Etichetă: gradinita

Emoțiile de mamă: final de gradiniță

Las câteva rânduri aici ca într-un jurnal, să-mi pot aminti de emoțiile acestor zile. Eu mă atașez de locuri, de oameni….și m-am atașat de grădinița copilului meu.

Prințesa a terminat ciclul pre-școlar. Au fost 3 ani frumoși, fară incidente, fară drame reale. Cel mai mult cred că apreciez că oamenii din grădiniță au făcut ca Ioana să se simtă emoțional bine. Toții copii o iubesc pe doamna educatoare, pe îngrijitoate, pe doamna directoare.

Mie nu-mi vine să cred că a trect timpul așs de repede! Am plâs un pic la serbare, am plâns un pic și în ultima zi, plâng și acum scriind aceste rânduri. Am încercat să pastrez „încapsulate” momente: cum îi împleteam părul în fiecare zi la gradinită, cum o țineam de mână până la masă, cum fugea din clasă după mine la plecare, cum îmi cerea bomboanele de curaj, cum se pupa cu doamna educatoare înainte de plecare, cântecelul cu vaporul de la serbare…

Nu îmi voi aminti cât de bine făcea bastonase, sau cât de bine spunea un cuvânt în germană! Îmi voi aminti senzați și mirosouri și felul descopeream în fiecare zi ceva din compotamentul ei preluat de la doamna educatoare. Cred că îi sunt foarte recunoscătoare doamnei educatoare pentru emoția cu care mi-a crescut copilul și pentru că a întregit personalitatea unui copil frumos, inteligent și echilibat!

Multumesc, Gradinița 50! Mă bucur foarte mult că voi mai avea o experiență cu copilul numarul 2 de la toamnă! Suntem norocoase că mai avem 3 ani dulci și puri!

gradinita

De la grădiniță spre școala: pregătire

Pentru mine intrarea în clasa pregătitoare a Prințesei la toamnă va fi o noutate. Noutatea vine cu multe întrebări, temeri și stresuri.  Realizez că va fi diferit de grădiniță și poate că nu vom mai fi ZEN, însă refuz să cred că nu ne vom descurca și nu vom face tot posibilul să maximizăm  ce primim de la sistemul român de învățămant.

Eu consider că sistemul nostru de învățământ reflectă societatea noastra, nu-l pot schimba,  e mai util ca un copil să stie supraviețuiască și în condiții mai puțin perfecte. Avem norocul să fim în București, unde dacă vrei poți să gasesți și zone mai moderne de educare în școlii de stat.  Efortul financiar pentru  un sistem privat pe care  eu îl consider bun, este destul de mare și viitorul poate fi neprevăzut. Adică pe scurt, mă risc cu copiii în sistemul de învâțămant de stat! Mă bazez că eu voi putea suplini anumite zone emoționale și îndruma copilul în activițăți extrașcoloare.

Gradinița de stat a fost minunată, cu o doamnă pe care Prințesa a vazut-o ca pe un mentor, cu o atmosferă nu perfectă însă liniștită și cât se poate de echilibrată social. E redundant să mă mai plâng că timpul trece repede și că nu-mi vine să cred că Balenutza mea frumoasă intra în „roata” școlii!

Prințesa mea, va intra  la 5 ani si 10 luni în clasa pregătitoare, în septembrie. Considerăm că e pregătită.  Gradiniță consideră că e pregăptită, ea e ok cu progresul.

După ce vreo doi ani am studiat clasamente de școli, am vizitat și vorbit cu directori, am cautat și echilibru social și să nu pună presiune pe copiii, am găsit Școala! De la începutul anului caut să mă pregătesc pentru toamnă: am făcut listă de rechizite, am ales ghiozdan, am ales penare și am încercat să aflu ce noutăți ne va aduce acesță noua etapă. Copilul crește!

