Searching for "madam furlifus"

Viitorul copiilor mei

Anul acesta am descoperit vacanta fară copii! Adică timp liber, casă goală și părinții care încearcă să se readapteze la viața în 2. Pentru perioade de 1-2 săptămanii, am exersat să mă relaxez, cu un dor imens în inimă. Când îmi lipsește „obiectul muncii” și nu am zeci de task-uri de făcut, gândurile aleargă și nu știu cum să se ordoneze.

Eu ca și părinte mă gândesc foarte des, la viitorul copiilor mei. Parcă am vrea să crească mai încet, dar să ne asigure cineva că vor fi bine și sănătoși în viitor. Îi visăm adulți de succes și ne facem tot felul de griji. Șotul meu chiar le visează mari si frumoase… cum vin de la discotecă la o oră prea târzie.

Mă gândeam în ultima perioadă, că nu prea conștientizăm că pe lângă școală mai sunt și alte educații de care copilul are nevoie. Mă gândeam cum mă asigur eu că fetele mele vor avea relații frumoase, echilibrate cu viitorii soți! Cum mă asigur, că nu vor divorța imediat ce relația e într-un impas? Cum le învăț să aleagă înțelept persoana pe care  o iubesc?

Nu conștientizăm, că nu am fost învățați la rândul nostru. Fiecare generație de părinți a acționat cum a știut și putut. Însă e de datoria noastră să ne depășim părinții! E ușor să dai copy-paste la ce știi de acasă, dar sigur nu-i va asigura copilului un viitor mai bun!

Genele sunt foarte importante pentru educație, dar nu se întamplă nimic bun fară muncă!

Educația emoțională a primilor 3 ani, mie îmi pare că e foarte importantă. Cum avem grijă de copil în acești ani (de la ce mănâncă la câtă libertate îi oferim să experimenteze) sunt de părere că impacteză viitorul adult. Mulți copii intră în grădiniță, fară să știe să respecte reguli, cu multe temeri și cu puțină curiziotate…Ei intră ca un rezultat al influenței familiei lor asupra propiei personalități: exemple- sunt prea agitați pentru că bunica îi dădea prea multe dulciuri, lovesc pentru că au fost loviți acasă, nu sunt curioși pentru că se pot murdări și sunt certați, etc.

Educația relațiilor: de la relațiile de prietenie pană la relațiile cu sexul opus- cine se gândește când își alege partenerul de viață că va fi un exemplu pentru viitorul copil? Eu sigur nu m-am gandit! Am două fete acum și am realizat că relația mea cu tatăl lor e primul exemplu de relație pe care îl au. Tatăl lor e tiparul de bărbat pe care  îl vor cauta, fie că vor sau nu. Cum mă comport eu cu tatăl lor, le va impacta cum se vor comporta ele cu băieții pe care îi plac.

În plus, copiii împrumută și de la ceilați din jur! Educatori, familie, prieteni…așa că eu incerc să aleg cu ce educatoare/învățătoare își petrec fetele timpul. Am descalificat o școală, pentru că doamna care prelua clasa I este o tipologie de la care Prințesa ar fi luat ticuri și obiceiuri ce nu mi-ar fi plăcut. Gesturile și expresiile care nu sunt împrumutate de la mine, le văd instant la fete și le și indentific de unde le-au împrumutat! Prințesa e mai puternică și mai harnică, datorită învățătoarei de la clasa pregătitoare! Cu ea a stat 4-5 ore pe zi, 9 luni pe an! Cu mine, sta 2-3 ore/zi!

Acolo unde știam că am și eu probleme, am încercat să o las pe ea să descopere cum ar trebui să procedeze în relațiile sociale și să nu impun tiparul meu. Am dat doar un sfat și am ascultat copilul! Vă dau doua exemple care au mers foarte bine:

  1. Eu m-am educat singură să fiu feminină și în copilarie nu am avut exemple  puternice de feminitate in familie! Bunica mea a fost plecată de acasă de la 6 ani, la muncă! Cam ce să transmită mai departe către fetele ei ?! Atât mama cât și bunica s-au straduit să mă educe frumos, dar cu ce informații și experiențe aveau. Așa că interacțiunile mele în copilărie cu baieții pe care-i placeam nu au fost ok.

La Prințesă (introvertită), pare că e cu totul altă poveste-am spionat-o în excursii să văd  cum se comportă cu unii colegi, vorbim despre baieții care îi plac și imi pune întrebări despre băieți. Pare că îi vine natural să vorbească cu ei și pare că nu-i este frică să-și exprime sentimentele. Îi placea de un baiat la un moment dat pe care eu nu-l considerat potrivit pentru ea. Am încurajat-o să vorbească cu el și încercam să-i răspund când mă întreba. Nu i-am indus nici o preconcepție sau opțiune personală. După vreo doua luni, mi-a explicat că nu-i mai place de el că e prea sălbatic și că-i place de alt băiat. A ajut foarte mult și exemplu masculin din casă, recunosc :)! Nu avea cum să-i placă alt tipar!

La Madam Furlifus (extrovertită), pare că e genetic să socializeze cu băieții! E foarte feminină când vrea ea! Copie foarte mult și ce vede la sora ei! Deci, mai puțină muncă cu ea!

