Motricitatea și jucăriile

Să zicem că nu mai sunt o mamă începătoare! Mi-a luat cam 7 ani, să-mi dau seama că am aruncat cu banii pe multe jucării… Nu din prisma faptului că nu s-au jucat cu ele, ci doar că nu era nevoie de X cuburi sau mingi pentru bebeluș, sau diverse păturici cu desene….Câți bani am cheltuit doar pentru că cineva facea reclamă, că va fi copilul mai deștept!

Cea mai importantă jucărie pe care o poate avea un copil este un partener de joacă sau atenția părinților! În rest, deciziile de a cumpăra o jucărie ar trebui să țina de cât de folositoare este.

După ultima curățenie la jucări, am decis să nu mai cumpărăm pentru cel puțin 6 luni, jucări. Un argument a fost că strângem bani de laptop, iar altul că aruncăm mult plastic.

Cea mai buna investiție pe care am făcut-o într-o jucărie, a fost o cutie cu multe cuburi din lem. Aceste cuburi din lemn au funcționat de la 0 ani până când le-a dat verișorului, acum 1 an. Madam Furlifus s-a jucat cu ele și a construit în fiecare zi. În orice poveste sau joacă a celor doua fete, existau și cuburile.În acest weekend am testat o jucarie din lemn de la Garibel și am avut o revelație! Un set de construit din lemn, cu instrucțiuni și cu multe variante de modele, le aștepta pe fete de ceva timp să-l încerce. Nu vâ spun căt de entuziasmate erau, dacă nu au primit jucări de vreo 3 luni! 🙂

Acum să vă spun despre revelația mea:

Madam Furlifus e copilul nr 2, cu o moticitate fina dezvoltată, care nu a avut niciodata probleme în a folosi jucăriile și care a avut de unde să copie mișcări. Prițesa este copilul nr.1, care nu a avut de unde să copie mișcări și a cărei motricitate a fost de la naștere mai puțin dezvoltată. Eu nu m-am preocupat prea mult să o ajut în acest sens, considerând că lucrurile vin natural.

Deschizând cutia cu set-ul avion și apucându-se să vadă ce pot face, am observat că motricitatea fina a celei de 7 ani mai poate fi lucrată. Practic în momentul în care a trebuit să asambleze piulițe și șuruburi din lemn, i-a fost mai greu decât celei mici.

Cea mică s-a plictisit repede, dar cea mare a tot continuat și mi-a cerut ajutorul. Nu vroia sa renunțe și până la sfârșitul asamblării a învățat. Mai fusese la un atelier pe la 4 ani cu șuruburi, dar pare că trebuie să fim consecvenți și că uitase ce înseamnă „sensul acelor de ceas”.

De ce mă gândeam eu, că o data cu creșterea se rezolvă niște probleme?

Acum are temă să facă câte un model singură în fiecare săptămână. Și toate din același set. Eficient, nu?!

Vă las aici magazinul de unde am testat jucăria și sincer sper să-i descoperiți și voi. Recunosc, că e mult îmi place mult când o jucârie mă învâtă și pe mine si pe copii lucruri!

Lasă un răspuns