Am avut norocul să primesc la fix invitația de a participa cu Prințesa la un atelier de evaluare al Oanei Moraru. Timp de 3 zile, Prințesa mea s-a jucat organizat împreună cu Oana și echipa ei. Apropo în caz ca nu știati e normal și se practică în alte tări să existe centre de evaluare copii separat de școala, care să ajute sistemul și părinții să crească copiii, cu o evalueare obiectivă.

Am primit feedback după cele 3 zile și pot spune că  ne-am reanalizat din nou copilul din trei puncte:

  • logopedie-am înțeles că trebuie să reparăm prin ore de logopedie sunetele pe care nu le  pronunță corect. Corecția ne ajută ca la dictare să scrie corect, sunetele pe care nu le-ar pronunța corect, le va și scoate din cuvinte. Cumva trebuia să o facem mai devreme, dar  nu eram conștienți de impact.
  • motricitate fină- aici trebuie să mai exersăm. Vestea bună este că ea a început să-mi ceară să exerseze  acasă semnele  și literele pe care  le face la grădi.
  • social, ea este un copil extrem de cuminte și e o excepție de la regulă în general. Se joacă în lume ei și nu e proactivă în a răspunde. După feedback-lui Oanei am analizat serios abilitățiile ei sociale și cunoscându-ne copilul câteva din  îngrijorările  Oanei nu le considerăm a fi reale. Am realizat însă că datorită problemelor de  vorbire, ea evită să vorbească mai mult în public și să fie mai proactivă.

Prințesa a considerat că a fost la un curs, așa se referă la atelierul Oanei și i-a plăcut și cum am început să mă ingrijorez eu pe aspectele de mai sus, ea a devenit mai vorbareață, mai socială cu copiii fară să i zic eu ceva. O duc acum și la un curs de dezvoltare prin teatru și îi place să se joace de-a spectacolul. Face ore de logopedie la grădi și în weekend. Se văd deja progrese și vinerea trecută când am luat-o de la grădi era foarte fericită. Vorbise mult cu dna pedagog-logoped și era mult mai încrezătoate în propiile puteri. Sincer, la cât de echilibrat îmi consider că e copilul  meu, nu mă gândeam că ar avea o temere doar că nu pronunță corect!

sursapozacontinuu

Oricât de atentă aș zice eu că sunt cu educația, îmi scapă lucruri de care nu știu! Faptul că Oana mi-a spus părerea ei, m-a făcut să acționez pe zonele unde înainte nu eram conștientă că sunt probleme. De când am început să mă agit și Prințesa mea parcă s-a mai schimbat în bine, parcă a realizat și ea unde trebuie să lucreze. Și acest lucru, fără să-i explicăm exact ce a fost atunci cu 3 zile. E grăitor ca ea se referă la atelier, ca la un curs!

Nu am scris rândurile de mai sus ca publicitate, am scris că mă gâdesc că poate vă ajută experiența mea și vă dă idei. Aș rezuma astfel:

Aveți încredere în copilul vostru și în skill-urile voastre de parinți imperfecți! Dacă veți cauta să fiți mai buni ca parinți, veți găsi o cale la orice problemă! 

Acceptați feedback-ul despre copiii voștri, căutați-l și analizați-l din perspectiva părintelui ce ii vrea binele copilului și-l cunoște cel mai bine!

Articole utile:

Sfaturi pentru copiii 6-12 ani

Rechizite-clasa pregatitoare

Aventurile lui Furlifus: 2 ani sau 5?

Esti mai relaxat cu copilul numarul 2 si uneori inca ma simt vinovata ca nu reactionez atat de atent cum eram la primul copil. Poate nici nu trebuie si e normal sa inveti din experienta!

Sunt insa altfel de surprize si mai placu-te mai ales ca nu te astepti sa te mai surprida un copil de 2 ani….Pai, e un alt  fel de copil, o alta personalitate! Al doilea copil pare ca evolueaza mai rapid pentru ca dupa cum spune sotul meu: are un metor! O are pe sora ei, de unde „copieaza” si „fura” lucruri deja invatate.