2. Gestionarea certurilor/tensiunilor între copii– la grădiniță Prințesa a avut doua fetițe care păreau că o plac, dar care vroiau să o domine în joacă și erau și răutăcioase când nu faceai ca ele. Am pornit de la „nu vreau la gradiniță că nu mă lasa A si S în pace” și am avut răbdare cu ea. I-am explicat că ele o plac, dar nu știu să se exprime; să le explice de mai multe ori că nu vrea și să vorbească și cu doamna dacă simte nevoia. Am ajuns la un moment să-și dea seama ca A și S  nu sunt educate, pentru că sunt răutăcioase și că să le ia apărarea altor colegi afectați de cele doua. Cred că și educatoarea a avut o influență!

În clasa pregătitoare, cu un colectiv nou -după două săptamani mi-a explicat că s-a uitat urât la un copil care vroia să o lovească cu mingea și el a plecat. Și-a creat o „uitătură de furie” și pentru că e mai înaltă are impact!

Madam Furlifus, e centrul jocului la gradinită. Și-a dezvoltat scheme să fie bagată în seamă!  Are prietene de care îi este dor!Dacă nu o lasă vreun copil în pace, fuge! Și-a dat seama că e mai rapida!  Din nou, e mai puțină muncă. În plus, sora ei o protejează când sunt împreună.

Educația sexuală– câți dintre noi vom vorbi cu copii noștri mai în detaliu și mai explicit despre sex? Mi-am propus să le ajut cum voi putea sau să caut ajutor dacă va fi nevoie. Vor fi multe întrebări în curând și vreau să iasă din adolescență sigure pe ce simt, știu și vor! Că vrem, că nu vrem…viața sexuală va fi foarte importantă ca adult!

La 5 ani Prințesa mi-a spus că au început să-i placă baieții! M-am bucurat în gândul meu și de atunci avem discuții  despre băieți. Încerc să o ascult mai mult și să vorbesc doar când mă întrebă! Pe teoria întrebărilor deschise 🙂

La Madam Furlifus, de la 1 an jumatate e clar că-i plac băieți! Aici pare că va trebui să fim mai atenți în educație, dar mă bazez pe soțul meu!

Îmi par atât de multe lucruri la care trebuie să fim atenți pentru viitorul copiilor! Cum se exprimă, vorbesc, interacționează cu cei din jur, câtă încredere au, dacă sunt responsabili de mici, dacă își recunosc emoțiile….va depinde cu vor fi ca adulti la job, cu prietenii, cu partenerul de viață, cu copii lor! Eu zic că pe lăngă gene, va depinde de educația din copilarie să fie fericiți!

Până acum pare că suntem pe un drum bun! Să vedem cum evoluăm. Cu cât cresc, cu atât e mai dificil de gestionat o mulțime de lucruri și nevoi!

Rezumat de vară, gânduri din vacanță

La mine vara a inceput foarte agitată la muncă. Mă așteptam… și am zis că dacă e tot haos in capul meu, să fac o pauză de la scris. Nu știu cum e la voi, dar pentru mine scrisul e o relaxare și dacă sunt stresată în viața de zi cu zi, nu mă pot relaxa. Am multe idei și nu reușesc să le pun intr-o formă coerentă.

Mijlocul verii m-a găsit departe de țară ceva timp, dar tot cu munca și când m-am intors abia așteptam să vină concediul, să mă conecteze cu fetele mele. Concediul a venit intr-un final si a fost superb dar scurt! 🙂

Concediu de anul acesta a fost pentru noi o altfel de experiență și m-am găndit să vă detaliez un pic, pentru că din ce am văzut pe newsfeed-ul  e pe FB, poate fi o atfel de experință și pentru mulți dintre voi.

Am ales Grecia, dar mai spre sud vest (partea peninsulara). Nu am ales dupa câte plaje cu nisip sunt prin zonă. Am ales după prețul vilei și condițiile ei (să aibă piscină), ce obiective pot fi vizitate și distanța care poate fi parcursă cu mașina.

Am nimerit într-o stațiune unde merg mai mult grecii și ne-a plăcut foarte mult. Pe lângă un nivel de bune maniere mai ridicat, calitatea serviciilor și a mâncărurilor e superioară zonelor pentru turișiti est europeni. În stațiune cred ca am văzut doar două mașini non-greceșți în afară de ale noastre. Un mic dezavantaj- lumea nu prea avea meniuri în limba engleză și mai citeam în grecește cu google translate. Avantajul major– împrejurimile erau adevărata Grecie (am văzut practic cum trăiesc grecii în concediu) și mâncarea autentică!

Cazare  am ales-o prin Airbnb- vila cu 5 camere într-un complex,  pe care am împărțit-o cu alte doua familii din grup = a dus la un cost mediu spre mic, mai ieftin ca alte cazari la hoteluri. Vila ne-a oferit intimitate, liniște, piscină propie- a fost foarte utilă cu copiii și bine gândită. Am venit cu hainele spălate pentru că aveam mașină de spălat. Nu mi-a lipsit curățenia făcută de alții, pentru că am avut mașină de spălat vase, bucătăria era foarte bine dotată și întreținerea minimala se făcea foarte ușor si rapid. A fost chiar o relaxare, să mai gătesc! 🙂

Am făcut excursii, am mâncat foarte bine din punctul nostru de vedere și pot spune că și-a meritat toți banii alegerea! Prin experiența aceasta, mi-am dat seama ca pentru familia mea hoteluri cu demipensiune sau all inclusive din zonele populare la noi in Grecia, nu sunt o varianta care să ne aducă maxim de avantaje. Știu că multă lume e tematoarea cu cazarea prin acest tip de servicii hoteliere, însă nu aveți de ce să va fie! Alegeți cu atenție și din timp și nu puteți să aveți decât avantaje! Pentru mine, faptul ca nu erau servicii turistice si restaurante pentru est europeni (calitatea mai scăzuta) m-a incântat cel mai mult. Și nu pot spune că au fost prețuri mai mari față de ce am experimentat până acum.

