Spectator pe langa bicicleta

Nebunia momentului este bicicleta. Ma bucur ca a luat amploare si poate ajungem sa circulam cat mai putin cu masina in oras.  Bineinteles ca ne trebuie si infrastructura. Am sa astern cateva ganduri despre experienta mea ca „spectator” pentru moment( 1 an si jumatate) la acesta moda.

Sportivul familiei are de mai bine de 1 an si jumantate un nou hobby: concursurile de MTB( mountain bike) si implicit bicicleta. E un hobby care e benefic corpului, mintii( e un antranament continuu in concursuri) si familiei. El se antreneaza tot timpul anului in padurile din jurul casei, chiar si iarna cand ii permite vremea. E o miscare care scoate stresul din tine si te focuseaza. Cu bicicleta a molipsit membrii din familie, prieteni si incearca si pe mine. Eu nu stiu sa merg pe bicicleta 🙂 si Mos Craciun mi-a facut cadou una insa momentan ma antrenez pe trotineta Printesei.

Anul trecut a fost primul an competitional si primul an de bicicleta. Bicicletele  familiei sunt personalizate si cumparate pe bucati( e cel mai bine asa se pare din multe puncte de vedere), studiaza intens  fenomenul din toate punctele de vedere si daca vreti consultanta eu taxez :).

Am mers eu insarcinata si Printesa mai la toate concursurile organizate in Romania. Nu am prea avut weekend-uri de stat acasa vara trecuta. Anul acesta mai usor ca avem copil mic 🙂 si eu obosesc repede :). A fost frumos, au fost iesiri cu intreaga familie, Printesei ii place sa-l astepte la linia de sosire si sper sa o molipseasca si pe ea cu miscarea.

Acum cateva concluzii ale specatatorului! Nu merita chiar toate concursurile, unele sunt usurele si nu extraordinare din punct de vedere relief asa ca nu merita adusa toata familia. Exista 2 tipuri de concurenti amatori( nu vorbim de cei profesionisti cu sponsorizari si echipa in spate):

1. genul competitiv care iubeste adrenalina, miscare, senzatia; care este atent la ce bicicleta are; care se antreneaza in timpul anului; care trage de el cand are un carcel sau vrea sa-si depaseasca limita fizica.

2. genul care are cea mai scumpa bicicleta pe care se pune de obicei praful in timpul anului dar care este motiv de lauda; care vine pentru a avea ce povestii in mediu social; care nu-si optimizeaza mintea, corpul si care da navala la bere si mici dupa concurs.

Atmosfera e minunata indiferent de concurs. Copii, parinti, prieteni  in acelasi loc, atitudine de fun si miscare. Pentru cei care nu si-au vizitat tara , e un prilej bun sa o descopere.  Sunt si councursuri in afara tarii daca poti ajunge( in Romania suntem abia la inceput cu trend-ul). Pentru copii e un moment in familie si multe momente de educatie. Exisa si probe pentru parinti si copii. Pentru familia noastra e un sport cu multe beneficii.

E si multa educatie sociala daca pot spune  asa si pentru adulti. E mult fair play si atitudini ok in timpul concursurilor. Cei mai putini politicosi sau trisori sunt sanctionati de catre restul. Concurentii se ajuta intre ei, se incurajeaza pe traseu, mai socializeaza. Am avut si eu ocazia sa ajut un concurent: eram pe traseu cu masina( drumul ducea si spre o rezervatie de bizoni) si era un concurent cu o pana pe care l-am ajutat pentru ca in portbagaj aveam cele necesare. Eram in 7 luni insarcinata si fiind epuizat fizic  cu o mana o tineam pe Printesa si cu una capatul pompei pe roata.

Am vazut si concurenti de peste 60 de ani cu mai multa atitudine sportiva decat cei de 20 de ani. Am vazut fete care trageau mai mult decat baietii. Am vazut concurenti mai ponderali dar care ii intreceau pe altii avand picioare antrenate.

E un sport accesibil si usor de integrat in familie. Pe mine ma bucura cand vad si prin oras oamenii pe bicicleta, e un semn bun pentru societatea noastra.