Madam Furlifus a mea, este extrovertita si e acum intre 2-3 ani. A preluat mult din vocabularul unui copil de 5 ani ( cat are prima fetita).  Printesa se joaca cu ea „dea gradinita” si are un apetit pentru ghiozdanel si prin joaca are deja o viziune a cum va fi.

Printesa a avut in rol la serbare si-l mai repeta acasa si pentru a ne atrage atentia, Madam Furlifus a retinut  primul vers si apoi respecta tonalitatea vocii, inlocuind cuvintele cu  sunete. Se face ca are si ea un rol si vrea aplauze si stie ca la sfarsit face reverenta.

Printesa se imbraca in rochita de printesa, Madam Furlifus trebuie si ea  sa fie  intr-o rochita! Pasiunea ei acum e Fetita Zurli, sta imbracata in rochita imprumutata de la sora ei toata ziua si canta non stop: eu sunt zurli sau vrajimaturica sau cantec pentru maya. E delicoasa in limbajul ei sa o auzi cantand. Canta si inainte de somn si pana adorme. Se invarte si urneori danseaza! Dumnezeu, sa le dea sanatate celor de Zurli, pentru ca ne sunt foarte utili in multe aspect ale vietii de familie!

Daca sora coloreaza si Furlifus face ceva cu „cheiaonele”. Daca sora isi scrie numele pe foaie, vine si ea cu cateva liniute si zice a scris Ilinca :)! Eu incerc sa le dau atentie cat pot de asemanator, insa nu am cum in acelasi moment si uneori mi se pare ca o alint mai mult cea mica si o neglijez pe cea mare….sau invers….o dilema cand ai mai multi copii. Cum or fi mamicile de 3 sau mai multi copii?!

Madam Furlifus e mai motrica si mai agila in miscari. Cum se arunca  dintr-o miscare  in cortul ei cu  Elsa, ma uimeste de fiecare data. Si e foarte sociala si zambareata…are obiceiul sa vina sa ne pupe cu patos pe toti membrii familiei pe rand!

Cel mai mult ador, insa cum se joaca ele doua si cum se iau in brate sau se „iubaresc”! Sunt mai multe momente frumoase  intre ele, decat de cearta. Si da, sunt si de cearta si in general Furlifus ii face ceva Printesei! Incerc sa nu fiu arbitru si sa isi rezolve singure conflictual. Furlifus stie ca daca face o prostie trebuie sa spuna : scuze! Si se aud multe scuze, de-a lungul zilei :)!

Si pentru ca copiii la varste mici sunt adorabili, ma bucur in sinea mea ca voi mai avea o experienta de gradinita la toamna si emotii de grupa mica! Altfel de emotii dar tot emotii frumoase!

In rest, viata cu doi copii e complicat de frumoasa! 🙂

dav

Ne place Halloween-ul?

Cand nu aveam copii si pana la gradinita, judecam ca sunt dusi cu capul cei ce sarbatoresc o zi importata din tara unde s-a inventat marketing-ul. Acum sunt si eu dusa cu capul! Sa va explic cum am ajuns in acest punct: ma gandesc sa ma costumez la petrecerea de Halloween de la gradinita si sa decorez casa!

In  primul an la gradinita, doamna a organizat o zi in care totii copii au venit costumati. Regula: fara costum de Elsa :)! I-am luat in fuga un costum de liliac din Lidl. A rezultat ca au fost 3 „lilieci” cu acelasi costum 🙂 si a mai rezultat un copil foarte bucuros de toata experienta.

Anul trecut am mai fost si la un minunat atelier organizat de Blueparty unde Printesa a fost incantata sa decoreze un dovleac.

Anul acesta am fost in  vizita la Jumbo, multe articole de Halloween la preturi decente si in plus rochia preferata de Aurora. I-am cumparat-o cu gandul ca o va purta la petrecerea de Haloween de anul acesta de la gradinita. Nu va pot spune ce incantata a fost si tot exclama:

-Mami, ce am facut sa mi se indeplineasca un vis?!

Cum suntem la grupa mare, doamna organizeaza o petrecere de Halloween impreuna cu parintii. Deci cred ca am ocazia sa ma joc si eu?