Plajele erau pietrose, dar nu voi exclude nicioadata o zona doar pentru plaje. Mi-am dat seama că e mai ok din punct de vedere curățenie așa, decât cu nisip. Papuceii de apă ajută foarte mult și copiii nu s-au plăns. Copiii oricum au stat foarte mult în piscină. Intimitatea în piscină e un plus  pentru noi și cât găteam îî puteam supraveghea din bucătatie. A fost  o distracție non-stop!:)Piscina era curățata zilnic de administratorul complexului.

În orășel aveam un „China Mall”, care a fost atracția nr. 2 pentru copii. Stiți voi magazinele cu produse chinezești…acesta era unul mult mai mare!

Drumul a fost ok, avantajul că alte tări au infrastructură de transport. L-am făcut in doua zile, cu o oprire. La întoarcere a fost mai obositor. Copii s-au comportat foarte bine la 3000km făcuți in total cu tot cu excursii. Ca să nu stăm prea mult cu jocuriile pe telefon în timpul drumului, muzica a ajutat. Faptul că ascultau ce le plăcea a făcut timpul să treacă, mult mai ușor.

Comportamentul copiilor: în timpul vacanței, copii s-au uitat puțin pe telefon și deloc la TV. Erau prea ocupați cu joaca (fetele aveau un mic troller plin cu jucării) sau cu piscina! Noi nu mâncăm cu tableta sau telefonul în față, iar fetele în general știu regulile la cumparături și la ce avem voie să mâncăm. Recunosc, că am iesit din normele de acasă, dar pentru o vacanta și mai distractivă și pentru noi adultii! 🙂 Cartofii prăjiți pe acolo erau peste tot proaspeți…cum să le reziști!

Am mai observat un lucru care a plusat la confortul din acest concediu: în atracțiile turistice unde nu erau est europeni, nu se făceau așa multe poze. Am fost la Meteora unde era plin de români și ucranieni….mergeau doi pași și faceau o poză! Se opreau la poză în cele mai nepotrivite locuri, blocând circulatia….a fost singurul loc unde nu m-am simțit bine când am vizitat un obiectiv. Eu prefer să mă conectez cu mediu, să oberv. Copiii îmi pun întrebări și îmi place să le răspund! Nu învață mare lucru din selfie și stat la poze! Fac poze dar minimale și cu atenție să nu deranjez!

A fost o vară frumoasă, cu multă de muncă la noi adulții și cu relaxare din partea copiilor. Prințesa a mai și lucrat pe caietul de vară și aș vrea să punctez că a devenit foarte hărnicuță prin casă. Se apucă să facă singură ordine, strânge masa…pare că a avut un click natural pentru curățenie! Doar e fata lui mama! 🙂

Madam Furlifus e foarte curajoasă, nu-i place să facă curat dar îi place să stea în bucătărie și să mă ajute la gătim. E un copil, care plange după colegii de la gradi în vacanță! De câte ori plec de acasă, mă întorc la doua surori care par că se împrietenesc din ce în ce mai mult. Cea mică observ că o copie pe sora ei mai mare și nu pe mine, așa cum mă așteptam. A preluat multe lucruri bune de la sora sa și uneori e mai ascultatoare decât îi stă in fire.

Acum ne pregătim pentru toamna cu toate activitățiile ei școlare. Eu deja mă gândesc la urmatoare mini vacantă de la sfarșitul lui octombrie!

Dacă vreți detalii mai concrete, mă puteți contacta în privat. Am scris câteva gânduri despre un altfel de vacanță în Grecia ca principiu și nu am vrut să insist pe nume și costuri.

Să ne bucurăm de vacanța ramasă și de traficul lejer din București:) !

 

 

 

 

 

 

 

Cum te transformi la copilul nr 2!

Ma țin să vă mai împărtășesc din experiența mea de părinte de 2 copii de ceva timp și uite ca într-un final am reușit! Viața mea are un ritm alt său și îmi cere zilnic să-mi prioritizez acțiunile= mi-a fost dor să scriu, dar m-am încărcat cu ce fac în viața reala!

Pe ordinea de zi viața cu doi copii:

De la început vă spun, că se văd de la o poștă părinții cu 1 copil și vă recomand pentru sănatatea emoțională a unui copil, să fie minim 2 în familie!

Dacă ar avea doi copii, sigur ar face ca noi:

  • La copilul nr 2, te uiți cum să optimizezi bugetul familiei și nu te stresezi ce haine poartă. Îl lași să-mi aleagă singur dimineața…ce regului de parenting…să aleagă și din dulapul sorei, că oricum va ajunge în dulapul nr. 2 la un moment dat.
  • A căzut!? Știe să se scuture și singur! Relax!
  • S-a tăiat la mânuță!? Relax! E  sora mai mare acolo care e responsabilă și rezolvă problema! La noi a intrat in casă, să se roage la Dumnezeu să o facă bine pe sora ei! 🙂
  • Ce plan pentru a învața să facă la oliță sau să mănânce singură!? Relax! A învațat rapid de la nr 1.
  • Ce plan să pregătim copilul pentru gradiniță!? S-a ocupat sora mai mare, prin jocuri despre gradiniță!
  • A mâncat copilul dulce sau inghetată înainte de 3 ani !!! E ok…relax!
  • Nu doarme copilul la pranz…e ok, doar nu e robot!!!!! Fiecare cu ritmul lui!

