) la clinici private sau diferite centre, ce iti pot oferi informatii( aici vorbesc de Bucuresti, probabil exista si in alte orase).

Deci se poate si altfel! Nu te lasa coplesita de societatea si stres, tu trebuie sa detii controlul! E doar o alegere, de a vrea sau nu!

Later edit: partea a doua aici

0 comments on Eu si burtica mea -partea intai

Lasă un răspuns