Cum am descoperit ca orice scuze e buna sa ne costumam si sa fim veseli, am zis ca poate ar trebui sa decoram si casa pentru ca si Madam Furlifus sa invete despre Halloween?!

Pana la urma o fi o sarabatoare importata, o fi un alt fel de a vinde diverse produse, insa  bucuria coppiilor scuza orice „mijloc”. Recunosc ca daca ar fi la birou ceva pe aceasta tema organizat, nu ai sa ma vezi ca particip. Din singurul motiv ca nu ma vedem copilul meu cum ma costumez :)!

Sa va distrati si sa va costumati in aceste zile :)! In familie bineinteles!

 

P.S Revenim cu poze !

img_0032-2

Gradinita anul III

Acum 3 ani incepea cu emotii prima noastra zi de gradinita. Am scris aici despre cum ne-am cautat gradinita si despre cum ne-am adaptat. Acum am inceput grupa mare!

Ma uit la pozele de atunci si cele de acum , de cele facute cu diverse ocazii la gradi si ma minunez cat de mare a crescut Printesa mea. As vrea sa opresc timpul in loc efectic si sa ma satur de starea de dulceata si puritate pe care o emana copilul meu. Cum fac sa nu si-o piarda?!

Abia am asteptat sa inceapa anul scolar. Drumurile pana la gradinita imi permit sa mai vorbim si sa interactionam. Dupa ce la un moment dat imi zicea ca ii este dor de copii si doamna educatoare, azi dimineata pe drum mi-a zis ca ii este frica! Am intrebat-o de ce I-ar fi frica daca tine la toti.  Mai corect poate este emotionata. A raspuns:

-Ce inseamna emotionata?
Pai da mami, explica ce inseamna emotionata?! M-am straduit sa inteleaga cumva explicatia mea. Copilul simtea o emotie asemanatoare cu frica….

Zilele trecute am avut o surpriza din partea Editurii Caba, carora le multumesc foarte mult! Afisul cu pomi fructiferi este de mare success si pentru cea de 5 ani si pentru cea de 2 ani care imi silabosesc fiecare fruct. Surpriza si carticelele minutate ( care apropo sunt cu activitati bine gandite pentru copiii de 5 ani) mi-au adus aminte ca incheiem cu pasii repezi un capitol minunat si ca ne asteapta scoala la colt. Printesa si-a pus carticelele primite intr-o geanta si zicea ca ea s-a pregatit pentru scoala si-a facut ghiozdanul.

img_0707-1

Mie mi-a placut scoala si imi placea sa invat! Copilul meu pare mai destept decat mine si fara sa-i spun nimic premeditat pare ca-I va placea si ei! Insa, eu tot ma gandesc ca-mi va fi foarte dor de gradinita prin ochii Printesei! Sunt sigura ca gradinita prin ochii lui Furlifus va fi ceva mai diferita si cu siguranta o experienta frumoasa!

13497579_1011001638996696_5711105573525658181_o

Gradinita, optionalele si orgoliile parintilor

Ma exprim si eu public pentru ca pot 🙂 ! Poate ajuta cumva!

Eu sunt foate entuziasmata ca incepe anul scolar. Suntem grupa mijlocie la gradinita de stat si pentru mine e o intoarcere la scoala mea care  mi-a fost tare draga.

Am avut sedinta cu parintii. Am norocul ( sau mi l-am facut :)) sa fac parte dintr-un colectiv realativ echilibrat de parinti, sa fim cu totii cu o minima educatie. Asa, ca e frumos!  Suntem  la o gradinita din sectorul 1 dar la grupele cu mai putine fite. Eu sunt foarte multumita de conditii, conducere, educatoare, etc.

La sedinta, am aflat optionalele: diverse. Fiecare parinte se gandea unde  si la ce sa-si mai dea copilul. Eu stiam clar, ca de…. in general e bine sa stii ce vrei: nu mai vreau dans pentru ca voi incerca sa o ducem la balet si nu vreau sa aiba prea multe optionale si nu ceva ce sa necesite prea mult efort intelectual. Da, ambitiile mele puteau fi mult mai mari de atat, insa cu putin ajutor m-am desteptat! E bine sa ai ambitii, insa sa fie corecte si corespunzatoare varstei si dorintelor copilului tau.