Ideea este, că din punct de vedere al efortului meu ca părinte pentru educația copilul nr.2,  este mai mic și ajungi să te bucuri că mai treci din nou, prin niște momente minunate, dar de data aceasta sunt prezentă și nu stresată! 

Copilul nr 2. m-a învățat cum să fiu mai prezentă cu copiii mei, m-a învățat că unele detalii pe care mă stresam nu conteaza așa de mult și m-a transformat ca mamă. Și mă transformă…zic eu în bine!

Când gestionezi doi copii și un șot și alte roluri pe care le ai, nu mai te mai strezi cu lucrurile mărunte și le vezi pe cele importante. Vezi că și copilul nr.2  e cumva diferit și că are alte nevoi, doar că el învață din mers de la copilul nr 1. Vezi că copilul nr 1, învață să gestioneze conflicte și evoluează, pentru că are  o sora care o ajută și cu care se completează. Cumva armonia lor, le ajută pe amandoua, mai mult decât timpul dedicat separat cu mine!

Armonia  lor trebuie sa fie o prioritatea și de aici diverse decizii pe care le luăm în educația lor. Poate ar fi mai complicat dacă ar  fi doi copii de sex diferit, dar Dumnezeu ne dă ce putem duce! 🙂

Am supraviețuit unui prim an școlar de clasa 0 si grupa mică. Am iubit momentele când  îmi duceam la grădiniță copilul nr2, pentru că eram PREZENTĂ și le trăiam și pentru cea mare. Mă uit cu alți ochi la copilul nr. 2, mai relaxați, mai puțini panicați și mai întelepți!

Madam Furlifus e un copil minunat, e sociabil, curajos și deschis…ușor mai alintat, dar dependent de sora sa și nu de mama sa!

Nu spun că nu e greu uneori, dar nu e așa de complicat pe cât ai crede! Și dacă te-ai straduit și a ieșit ok copilul nr 1, nu are  cum să copie lucruri greșite! Mă gândesc că și diferența de vârstă poate fi un factor, dar cred că cel mai important este felul în care educăm primul copil, pentru că la al doilea vom fi mai puțini atenți și va copia mai mult de la primul decât il vom educa noi. Nu v-ați gândit la copilul nr 2 așa-i….când nu educați copilul nr. 1?!

Sunt câteva gânduri adunate în ultimile săptămâni, pe care am vrut să le scriu, să-mi aduc aminte de o perioadă foarte frumoasă din copilaria fetelor mele 6 și 3 ani!

 

Ce nu vă spune lumea la al doilea copil?!

Am realizat zilele acestea cât a crescut Madam Furlifus! Avem 3 ani jumatate acum. Multă lume mă tot întreabă cum e cu doi copii, unii îmi spun că am avut curaj, alții că nu știu cum mă descurc…

Într-adevăr e mai complicat cu doi copii, dar este de 10 ori mai frumos! Dacă și tatăl este implicat, presiunea pe mamă este mai mică. Însă revelația mea, a fost că primul copil are un rol foarte important în educația celui de-al doilea copil! Nimeni nu vă spune că nu s-au mai stresat așa mult la al doilea copil, cu olița, cu învățatul să bea sau să mănănce singur, cu adaptarea la grădiniță…sunt mult lucruri pe care le copie și le preia de la copilul cel mare.

Diferența dintre fetele mele este de 3 ani. Prințesa este o fire foarte liniștită, logică și foarte atentă la detalii. Madam Furlifus este o fire extrovertită, cu multă voință și în primii doi ani cu mult nerv/nervii.

Cu cea mare mă conectez imediat și se echilibrează mai ușor cu mine, cu cea mică chimia este la tatăl ei. Așa că în momentul în care el nu este acasă, se descarcă mai greu și ne certăm că e nervoasă. Cum intră pe ușă, devine foarte liniștită! Perechi de personalități….

Mi-a fost greu între 1 an si 2 ani jumătate cu Madam Furlifus, pentru că nu reușeam să avem zile în care să nu fie nervoasă. A fost  și o perioadă în care am fost mai mult singură cu ele și îl vedea mai rar pe tatăl ei și de aici cred că si starea ei.

Nu m-am stresat cu orice lucru mic de bebeluș, pentru că știam ce trebuie să fac. Dar… nu eram învățată cu un copil care să nu facă cei spu eu și care să fie kamikaze!

Partea frumoasă la al doilea meu copil este a preluat din personalitatea surorii ei și dintr-un punct se joacă foarte frumos împreună. Madam Furlifus face tot ce face sora ei! A preluat practic din gesturile, tiparele și liniștea celei mari.

Am fost plecată vreo 8 zile de acasă și când m-am întors, am găsit-o foarte schimbată pe cea mică. A crescut bebe meu! Și pare o copie a Prințesei, dar cu mai mult curaj și cu nervi când e obosită.

Practic, muncești mai puțin să corectezi unele lucruri -pentru că te ajută copilul cel mare. Mi se pare, că fiica cea mare are mai mult merit în educație, decât noi. Noi părinții, am avut grijă să nu-l stricăm pe primul copil și să fie apropiate cele doua fete! 🙂

Uneori am un sentiment de vinovăție că nu sunt atât de atentă cu cea mică și că nu sunt atât de riguroasă cu ce manâncă, dar parcă se rezolvă de la sine…și ori copie de la sora ei, ori o protejează sora ei.

