Emoțiile de mamă: final de gradiniță

Las câteva rânduri aici ca într-un jurnal, să-mi pot aminti de emoțiile acestor zile. Eu mă atașez de locuri, de oameni….și m-am atașat de grădinița copilului meu.

Prințesa a terminat ciclul pre-școlar. Au fost 3 ani frumoși, fară incidente, fară drame reale. Cel mai mult cred că apreciez că oamenii din grădiniță au făcut ca Ioana să se simtă emoțional bine. Toții copii o iubesc pe doamna educatoare, pe îngrijitoate, pe doamna directoare.

Mie nu-mi vine să cred că a trect timpul așs de repede! Am plâs un pic la serbare, am plâns un pic și în ultima zi, plâng și acum scriind aceste rânduri. Am încercat să pastrez „încapsulate” momente: cum îi împleteam părul în fiecare zi la gradinită, cum o țineam de mână până la masă, cum fugea din clasă după mine la plecare, cum îmi cerea bomboanele de curaj, cum se pupa cu doamna educatoare înainte de plecare, cântecelul cu vaporul de la serbare…

Nu îmi voi aminti cât de bine făcea bastonase, sau cât de bine spunea un cuvânt în germană! Îmi voi aminti senzați și mirosouri și felul descopeream în fiecare zi ceva din compotamentul ei preluat de la doamna educatoare. Cred că îi sunt foarte recunoscătoare doamnei educatoare pentru emoția cu care mi-a crescut copilul și pentru că a întregit personalitatea unui copil frumos, inteligent și echilibat!

Multumesc, Gradinița 50! Mă bucur foarte mult că voi mai avea o experiență cu copilul numarul 2 de la toamnă! Suntem norocoase că mai avem 3 ani dulci și puri!

gradinita

Liber la educație!

La început de iunie, am participat la conferința Liber la educație, educație la liber!. A fost interesanta din mai multe puncte de vedere.

A fost interesant să-l ascult pe Gaspar Gyorgy și să-mi răspund la întrebarea: dacă mie mi-a plăcut la școala! Răspuns: da, mi-a plăcut mult!

A fost interesant speach-ul Oanei Moraru. Invitatele mele la această conferința au văzut de ce o tot laud. În principiu, ambii vorbitori au încercat să ne pună în față cu noi și cu nevoile copiilor noștri în materie de suport școlar.

Voi sări peste momentul publicitar  mult prea intens pentru gustul meu și mă voi opri asupra unor observați de la atelierele pentru copii. Puteți citi mai multe detalii despre mesajele transmine la conferința, aici.

Organizatorii au fost foarte drăguți și au organizat pe parcursul evenimentului, un spațiu pentru copii cu jocuri, mascote, supraveghetori, face painting și baloane. Toți copii au fost foarte încantați și parinții fericiți că pot respira pentru câteva ore.

Toate bune și drăguțe dar pentru trăim într-o societate, nu am putut să nu remarc câteva lucruri

  1. Copiii care probabil aveau o lipsă de joacă în familie, au stresat un supraveghetor draguț cu o sabie. Cautau să se joace cu un personaj masculin și la  un moment dat supraveghetorul era depășit de situație. Mulți copii cautau atenția lui și nu mai facea față. Alți copii se jucau împreună sau singuri. Copii care se jucau doar cu supraveghetorul, nu reușseau să socializeze în grup.
  2. Când îți lași copilul să fie supravegheat de alții și știi că e nazdravan-agresiv, îl mai verifici din când în când! Mă aștept ca participanții interesați de astfel de eveniment despre educație, să fie mai atenți la copiii lor.

Era un baiețel foarte agresiv cu toții copiii acolo și s-a oprit la unul mai mic pe care îl lovea cum apuca. Au încercat unii copii să-l opreascăm, să-l certe, însă fară succes. A fost nevoie de intervenția unui adult și nu a fost parintele lui. Mă gândeam că dacă aș știi că al meu copil e agresiv, l-aș verifica mai des. Care poate să fie motivul pentru care un copil este așa agresiv (evit cuvântul rău pentru că nu știu mai multe detalii)?  În general un copil copie ce vede acasă și deci cineva e agresiv cu el?

Le multumesc sponsorilor evenimentului pentru că au făcut posibil acest eveniment. Au fost câteva ore utile pentru toată familia.