O mamica sau bunicuta din colectiv( probabil avea ceva experienta pedagogica) ne-a spus ca e mai important cat e mic copilul sa-l lasam sa se joace, sa avem grija de corpul lui fizic si de efortul intelectual pe care il poate face la varsta de 4 ani. Adica in alte cuvinte, daca vrei sa-ti faca aritmetica la 4 ani, il stresezi mai mult decat il ajuti! Are o logica ce spunea dansa!

Eu incerc sa ma ponderez si sa o intreb pe ea ce si-ar dori si voi alege ce o ajuta la aceasta varsta. Genetica face 70% din treaba, restul e munca si educatie din partea parintelui la aceasta varsta. De exemplu, eu acum ma preocup sa ma asigur ca va citi mult si ca-I va placea sa citeasca, asa ca avem activitati de lectura si joaca cu cartile ,care sa o faca sa nu le refuze mai departe. Nu ma intereseaza sa stie alfabetul. Toate la timpul lor!

Am o mamica mai rece, in  cred eu cu copilul in grupa. Copilul e destul de interiorizat si emotiv( fetita). Cred ca multa emotivitate vine dinspre comportamentul mamei. Stateam langa ea si imi spunea ca ea numai vrea optionalele la gradinita: muzica si dans pentru ca face acasa. In plus mai face si alte 2-3 cursuri. Really, la 4-5 ani! Mi se pare cam mult, mi se pare ca aruncam cu banii sa ne educe altii copiii, mi se pare ca de inteligenta emotionala a copilului nu e preocupat nimeni. Ehhh…fiecare cu pitici sai! 🙂

Oricum, cred ca mai ales la o varsta mica a copilului trebuie sa ne controlam orgoliile si ambitiile noastre pentru ca acum e varsta cand se creaza “coloana vertebrala” a inteligentei emotionale a copilului nostru. Si fara aceasta inteligenta, relaxare, inteligenta genetica si pontentialul copilului pot avea alte evolutii.

Pe mine ma amuza sa vad parinti agitati la cate cursuri sa-si duca copiii, cand lucrurile elementare si de bun simt nu se straduiesc sa le ofere ca educatie!  Pentru mine e amuzant si cred ca va devein si mai distractiv pe masura ce vom creste si agitatia va devein mai mare si mai mult interna la acesti parinti pentru ca se vor vedea „roadele” la ce au plantat :)!

 

 

Operatiunea Printesa: varicela, ciresele si zmeura

Mai avem putin si vine vacanta de vara! Cum noi mergem la gradinita, vacantele scolare au devenit evenimente. In perioada aceasta( 3 ani si jumatate) ne-a prins din urma varicela( varsat de vant).

Au aparut initial doua bubite ciudate la incheietura mainii. Stiind de la gradinita ca are un caz de varicela in grupa, m-am gandit ca acest lucru se intampla si la noi( si la alti 10 copii din cate am inteles). A doua zi seara au mai aparut cateva  bubite pe corp, noaptea ne-a vizitat cu putina febra.

IMG_20150605_165753
Varicela, ziua 2

Am inteles de la doamna doctor ca bubitele apar in valuri, iar dupa ce fac cojita practic copilul nu mai este contagios. Tratamentul este simplu: izolare, antitermic( cu paracetamol de preferat) daca este cazul de febra peste 38 grade, solutie mentolata de 2-3 ori pe zi , antialergic si atentie la alimentatie. Nu sunt permise alimentele „grele”: prajeli, carne in exces, dulciuri inexces, sucuri acidulate din comert, grasimi, fasole boabe, varza, ciuperci( daca ma intrebati pe mine majoritatea celor enumerate nu sunt permise in alimentatia unui copil sub nici o forma).