Sunt momente când îmi este greu, dar cum spuneam  este de 2 ori mai greu şi de 10 ori mai frumos!

Ce nu vă spune lumea, la al doilea copil, este că primul copil ajută foarte mult şi nu e chiar aşa greu! Financiar e mai greu şi după trei ani sunt mai multe cheltuieli. De frumos şi emoţional este de 10 ori mai bine!

Ce nu vă spune lumea la al doilea copil, este că în patru este un alt echilibru în familie şi mai mult de 1 copil în casă te învaţă ca adult multe noi trucuri de gestionare şi manipulare :).

Ce nu vă spune lumea la al doilea copil, este că ştii că toată viaţa vor fi pereche şi se vor avea una pe alta.

 Bonus: regulile casei noastre, create impreuna cu fetele

 

Aniversarea de 6 ani a Prințesei

Mă uitam că am aproape o luna de cand  nu am mai scris și îmi pare rău! Ca un rezumat la ce se întamplă cu mine/noi în ultima perioada: mă bucur de multă muncă la birou și e o perioadă încarcată, mă distrez cu doi copii la program de dimineață -școală și gradiniță, am câteva zone organizaționale de finalizat și încerc să revin cu domeniul propiu pentru babymanager! Nu stau….

Am găsit câteva clipe să vă împărtășesc ultima aniversare din familie și ce am făcut la  6 ani ai Prințesei. Poate vă dă idei.

Prințesa a văzut la o excursie cu școala, că ar putea călari de ziua ei! A venit și mi-a spus că a fost un pic geloasă pe colegul ei și că vrea și ea de ziua ei plimbare cu caii. M-am gândit că vom avea un numar limitat de invitații și cu condiția să găsesc un manej acoperit ( loc acoperit sau deschis care serveşte pentru antrenament la călărie și pentru dresajul cailor). Noi suntem in noiembrie și clar nu e cald!

Am găsit la Tărâmul Zmeilor. Ne și încadram în buget și pentru zile de vară și primăvară e perfectă locația-merge și un picnic. Am invitat vreo 8 copii, majoritatea fete- Prințesa a făcut  lista.

Așa că vreo ora ne-am plimbat cu 3 cai în manej și apoi am servit pizza si tort într-o căbănuță încălzită. Copiii s-au bucurat de cai și lumea cred că în general a apreciat idee. Ne-am fi dorit poate să stam mai mult după, dar spațiul nu permitea. Apoi se înnoptase și mai și ploua. Prințesa s-a bucurat să-și vadă fostele colege de grădiniță și să primească cadouri. Le-am pregătit și copiilor un mic cadou: un glob de metal de la Jumbo, ce se poate pune in pom, plin cu surprize.

Madam Furlifus a printre primii 3 copii care a vrut să se urce pe caii. E un loc pe care vi-l recomand şi cu siguranţă ne vom întoarce pentru că e şi aproape de casă!

4ani, 5 ani- a fost la gradiniță cu Fetița Zurli, 3ani, 2 ani, 1 an- a fost in familie acasă sau la munte.

 

Fetele mele și Dorothy

Săptamâna trecută, după multă tuse și răceli, am primit o surpriză care mi-a plăcut: foarte mult sclipici cu o provocare și cartea „Vrăjitorul dinOz” fară imagini. Jur, că în ziua aceea numai să văd cartea și să îmi inchipui cum îmi voi face o pereche de balerini a la Dororty, mi-a dat o energie bună și m-a ajutat să ajung acasă veselă!

IMG_1417

De vineri pană când am reușit să mă adun duminică după virusul din această zi de toamnă, fetele mele din dotare m-au terorizat!

– Când facem proiectul? Câââââând? (a se întelege când punem ne jucăm cu sclipiciul roșu), pentru Prințesă orice este art&cfrat e un proiect.

-Ai promis că azi! Ai promis că acum! (a se înțelege manipulare/negociere)

-Stați un pic! Voi știti de ce mami vrea pantofi roșii cu sclipici?

-Da, vrei să fii și tu ca Dorothy, zise Prințesa (6 ani)!

-Vrei să fii la moda, zise Madam Furlifus (3ani)!

-Cine e Dorothy, întreb eu pentru că știam foarte bine că cea mare e familiarizată cu povestea?

-Cum mami, nu știi? se miră Prințesa! Stai să-ți explic….aaaaaah…Dorothy este o fetiță ce a zburat cu casa ei magică…

-Mami, e cu un leu fricos care vroia sa fie ca mine curajos!, intevine Madam Furlifus

-Ilincaaaaaaaa, nu mă mai întrerupe, eu vorbesc acum!!!!!

-Mami, relua Prințesa… Dorothy pleacă cu casa ei magică să-și ajute prietenii și pe Vrăjitorul din OZ. Ea și Toto… adică cătelul ei… trec prin tot felul de peripeții și sunt foarte curajoși, nimicesc o vrăjitoare și se întâlnesc cu Leul, Omul de Tinichea și Sperietoarea de Ciori. După ce fac dreptate, Zâna Bună le dă cadou ce își doreau: curaj pentru leu, creier pentru Sperietoare și inimă pentru Omul de Tinichea.

-Aha.. și cu patofii tot nu înțeleg?