Partener Principal : Orange Romania
Parteneri: NN, Aquatique, Dacia Romania, Boiron Romania, RawBite Romania, English Kids Academy, Scoala Step by Step Bucuresti, Sloop, Kinderpedia, Bucate delicioase si NESCAFÉ Dolce Gusto Romania

 

Cum alegem un costum de baie?

În mai când faceam lista de bagaje necesare pentru vacanța care mă așteaptă în august….așa sunt eu „planning a head” type, m-am uitat peste câteva modele de costum de baie. De atunci, internet-ul și google au reținut căutarea mea și am mereu reclame la costume de baie.

Acum, sunt ceva mai înțeleaptă și ce-mi doresc eu de la costumul de baie  este:

-să-si acopere parțile mai puțin perfecte

-să-mi creioneze un bust susținut

-să nu fie negru, că nu vreau să atrag prea multă căldură

-să fie confortabil

-să fie UȘOR de îmbracat/dezbrăcat

-să fie GRATIS

De ce? Păi sunt o mamă de doi copii, în concediu visul meu este să pot să nu stau cu gura pe ei prea mult, să apuc să stau un pic pe șezlong și să pot face duș singură. Ce fel de părinte responsabil aș fi dacă aș arunca  cu banii pe modele de costum de baie la modă?!

  1. Cheltui bani pe care i-aș putea cheltui pe copiii mei. Gen cum ar fi un costum de baie cu Minnie pentru Madam Furlifus!
  2. Orice costum de baie aș lua, nu mă slabește cu 5 kg și nu mă face mai lucrată la mușchi.
  3. în poză arată frumos, dar pe mine sigur nu ar sta la fel
  4. în concediu nu vreau să stârnesc priviri, ci doar să mă relaxez.

A da și ce îmi mai doresc din concediu, sunt câteva poze  frumoase cu familia. Sigur dacă voi fi relaxată și fericită, voi fi mai fotogenică în poze!

FullSizeRender (2)

Deci, îmi aleg vechiul meu costum de baie cumparat anul trecut! Back-up, am un costum de baie de vreo 7 ani, actual si versatil și în sarcină 🙂 !

 

P.S  Am și eu momentele mele de fashion statments, dar nu mă încarc de la costume de baie sau outfituri pentru concediu. În concediu vreau să mă relaxez și să mă conectez cu familia!

 

Fetele mele, Prințesa și Madam Furlifus

Mă gândeam că de mult nu am mai scris despre cum e cu doi copii! Văd în jurul meu multă teamă dar și o dorință pentru un al doilea copil. E frumos, dar e altă ligă ca organizare și gestionare emoții! Părerea mea!

Prințesa are aproape 6 ani acum, e o fire introvertită, delicată, uneori emotivă, empatică, liniștită, înțeleaptă, fotogenică și o excepție în general. E cea ce o echilibrează pe sora ei și se comportă ca un mentor, fară să o stresăm noi cu sora mai mare. Profesoara ei de germană de la grădi a definit-o ca fiind „un copil special”!

Mă uimește aproape zilnic cu ideiile ei, mă trezește de multe ori și când mă ceartă are argumente, negociează cu mine când vrea ceva și vine cu alternative bune. Mă recunosc în ea și e copilul-ul care m-am pus față în față cu multe dureri. E psihologule meu!

La toamnă începem școala, cu clasa preătitoare! Încerc cât pot să mă asigur că va avea un start bun, e un copil cu potențial și nu vreau să și-l piarda. Trebuie să lucrăm la pronunția de litere, la motricitatea fină și la socializare. Am început deja și văd rezultate. Sper să-i deblochez la școală și ambiția genetică.

Madam Furlifus, are aproape 3 ani. E copilul mic, energic, ambițios, furtunos, atașat de mamă, curajos, extrovertit, sociabil când nu e obosit și atletic. Se exprimă cum poate și îmi dă multă bataie de cap cu modul ei constant de a-mi atrage atenția. Când suntem doar noi două, devine delicată și ascultătoare. Ii plac mașinile și îi e frică de mucă=muscă. E copilul meu cu păr creț și are o dulceață jucăușă în ochișori. E copilul care a avut ambiția nativă să taie singură legume la 2 ani și 8 luni. E nevoie de răbdare cu  ea și multă joacă. Lucruri pe care nu le am în fiecare zi și ea atunci se comportă ca un mic monstruleț.

La toamă va începe grădinița la aceiași educatoare și abia aștept să o văd la grupa mică. Va fi o experientă nouă cu un copil energic!