Printesa pana acum s-a comportat bine: febra mica cam 2 zile, bubitele putine si intelege sa nu se scarpine. Solutia mentolata,Printesa  a suportat-o mai dificil. Spunea ca o ustura si ca-i este frig. Dupa aplicarea solutiei „Elsa”( asa am denumito), se imbraca gros si statea sub patura o perioada. Cam dupa 3 zile la noi se vad semne de vindecare si nu au mai aparut bubite noi.

Acum, o dau cu solutia „Ana”: pudra mentolata. Pentru ea e perfect si e si distractiv!

Buburuza( 8 luni) inca nu da semne, insa perioada de incubatie este intr 2-3 saptamanii. Doamna doctor mi-a spus ca teoretic sunt slabe sanse sa faca pentru ca si o alaptez. Ar trebui sa le tin izolate, insa acest lucru e dificil. In plus se bucura una de alta si se joaca si sunt asa de dragute impreuna, cum sa le despart ?!

Avem si alte provocari pentru fete si nervii mei :)! Practic pentru mine aceasta perioada de stat acasa  a Printesi este o repetitie pentru perioada de vacanta, cand v-a sta cu mine. Cam stiu ce activitati sa fac cu ea vara acesta, insa trebuie sa ne invatam toate 3 cu programul fiecareia si eu sa ma adaptez la 2 copii.

Buburuza e mai sensibila la zgomote, reactioneaza imediat, se trezeste si e foarte curioasa la orice. Nu le pot sincroniza inca somnul de pranz in asa fel incat sa apuc sa dorm si eu. Noaptea cea mica se trezeste de cateva ori, in plus Printesa se trezeste si ea pentru ca o mai mananca bubitele si e agitata, rezulta deci oboseala multa pentru mami.

Printesa se joaca tare dragalas cu Buburuza: o invarte in leagan, o salveaza de Capcaun(Sportivul familiei), sta cu ea, se joaca, se dau in hamac si are si momente in care nu vrea sa-i dea jucariile. Insa sunt foarte dragute impreuna!

Toata ziua cantam „Zboara, zboara, vrajimaturica” si „Cantec pentru Maya„. Vecinii cred ca au invata si ei textul! Am incercat sa o implic si la bucatarie, facem impreuna prajituri.

Cum in curte s-au facut ciresele si zmeura: am facut pana acum o tarta de cirese, la care Printesa a scos samburii( cu aparatul special) si a tapetat tava cu unt si un clafoutis cu zmeura( a asezat zmeura si a  tapetat tava). In rest, a gustat din compozitii, fructe si chiar faina :)! Nu ne-au iesit ele foarte aspectoase( mai ales ca eu injumatatesc cantitatea de zahar), insa le-am mancat.

 IMG_20150609_170021

Productie de zmeura
Productie de zmeura

In rest, casa e dezastru si nu tin pasul cu ele la jucarii aruncate, iesim afara la hamac, cirese, zmeura si visine. Bine  ca e varicela vara si la curte :)!

Cu nebunia Disney la cumparaturi

Cand am crezut ca noi am scapat de nebunia Frozen, hop si Printesa:

-Mami, vreau si eu o papusa Elsa si Ana si sirena stralucitoare!

-De unde stii mami, de ele?

– De la gradi…

Pana acum 2-3 luni, nu prea eram interesate de Frozen, am vrut sa-i arat desenele nu parea interesata. Dupa ce a vazut probabil  la gradi si ceva din desene( pentru ca stie povestea ), ne-a innebunit cu Elsa si Ana si sirena stralucitoare( care e Ariel, musai cu par rosu ).

Si am evoluat….acum prin casa pe langa spectacolele Zurli, se imbraca cu camasa mea de noapte si canta „Let it go!”. Pana m-am prins eu ce canta a durat  un pic pentru ca auzeam: „aigo! aigo!” 🙂 . Vrea sa se uite la desene, cantecele cu tot ce tine de Frozen si printesele Disney.