-Mami….. pantofii sunt de la Zâna Bună pentru Dorothy, pentru că a fost curajoasă și bună și s-a luptat cu Vrăjitoarea cea Rea!

-Am înțeles!

– Mami, mami….eu vreu să fiu leu să fiu curajoasă! sări Madam Furlifus repede să completeze.

Bineînteles că domnișoarele mele deja văzuseră “Dorothy și Vrăjitorul din Oz” care a început din 16 octombrie și se poate vedea de luni până vineri, de la ora 20.35. Cât au stat pe acasă răcite s-au updatat la noutățile de pe Boomerang! 🙂

Ca să nu lungesc povestea, sunt mândră de noii mei balerini, toată casa inclusiv pisicile sunt  pline de sclipici roșu și nouă, fetelor, ne place!  M-am uitat și eu un pic la serial (e mica mea plăcere să mă uit la desene animate cu cele mici) și vă recomand să-l vedeți dar musai după ce cei mici vă povestesc povestea inițială, pentru că serialul este o continuare practic.

IMG_1441

 

IMG_1423

 P.S Sper să-mi aducă un concediu condurii mei roșii! Oare de câte ori să-i lovesc, să mi se îndeplinească dorința?

 

O vacanța și două surori

În vara aceasta, a fost prima vacanță în afara țării cu cele doua fete din familie. Am așteptat să crească un pic și cea mică, pentru a nu avea diverse „drame” și pentru familia noastră a fost bine. Am reușit să fim relaxați, copiii fericiți și fară prea multe stresuri.

Pentru vacanță am ales un hotel de familie, liniștit, la mare. Nu contează unde și la ce hotel, contează ca am  fost toți 4. Cele două prințese-3 ani si 6 ani, au fost foarte cuminți pentru un drum de 10-11 ore. La întoarcere au fost chiar 14 ore, am prins o furtună destul de agresivă.

În această vacanță familială, am avut multe gânduri, multe observați și cel mai important pentru sufletul meu, am avut două surori.

Prințesa avea în general grija de Madam Furlifus când mergeau la joacă afară. O veghea când erau mai mulți copii și se jucau împreună când nu erau copii care să vorbească română. Când erau în piscină, erau una după alta și cea mare m-a uimit când cauta soluții să o ajute să iasă din piscină pe cea mica. A văzut că nu poate să o tragă în sus de pe margine, a intrat in apă și a impins-o!

Acum nu știu cât e meritul educației și cât al personalităților lor, însă de ceva vreme am sentimentul plăcut că sunt surori și se recunosc ca atare.Bonus pentru părinți: se joacă impreuna și așa mai avem și noi timp de relaxare.

Sincer nu am pentru moment o rețetă, nu am sfaturi pentru gestionarea surorilor, am doar inima plină de bucurie și emoție când le văd împreună!

IMG_0755

 

Câteva lucruri întelepte despre oliță

Pentru orice părinte, operațiunea „olița” este un stres și o minune când într-un final începe copilul să utlizez mai puține scutece de unică folosință.

Am  mai scris aici despre prima mea experiență. Acum după a doua experiență, mă simt înțeleptă 🙂 și aș darnică să împartăsesc cu voi câteva lucruri. 🙂

  1. Nu stresati copilul, nu-l certați, nu-l manipulați! Aveți răbadare!

In jurul vârstei de 2 ani-2 ani jumatate, copilul e pregatic fizic și psihic să-și controleze mușchi pentru funcțiile 1 și 2. La primul copil, puterea exemplului este importantă, colectivitatea îi învață cel mai repede- proces complet dupa 1 an si 4 luni. La al doilea copil merge mult mai repede, pentru că vede la primul-proces complet dupa 1 an.

Prințesa, a dat înapoi când începusem să o cert și Madam Furlifus pentru că eram eu stresată și refuză să facă nr. 2 la olița. Abia dupa ce am devenit eu mai relaxata și mai răbdătoare, nu a mai cerut scutec pentru nr. 2. Adică, ea aștepta pană vedeam eu acasă seara și îmi cerea să-i pun scutec pentru nr.2!

2. Procesul trebuie prezentat normal, fară prea multe lucruri de pus în scenă!

Olită simplă sau colac reductor sunt suficiente.  Copilul trebuie să fie pregătit atât fizic, cât și mental. Aceste doua momente nu coincid  în general și emoțiile din familie pot influența momentul în care cel mic/ă se vor simți confortabil cu noua schimbare.

Prințesa a învățat prin repetiția zilnică în jur de 3 ani, prin adaptarea la grădiniță și a conștientizat singură că nu mai trebuie să facă noaptea în pat. Și când se mai întampla, era doar un accident și nu o certam. Copilul introvertit are nevoie de încurajare și să vădă că familia îl susține.

Madam Furlifus a învâțat prin exemplu surorii ei pe la vârsta de 2 ani jumătate, a desprins repede ce poate să facă și a realizat cu timpul că nu e o joacă. Pentru a ne atrage atenția și a o laudă, s-a adaptat mai rapid. Nr 2 la oliță a fost întârziat datorită unui stres familial.  Un copil extrovertit învață repede și dacă are un exemplu în familie devine o competiție!

3. Nu lasați familia  sau prietenii, să-i faci să se simtă prost că nu fac încă la oliță!

Cum ar fi să vi să zică zilnic că nu puteți face ceva?! Rușinea poate crea un automatism, dar nu învață, iar trauma psihică persistă în timp.