Relația dintre ele două, e frumoasă și când le văd că se ajută, se joacă împreună în armonie și că cea mare o protejează și o echilibrează uneori pe cea mică, mă gândesc că facem și noi ceva bine! 🙂

Au momente și am momente, când suntem teroriste și avem diverse crize. Cu timpul,  am învâțat să le las să se exprime cum vor și apoi să le liniștesc. La un moment dat plângeam eu și Madam Furlifus văzând că nu-i răspund strigă:

-Ioana, Ioana vino repede! Mami plânge! Vino!

Sau când Madam Furlifus e certată și plânge, Prințesa se duce la ea și o lini;ește și o ajută să vină să-și ceară scuze:

Ilinca trebuie să-ti ceri scuze, ai să vezi că o să fie bine! Tati nu o să mai fie supărat! Hai că merg cu tine!

Și vin amândouă de  mană si Furlifus timidă:

Cuze tati, cuze!

Nu e totul perfect, dar cred că acestea vor fi momentele de care îmi voi aminti! A da și de 2 ani cu pereții măzgăliți pentru că Furlifus e creativă și eu nu pot sta în calea expresivității ei!

Vom vedea cum evoluăm când vom fi cu amâdouă la școală! Mi se pare greu de gestionat corect și sper să nu fiim foarte haotici. Sunt la o vârstă acum, în care nu mă satur să le privesc! Să-mi privesc Prințesa mea blândă și bună! Să-mi privesc copilul curajos și creț!

Timpul trece prea repede…și dragostea mea crește!

18558803_1086376871506715_1089500705889532049_o

Școala de blogging-Digital Parents Talk #7

Blogul este singurul meu hobby real, căruia momentan îi pot acorda timp. Îmi place să scriu, îmi place să am o altfel de atitudine decât majoritatea, îmi place să gândesc cu capul meu!

Am început blogul acum vreo 5 ani și ca o reacție la câte informații greșite vedeam online și cât negativism. Am descoperit și o mică comunitate, în creștere- pe atunci erau puține bloguri serioase de parenting și o nișă micuță. La primul eveniment la care am fost invitată, am întâlnit-o pe Ana- Mamica Urbană. Cumva am pătrus cu emoție în această lume și evenimentele offline erau singurele mele deconectări de la noul rol de mamă.

Blogul meu, pe langă avantajele de „tratament” pe care le are uneori și cele materiale, a fost „amicul” care m-a ținut pe linia de plutire mentală în perioada concediului de creștere copil. Binînțeles, pe locul 2 după soțul meu! 🙂

Două lucruri am întipărite din perioada mea de început: ambiția/dăruirea Anei și relaxarea Bogdanei. Între timp lucrurile au mai evoluat și proiectul Anei a devenit Parenting PR, unde împreună cu Lavinia se străduiesc să dezvolte o comunitate și să o educe. Sunt sigură că e multă muncă în spate! După 5 ani, sunt zeci de bloguri pe nișa mea.

Proiectul Parenting PR- Digital Parents Talk, oferă celor ce vor să participe informații despre cum și cu ce se manâcă succesul în zona de blogging. Free of charge!

Sesiunea nr 7, a fost despre Social Media &Content Marketing. Matei Psatta de la OK Insitute ne-a oferit câteva informații relevante despre cum ar trebui să umărim trendurile online și cum ne putem creștem reach-ul.  Vă las aici un link  cu o descriere mai detaliată.

Pentru cei ce participă constant la sesiunile Digital Parents Talck, cred că își fac un mic intership în zona de blogging, adica își pot trece în CV diverse skill-uri, pentru că informațiile sunt foarte concrete și unii ar cere bani buni pe ele. Când voi reuși să-mi pun în aplicare planurile pentru dezvoltarea blogului pe care le am, cu siguranță voi aplică unele informații pe care le am de la acest proiect!

Se vede că nișa noastră crește, ține de fiecare cât de „rezilient” va fi în timp. Faptul că avem acces la multe informații care ne pot ajuta să creștem, e mare lucru! În plus fiind o nișă de părinți, în timp ce noi suntem la curs -copii noștri beneficiează de diverse workshopuri ca cel a Livianei Tane de storytelling și cel de magie al lui Bogdan Muntean.  Încă un mare lucru!

Fiecare scrie și ține un blog din motive personale. Fiecare știe până unde poate aspira să crească și cât timp poate dedica acestui proiect! E bine să știi și teoria chiar dacă pentru moment nu vezi cum ai putea să o aplici în întregime! Mare lucru, să faci o școală de blogging înainte de a prinde avânt!

