De doua saptamani, nu mai alaptez. Sincer, mi-e un pic dor de acest proces si mi se pare mult mai simplu si comod, decat laptele formula.
E drept ca nu m-am informat foarte bine, cum se poate face intarcarea. Doctorita noastra mi-a spus sa incerc sa o alaptez macar pana la 1 an. E am ajuns la 11 luni… apoape. Mi-a spus in treacat ca sunt mai multe metode, chiar si cu pastile. Deci, cum e cum intarcarea?
Pot povesti cum a fost la noi! Natural! Am inceput munca si cateva zile a mea dominisoara urla noaptea rau. Am zis ca e de la dinti, sau de la faptul ca nu mai sta cu mine ziua…pana la urma cred ca era de la foame :).
Noi mancam de la 7-8 luni doar doua mese de lapte( dimineata si seara). Astfel cantitatea de lapte produsa de mine, s-a reglat in tocmai. In ultima luna am inceput sa mananc mai rar si mai prost. Deci de unde lapte?! Pe fondul stresului reintoarcerii in campul munci, cred ca am inceput sa produc si mai putin. A mea pititca, plangea rau in primele nopti. Am inceput cu un supliment la masa de dimineata dar tot plangea. Apoi m-am verificat si mi-am dat seama ca la cateva picaturi de lapte( nu mai era „jet”) nu are cum sa se sature si pentru seara si i-am dat si seara o sticla de lapte. Si asa practic am oprit suptul la san. A fost o chestie de 3 zile, sanii nu mi s-au umflat, nu am avut dureri, doar ca e mai complicat acum cu fierbe apa, pune masuri de lapte praf, agita bine, pregateste portia urmatoare de lapte pentru dimineata( ca sa nu ma trezesc prea mult din somn la 4-5 dimineata) :). Toata lumea mi-a spus insa ” sa nu o intorc” …ce o insemnand si asta… parca m-as apuca de alaptat dupa ce am vazut ca nu mai am de unde?
Dra Marmotica, nu era atasata de san. Nu il cauta, nu plange daca il vede. Ea papa doar daca o puneam eu la san sau daca il vedea. Se pare ca ma afecteaza mai mult pe mine lipsa procesului, decat pe ea. Prin alaptare ne-am apropiat intr-o perioada in care amandoua eram pe planete diferite si nu stiam ce sa facem. Ne linisteam si ne cream legatura dintre noi. A fost o perioada foarte frumoasa si sentimentul ca poti sa-ti linistesti copilul printr-un singur gest este „priceless”. Sau manuta copilului tau pe san… beautiful!
Cum a fost la voi procesul? Ce sfaturi aveti? Sa le centralizam zic 🙂
Pe a mea la sase luni am intarcat-o, ca era o mare mare fomista si nu aveam destul pt ea. A fost natural, ca la tine, pur si simplu ii dadeam completare ca sa nu planga de foame, si in timp gata! Am auzit de mame care au trebuit sa se ascunda prin vecini dar la mine nu a fost cazul.
🙂 ce dragut… Sa te ascunzi de copilul tau prin vecini. Eu intelesesem ca la baieti e mai greu, ei sunt mai atasati ca fetitele de san.
Natural si la mine…..totul a fost ok. E prima data cand aud chestia cu ” sa n-o intorci” 🙂 N-am mai auzit asa ceva!! Singurul lucru care ma nedumereste este acela cu preparatul laptelui de seara pentru dimineata…..eu stiu ca formula nu tine decat max 1 ora si fara sa-l reincalzesti. Eu fierbeam apa si o puneam in termos ca sa stea calda si faceam laptele pe loc.
Va pupam!
Ups… nu m-am gandit sa intreb faza asta cu laptele. Verificam! Multumim de atentionare 🙂
Noi am avut trei incercari nereusite, cu mult plans, cu lasat copilul la mama, cu biberoane pe care le arunca. A patra oara, la 10 luni, a mers neasteptat de repede si lin, a acceptat biberonul fara probleme si nu s-a mai uitat spre san. :))
Tot din cauza serviciului am renuntat atat de repede.
🙁 suntem norocoase acum ca putem sta atata cu ai nostri copii, acasa. Teoretic dupa ce are copilul 3 mese solide pe zi, intarcarea e mult mai usoara