Keep it simple and relax! Procesul nu e complicat, trebuie doar răbdare și perseverentă. Nu sunteți părinți mai puțini buni dacă copilul nu face la olită la 3 ani. Am consultat și un psiholog și mi-a spus ca e ok să poarte scutece și la 4 ani! Important e ca procesul să se întample cănd sunt pregătiți și psihic. Setați-vă  că mai important e să aveți un copil fericit decât unul rușinat!

A fost un moment frumos când am realizat că am doi copii care nu mai folosesc scutece de unică folosință, că drumurile cu mașina vor fi mai puțin stresante din acest punct de vedere, că voi putea cheltui banii de scutece pe altceva! 🙂

Vă doresc să aveți și voi parte cât mai rapid de momentul de final în care realizați că ați scăpat de scutece! 🙂

olita-toily-olita-transformabila-in-scara-pentru-vasul-de-toaleta-litaf

 

Ieșire de weekend: Piatra Neamț-Durău

Anul acesta am participat ca și suporteri la festivalul sportiv Tare ca piatra, in Piatra Neamț! Foarte tare ce fac oamenii acolo de multi ani, mai exact 12 ediții! Festivalul reunește mai multe discipline sportive: downhill, cross-country xc, skate park, streetball.

Pe noi ne-a interesat concursul de downhill, având un amator in familie un pic accidentat. Traseul e destul de tehnic și spectaculos și am avut ocazia să vedem și copii de 12-14 ani parcurgându-l cu brio!

Din start vă spun că a duce copiii (3 și 6 ani) la astfel de evenimente, mă poate doar ajuta. Am mers pe jos, am urcat pe munte și au văzut lumea în mișcare. Bonus, fetele au susținut concurenții la o zonă spectaculoasă și au fâcut multă gălăgie! Pe Madam Furlifus, chiar o văd sărind pe traseu în câtiva ani! Ea era cea mai activă și neobosită susținătoare!

sursa poza20287207_1382596428484049_5747585172555217332_o

Am mai fost in zona Piatra-Neamț și de fiecare dată mi se pare foarte frumoasă. Anul acesta ne-am cazat la Durău. Drumul București-Durău a fost în jur de 6-7 ore cu opriri, deci merită să mergi  în zonă dacă ai minim un weekend prelungit.

Cazarea a fost foarte ok-Pensiunea Ana din Ceahlau, camera era gen o garsioneră cu baia si dormitorul sus și un mic living cu canapea jos. Bucătăria este foarte bine utilată și am fost încântată de curte și spațiul de joacă pentru copii. Pensiunea e nouă în circuit și o recomand cu căldură! Cred că e o variantă foarte bună și pentru o mini vacanță de iarnă.

Drumul Durău_Piatra Neamț îți ia cam 1 ora și 40 min și e spectaculos cu  barajul Bicazului. În zonă sunt multe obiective de vizitat și trasee montane acesibile și copiilor mai mici. Noi am reușit să vedem Cetatea Neamțului și am fi vrut să facem traseul panâ la Cascada Duruitoarea. E o zonă în care sigur nu te plictisești!

IMG_0226

La întoarcere am trecut și pe la Lacul Roșu, foarte aglomerat-am nimerit la un festival maghiar, am mâncat destul de slăbuț și m-am rugat să nu avem vreo problemă digestivă a doua zi.  Tot pe drumul de întoarcere mi-au făcut cu ochii Baile Tușnad ,care par interesante de vizitat într-un alt weekend.

Ca mâncare, de data aceasta nu am recomandări , că am nimerit destul slab calitativ. Am ratat încă o vizită la Hanul Ancuței, dar mă voi revanșa data viitoare! În zonă se mănâcă foarte bine, însă am fost noi neinspirați în acest an.

La sfârşitul concursului de downhill, seara a avut loc un concert. A fost distractiv să particip pe langă foarte mulţi adolscenţi la acest concert şi să văd că avem multe în comun şi gusturi comune Macanache.  Mai erau câteva persoane mai dupa 30 de ani, dar erau părinţi sau „bone” pentru adoleşcenţii ce se distrau în faţa scenei :).

Am bifat multe în această ieșire mișcare, educație sportivă, educație istorică, educație geografică, răbdare (drumul de întoarcere a fost mai lung pentru că ne-am păcălit cu Valea Prahovei), timp în familie, timp în cuplu, repetiție de jocuri în mașină pentru viitorul concediu :). Toate in 3 zile!

Am uitat…. și distracție generalizată!

 

 

Fetele și limbiile stăine

Să vă spun pe scurt una din strategiile mele pentru educația copiilor mei, moștenită probabil din familie: cât mai multe limbi străine! 

Prințesa a fost la  o grădință în care facea zilnic germană. Am considerat că o pot expune la limba engleza la școală, pentru că o pot învâța și eu și am vâzut că a prins ușor ceva cântecele pentru copii. M-am gândit că cele doua limbii sunt asemănătoare și le poate duce in paralel.  Nu pot să spun că vorbește fluent germană, dar cred că e foarte importantă expunerea și că înmagazinează cunoștințe ce o  vor ajuta în timp. Important este să aibă continuitate!

Am în plan să facă și ceva franceză, dar caut momentul oportun să introduc şi a treia limbă. Încerc să nu stresez copilul și să vină natural.

Madam Furlifus pare  ca a prins mai repede limba engleză. Când spunea primele cuvinte: la bani spunea money, la telefon spunea phone , la roz spunea pink. Jocul lor preferat era să cante cea mare Humpty Dumpty și cea mică să se arunce de pe canapea. Ne mai distrăm uneori când  interpretăm împreună Jonny Jonny…yes papa.