Înainte de a închide acest articol, o mică observație personala despre numele blogurilor din nișa mea (atât ca cititor, cât și ca om de vânzări): sunt multe bloguri care încep cu mama, mamise confundă între ele și un brand puternic are nevoie și de o indentitate ușor indentificabilă! De ex: sunt doua denumiri de bloguri care sunt aproape la fel, singura diferență, e plural la unul din cuvinte.

Mulțumim Ana și Lavinia, pentru dăruire și disponibilitatea cu care reușiti să ne aduceti informații 🙂 !

P.S Dgaspc sector 6 și Conacul Golescu sunt doua din surprizele placute din zona de stat a României. Au atât de multe proiecte frumoase pentru copii, încât aș vrea să mă mut în  zonă!

Oriunde ați fi, nu uitați să vă jucați cu copiii!

Recunosc că nu prea am știut să mă joc și nici acum nu sunt foarte jucăușă cu copiii mei. Când eram mică, preferam să fiu în lumea mea, să citesc și mă încântau activitățile sportive pentru că erau competiții.

Ca mamă, văd că aș putea să comunic mai bine și mai frumos cu copiii mei prin joacă, însă rolul jucăuș la noi, îl are Sportivul familiei! Cum se joacă el cu fetele, e minunat și sunt foarte norocoasă că ne completăm!

Vine 1 iunie și sunt multe opțiuni pentru a vă petrece timpul în familie. Indiferent ce ați face nu uitați să vă jucați cu copiii! Nu vă costă decât timp pe care îl aveți în teorie și un pic de dăruire.

Aseară am primit un joc ce mi-a adus aminte de cât de important e jocul pentru cei mici. Mi-a adus aminte de copilăria mea și de cum le vad pe fetele mele cum evoluează emoțional când mă joc cu ele. În scrisoare, scria cum copiii își vor aminti din copilărie nu jucăriile și banii aruncați, ci experiențele plăcute cu părinții și joaca cu ei!

Adevarat! Multumesc Centrul Comercial Auchan și Parenting PR că mi-ați reamintit cât de important e jocul! Centrul Comercial Auchan are o campanie minunata în acest sens-www.bucurieimpreuna.ro,  o platformă unde vă puteți juca împreună cu copii, câștiga un cod pe baza căruia vă puteți ridica de la Centrele Auchan un kit cu jocuri! Și bineînteles că vă încrieți în cursa pentru câștigarea unei excursii la Disneyland!

De când am aflat de ei, mă chinui să câștig codul :)! Aveti și idei minunate de jocuri în familie, ce necesită doar timp și dragoste!

FullSizeRender (1)

Educație: cum ne ajutăm copiii în fața sistem-lui?

Bine ați revenit față în fată cu piticul meu educația!

Mă bucur să vă supun atenției un eveniment Liber la educație sau educație la liber?,ce va avea loc pe 11 iunie, ora 10:00. Evenimentul își propune să ne ofere idei ușor de aplicat pentru schimbarea atitutdinii copilului față de școală și cum să ne îmbunătățim relația cu copiii noștri din perspectiva școlii și a educației.

870x720 px-01

La acest eveniment putem merge alaturi de copiii noștri, ce vor avea parte de multe activițăți și workshop-uri.

Cred cu tărie că poate fi un eveniment util pentru noi părinții, pentru că e foarte important cum gestionăm și înțelegem ritmul cu care învață copilul nostru și cum putem să-l ajutăm. Noi nu suntem părinții noștri și sigur la noua generație de copii nu va merge cu forța și lipsă de răbdare! Sincer, eu sunt un pic speriată de cum voi gestiona școala și realizez că ai mei  copii sunt diferiți și merită un start bun. Pentru mine, orice informație în a-mi face temele pe acest subiect, mă liniștește să prevăd diverse abordări greșite pe care le pot avea.