La gradinita vrea sa se imbrace numai in rochite: una este cand se transforma in Sofia  I( nu are nici o legatura cu originalul, e cu bulinute si are un pandantiv cu floare), una este cand se transforma in Zana Buna. La toate rochitele „asorteaza” o bentita cu fundita cu buline( care e deja murdara de atata purtat dar nu prea vrea sa renunte la ea). Eu una ma bucur de rochite si de gesturile ei de printesa !

Cautand sa-i cumparam ce isi dorea, ne-a orientat spre online pentru ca orice are licenta Disney are si un adaos comercial mai mare in magazine. Eu pana acum nu i-am cumparat haine pe tematica si nici nu intentionez. Mi se pare ca nu da originalitate personalitatii copilului si il duce in anonimat( daca toti isi cumpara). Mi-am promis ca o vom duce intr-o excursie unde sa se bucure de original si de un makeover de printesa Disney. Insa ii cumpar diverse papusi sau accesorii personalizate.

Pe online am descoperit magazinul Zambirici.ro. In sectiunea lor de Gradinita si Scoala, am vazut multe lucruri pe care le-am pus la Favorites pentru cand vom facem cumparaturile in noul an scolar, printre care si o cutie de sandwich Frozen. Cred ca Printesa ar fi incantata si  de gentutele personalizate.  Am vazut cateva modele pe care si eu le-as purta :). Ei comercializeaza o gama diversificata de produse cu licenta Disney din categoria Gradinita si Scoala.   Puteti gasi cele mai noi produse cu urmatoarele personaje din desenele animate Frozen, Violetta, Minions, Mickey, Cars, Angry Birds, Turtles, Mia and Me, Minnie, Sofia Intai, Doctorita Plusica, Hello Kitty, Spiderman, Star Wars .  Am vazut si accesorii pentru o petrecere tematica Frozen.  Ii  puteti gasi si pe FB sau  la adresa: Str. Istriei nr 1A, Bucuresti, Sector 3. In plus daca sunteti fani exista si lenjerii de pat personalizate. O groaza de minunatii, banii sa ai :)!

gentuta-retro-disney-printesa-sofia-intai-17686-1
Urmatorul cadou pe care mi-l voi face…bine si una pentru Printesa 🙂

Cred ca si la acesta categorie, echilibrul este cheia succesului. Nu intetionam sa-i cumpar tot ce ii apare in vizor, pentru ca peste 2 zile se plictiseste, insa cateva lucruri poate sa aiba. Sa vedem cum ne vom descurca la alegerea rechizitelor scolare pe care eu le-as prefera nepersonalizate. Mai avem insa pana atunci asa ca momentan ne distram si ne educam.

Da , cred ca trebuie sa avem si o educatie in ceea ce priveste cumparaturile, dorintele copilului si alegerile pe care le face. Nu toate in acelasi timp, trebuie sa aleaga din ce isi doreste pentru ca nu poate avea tot ce vede. Pana acum, recunosc Printesa e  decenta in dorinte si exprimarea lor. E chiar cuminte, dar invata repede unde „sa apese” cand isi doreste ceva mult :).

Have fun shopping 🙂 !

„Fii prietenos, nu rautacios!”

Saptamana trecuta am participat impreuna cu cele doua fete ale mele,  la lansarea campanie „CN Clubul Prieteniei: Fii prietenos, nu răutăcios” .  Campania are ca obiectiv sensibilizarea si incurajarea copiilor de a lua masuri împotriva hartuirii si agresiunii de orice fel.

Inainte de a va povesti mai departe, vrea sa fac o marturisire. Odata cu discutiile din cadrul acestui eveniment, am realizat doua lucruri din punct de vedere personal:

  • parintele din mine si-a explicat iesirile mele de agresivitate fizica de la gradinita si de la scoala.  Sper sa fi fost putine( asa imi aduc aminte) si  IMI CER SCUZE, celor ce-si aduc aminte 🙂 !
  • agresiunea verbala este si ea o forma de bullying

Bullying-ul este un termen ce sumarizeaza: parte a unor forme de abuz, de la forma simpla de neglijare, la abuzul emoţional, fizic si sexual. Ma bucur mult de initiativa CARTOON NETWORK  in parteneriat cu ASOCIAŢIA TELEFONUL COPILULUI. Fac un lucru minunat! Desi personal nu am avut prea multe astfel de experiente, imi aduc aminte de cazuri din clasa mea indreptate catre alti copii. Poate cu o intensitate mai mica, pentru ca va spuneam eu in alt articol, colectivul meu din clasa I s-a pastrat majoritar pana in clasa a XII-a.