Pentru mine la toamnă începe o noua etapă în familie: ambele fete la școala, una la clasa pregătitoare și un la gradiniță. Colerat cu planurile noastre pentru viitor, e oportun să încerc să avansăm cu zona de învățare a limbii engleze.

Sunt multe opțiuni pentru învățarea limbii engleze și avem de unde să alegem. Mie mi-au atras atenția English Kids Academy,  divizia International House. Au acum și cursuri pentru 0-6 ani. Metoda lor de învâțare este asemănătoare cu ce au experimentat copii mei acasa: muzică și mișcare. În acest moment am înteles că sunt singurul centru acreditat de pregătire a profesorilor în predarea limbii engleze pentru copii și adoleșcenți, curs de calificare  a profesorilor moderat de Universitatea din Cambridge.

De ce prefer și un ajutor specializat? Pentru că da… poți vorbi și tu cu copilul tău acasă, dar mic fiind va prinde accentul tău… și nu e cel mai indicat. Îl pot ajuta dar ar trebui să audă cumva corect pronunția. Eu am cumva accentul profesoarei de engleză de la 5-6 ani. Am văzut în jurul meu părinți vorbind cu copiii în engleză, cu accent slav.

Și ca să nu credeți că sunt nebună: lucrez mult cu oameni din toate colțurile lumii în engleză și imi este mult mai ușor să înteleg oamenii cu un accent bun și se văd națiile care se preocupă de învâtarea limbii engleze de mici: ca Olanda și Estonia. Au oamenii aștia o încredre în ei când vorbesc… chiar dacă nu spun ceva inteligent! Copiii mei vor comunica și lucra într-o economie globală, e important să se simtă confortabil când vorbesc!

Mi-am propus să încercăm doua module de vara, intensive, de la English Kids Academy și să vedem cum iese!  Vom merge la început o săptămână, 2 ore pe zi !

Mai jos câteva detalii despre cursurile EKA. Ar fi fost interesant sa mergem la cele pentru 6 luni-1 an 🙂 !

Sing & Play (6 luni – 2 ani) – http://www.englezacopii.ro/sing-play-6-luni-2-ani/

Program conceput pentru copiii cu vârsta între 0 și 2 ani, Sing & Play stimulează dobândirea de noi abilități de mișcare și abilități lingvistice. Fiecare sesiune de curs oferă o combinație de activități comune părinte-copil, oferind părintelui ocazia de a participa alături de copil la activitățile de mișcare, muzică, socializare și, în egală măsură, de a observa din umbră evoluția copilului. Cursul durează 12 luni, 2 ședințe pe săptămână, 60 minute/sedința. Copilul participă alături de un părinte sau însoțitor, iar înscrierea se poate face oricând în timpul anului. La înscriere, se achită doar primele 8 ședințe /1 lună, după care se pot achita pachete de discount de 3, 6 sau 11 luni.

Wiggle & Grow (2 – 3 ani) – http://www.englezacopii.ro/wiggle-grow-2-3-ani/

Programul de expunere la limba engleză pentru copiii cu vârsta între 2 și 3 ani. Totul se întâmplă într-un mod super-distractiv. Lecțiile oferă o experiență de învățare bogată în muzică, copiii mici bucurându-se de activități de canto, dans, instrumente de joc special concepute pentru a promova dezvoltarea cognitivă, pentru a încuraja abilitățile sociale și câștigarea autonomiei față de părinți. Cursul durează 12 luni, 2 ședințe pe săptămână, 60 minute/sedința. Copilul participă alături de un părinte sau însoțitor, iar înscrierea se poate face oricând în timpul anului. La înscriere, se achită doar primele 8 ședințe /1 lună, după care se pot achita pachete de discount de 3, 6 sau 11 luni.

Laugh & Learn (3 – 6 ani) – http://www.englezacopii.ro/laugh-learn-3-4-ani/

Programul este destinat copiilor cu vârsta între 3 și 6 ani. Fiecare lecție folosește deschiderea naturală a copilului către muzică, povești și joc imaginative, pentru introducerea primelor noțiuni de limbă engleză și pregătirea copilului pentru învățarea structurată a limbii străine. Cursul durează 12 luni, 2 ședințe pe săptămână, 60 minute/sedința. Copilul participă alături de un părinte sau însoțitor, iar înscrierea se poate face oricând în timpul anului. La înscriere, se achită doar primele 8 ședințe /1 lună, după care se pot achita pachete de discount de 3, 6 sau 11 luni.

Ce mai studiez la EKA și pare interesant este Evaluarea Inteligențelor Multiple. Eu sunt de acord cu teoria care spune că nu trebuie să ne întrebăm DACĂ un copil este inteligent, ci ÎN CE FEL este inteligent. Cercetările și practica demonstrează că există cel puțin opt moduri de învăţare şi de rezolvare a problemelor, cu alte cuvinte, mai multe inteligențe.

Cum afli tu ca părinte care este inteligență copilul tău și cum il poți ajuta să învețe mai bine, dacă nu-i știi stilul? Sunt cumva întrebări care sunt actuale pentru mine, pentru că vreau să-mi ajut copii să fie în forma lor cea mai bună ca adulți, chiar dacă sistemul societății românești încă nu-i ajută!
EKA_blogs_banner300x300px (1)

Revin cu impresii dupa prima săptămână de engleză intesiv 🙂 !