Unul din speakeri pe care vă recomand să nu-l ratați, este Oana Moraru. Am mai scris despre ea.  Toți cei prezenți acolo își propun să ne răspundă la:

  • Cum îi facem pe cei mici să abordeze  cu plăcere studiul?
  • Motivul răspunsurilor evazive la întrebarea ce ai făcut azi la școală?
  • Cum abordăm frica de note?
  • Cum abordăm dezintesesul în cea ce privește educația?
  • Adolescenții și riscul de abandon școlarliber la educatie 1liber la educatie 2

Am și două invitații duble la acest eveniment! Cine își dorește să participe, trebuie să-mi argumenteze într-un cometariu aici pe blog, prin care să ne spună și ce și-ar dori să afle de la speakeri. Voi trage la sorți  câștigătorii, prin random.org, pe 06 iunie 2017! Sper să ne vedem acolo și multumesc mult organizatorilor pentru această oportunitate!

Pălariuța de soare, obligatoriu la copii!

Vine vara bine îmi pare! Am început deja să vizisez la concediu cu lista mea bagaje pentru vacanță dar mă gâdesc cum mă vor uimi cum de copii mei vor fi printre singuri cu pălariuță în parc. Noi iarna la temperaturi pozitive nu avem căciulă dar vara sunt obsedată cu pălăriuța!

Soarele e prietenul nostru dacă suntem atenți! Dacă ești femeie și ai fost la un medic  dermatolog  ar trebui să știi că expunerea la orele nepotivite pe lângă faptul că e dăunătoare sănătății, mai și îmbătrânește pielea mult mai devreme. De ce ai vrea să ai pielea arsă și ridată, nu sțiu!

Dacă ești mamă, cred că ar trebui să fi mai responsabilă și la acest capitol cu pielea copiilor. Sunt câteva reguli de bun simț, ce văd că în general nu sunt respectate în societatea noastră. În caz că nu le respectați, vă recomand să vorbiți cu un doctor dermatolog, să vă explice pe termen lung efectul asupra sănătății copilului. Ca un exemplu este nevoie de o singură arsură solară în copilărie pentru ca șansele de a dezvolta cancer de piele pe parcursul vieții sa se dubleze?

Detaliez mai jos ce încerc să respect pentru copii mei:

  • pălăriuță de soare în cap de dimineata până seara dacă stau afară. Că suntem în parc sau pădure, soarele este puternic și la umbră sunt radiații.
  • cremă solară, factor 50 de protecție pe zonele expuse la soare. Am învățat în ultimile săptămani că o cremă bună ar trebui să aibă putere eficientă de filtrare, fotostabilitate maximă, toleranță foarte crescută pentru piele, impact limitat asupra mediului și compoziție minerală- adică cea care rămâne albă pe piele.
  • expunere la soare până la ora 11.00 și după ora 16.00

Pentru cât au fost copiii mei bebeluși am folosim creme cu protecție solare cumpărate de la farmacii, după 2 ani am mai luat și de prin alte magazine. Din propie experiență un brand din farmacii, recunoscut la calitate e mult mai bun pentru pielea copiilor pentru că ei investesc în studii. De exemplu o cremă bună- nu le lăcrimează ochii când le dau pe față, de la branduri mai ieftine da.

Ai mei copiii nu au o piele sensibilă, suntem o familie care ne innegrim imediat și nu ne înrosim. Pentru copiii cu piesele sensibilă cred că contează foarte mult ce cremă folosești. Sunt recomandate produse cu ecran solar 100% minerale, fără parabeni, filtre chimice sau parfum.

Multumesc Avene pentru că mi-ați adus aminte că trebuie să trebuie să-mi cumpăr pe anul acesta o nouă cremă. Am folosit produsele voastre și sunt incontestabil benefice pentru orice tip de piele!

17-visuelsSOLAIRE-ETE-PF.png

 

De la grădiniță spre școala: pregătire

Pentru mine intrarea în clasa pregătitoare a Prințesei la toamnă va fi o noutate. Noutatea vine cu multe întrebări, temeri și stresuri.  Realizez că va fi diferit de grădiniță și poate că nu vom mai fi ZEN, însă refuz să cred că nu ne vom descurca și nu vom face tot posibilul să maximizăm  ce primim de la sistemul român de învățămant.

Eu consider că sistemul nostru de învățământ reflectă societatea noastra, nu-l pot schimba,  e mai util ca un copil să stie supraviețuiască și în condiții mai puțin perfecte. Avem norocul să fim în București, unde dacă vrei poți să gasesți și zone mai moderne de educare în școlii de stat.  Efortul financiar pentru  un sistem privat pe care  eu îl consider bun, este destul de mare și viitorul poate fi neprevăzut. Adică pe scurt, mă risc cu copiii în sistemul de învâțămant de stat! Mă bazez că eu voi putea suplini anumite zone emoționale și îndruma copilul în activițăți extrașcoloare.

Gradinița de stat a fost minunată, cu o doamnă pe care Prințesa a vazut-o ca pe un mentor, cu o atmosferă nu perfectă însă liniștită și cât se poate de echilibrată social. E redundant să mă mai plâng că timpul trece repede și că nu-mi vine să cred că Balenutza mea frumoasă intra în „roata” școlii!

Prințesa mea, va intra  la 5 ani si 10 luni în clasa pregătitoare, în septembrie. Considerăm că e pregătită.  Gradiniță consideră că e pregăptită, ea e ok cu progresul.

După ce vreo doi ani am studiat clasamente de școli, am vizitat și vorbit cu directori, am cautat și echilibru social și să nu pună presiune pe copiii, am găsit Școala! De la începutul anului caut să mă pregătesc pentru toamnă: am făcut listă de rechizite, am ales ghiozdan, am ales penare și am încercat să aflu ce noutăți ne va aduce acesță noua etapă. Copilul crește!

Am avut norocul să primesc la fix invitația de a participa cu Prințesa la un atelier de evaluare al Oanei Moraru. Timp de 3 zile, Prințesa mea s-a jucat organizat împreună cu Oana și echipa ei. Apropo în caz ca nu știati e normal și se practică în alte tări să existe centre de evaluare copii separat de școala, care să ajute sistemul și părinții să crească copiii, cu o evalueare obiectivă.

Am primit feedback după cele 3 zile și pot spune că  ne-am reanalizat din nou copilul din trei puncte:

  • logopedie-am înțeles că trebuie să reparăm prin ore de logopedie sunetele pe care nu le  pronunță corect. Corecția ne ajută ca la dictare să scrie corect, sunetele pe care nu le-ar pronunța corect, le va și scoate din cuvinte. Cumva trebuia să o facem mai devreme, dar  nu eram conștienți de impact.
  • motricitate fină- aici trebuie să mai exersăm. Vestea bună este că ea a început să-mi ceară să exerseze  acasă semnele  și literele pe care  le face la grădi.
  • social, ea este un copil extrem de cuminte și e o excepție de la regulă în general. Se joacă în lume ei și nu e proactivă în a răspunde. După feedback-lui Oanei am analizat serios abilitățiile ei sociale și cunoscându-ne copilul câteva din  îngrijorările  Oanei nu le considerăm a fi reale. Am realizat însă că datorită problemelor de  vorbire, ea evită să vorbească mai mult în public și să fie mai proactivă.

Prințesa a considerat că a fost la un curs, așa se referă la atelierul Oanei și i-a plăcut și cum am început să mă ingrijorez eu pe aspectele de mai sus, ea a devenit mai vorbareață, mai socială cu copiii fară să i zic eu ceva. O duc acum și la un curs de dezvoltare prin teatru și îi place să se joace de-a spectacolul. Face ore de logopedie la grădi și în weekend. Se văd deja progrese și vinerea trecută când am luat-o de la grădi era foarte fericită. Vorbise mult cu dna pedagog-logoped și era mult mai încrezătoate în propiile puteri. Sincer, la cât de echilibrat îmi consider că e copilul  meu, nu mă gândeam că ar avea o temere doar că nu pronunță corect!

sursapozacontinuu

Oricât de atentă aș zice eu că sunt cu educația, îmi scapă lucruri de care nu știu! Faptul că Oana mi-a spus părerea ei, m-a făcut să acționez pe zonele unde înainte nu eram conștientă că sunt probleme. De când am început să mă agit și Prințesa mea parcă s-a mai schimbat în bine, parcă a realizat și ea unde trebuie să lucreze. Și acest lucru, fără să-i explicăm exact ce a fost atunci cu 3 zile. E grăitor ca ea se referă la atelier, ca la un curs!

Nu am scris rândurile de mai sus ca publicitate, am scris că mă gâdesc că poate vă ajută experiența mea și vă dă idei. Aș rezuma astfel:

Aveți încredere în copilul vostru și în skill-urile voastre de parinți imperfecți! Dacă veți cauta să fiți mai buni ca parinți, veți găsi o cale la orice problemă! 

Acceptați feedback-ul despre copiii voștri, căutați-l și analizați-l din perspectiva părintelui ce ii vrea binele copilului și-l cunoște cel mai bine!

Articole utile:

Sfaturi pentru copiii 6-12 ani

Rechizite-clasa pregatitoare