Asa ca iata-ma cu mandrele mele ajunsa la acest eveniment. Complicat cu doi copii mici la evenimente dar nu imposibil :)! Mamicile au stat de vorba cat copii s-au jucat. A fost distractie dupa cate am vazut, insa Dra Titirez a mea a preferat mai mult fusta mamei.

Sper ca ati auzit de aceasta campanie impotriva agresiunii de toate formele( bullying). Peste 1000 de copii din Romania au sunat pana acum la „Telefonul Copilului 116 111” pentru a vorbi despre astfel de cazuri de bullying.  Un caz care m-a socat: o mama a sunat pentru a se sfatui cu ei. Baiatul ei de 7 ani, clasa I in repetate randuri a fost agresat fizic si verbal de un coleg de clasa dintr-o familie instarita….atentie de 10 ani( din cate am inteles si dedus: parinti cu bani, neinteresati de ce face copilul. Baiatul de 7 ani a ajuns in spital cu lovituri grave, mama a scos certificat medico legal, iar familia vinovatului bineinteles ca incercat sa acopere situatia cu puterea lor financiara. A iesit din spital mai devreme decat trebuia, ca sa nu se faca dosar penal( mai mult de 3 saptamani), inspectoratul scolar o presau pe mama sa le dea certificatul medico legal in originla!….intr-un final i-a dat in judecata si sper sa se fi linistit. Sfatul celor de la  Telefonul Copilului a fost tot timpul sa lupte si sa nu renunte. Chiar au fost sunati de mama copilului de 10 ani , sa dea vina pe ei pentru  problemele lor :).

Majoritatea celor afectati de fenmenul bullying sunt copii intre 12-17 ani.  Sub sloganul ”Fii prietenos, nu răutăcios!”, campania incurajeaza copii si tinerii din Romania sa spiuna stop fenomenului bullying si sa ii incurajeze sa ia  masuri impotriva hartuirii si agresiunii de orice fel. Prin Intermediul animatiilor, Cartoon Network ii incurajeaza pe copii sa vorbeasca despre experientele lor, sa ii sprijine pe cei hartuiti si sa fie prietenosi cu toti ceilalti.

Alex Velea apare in spotuil campaniei Cartoon Network. Campania are si o serie de clipuri animate care se adreseaza atat copiilor care sunt afectati cat si celor care sunt agresivi sau simpli observatori. Copii afectati direct sau indirect, beneficieaza de o consiliere din partea unor persoane cu experienta in aborderea acestor probleme pe  website-ul www.CartoonNetwork.ro/clubulprieteniei.

Final logo-BUDDY NETWORK

Recunosc ca ma gandesc cum sa-mi educ copii cat mai bine sa raspunda acestui fenomen. Parintii mei cred ca au facut o treaba excelenta in acest sens,  sa vad eu acum cum voi reusi! Acum, nu cred ca voi putea le ferim de toate cazurile de agresiune, dar sper sa aiba destula incredere in ele sa le depaseasca si sa comunice cu noi daca va fi cazul. Trebuie sa invete sa gestioneze astfel de situatii,  nu-i putem inchide intr-o bula de aer.

Eu consider ca totul porneste din familie si ca  educatorii, scoala nu pot gestiona mai bine ce nu educam noi acasa. Bullying-ul se invata acasa in primul rand si este determinat de ce se intampla in familia copilului. Cum raspundem la forme de agresivitate tot familiea este responsabila: nu puiul invata de la parinti sa supravietuiasca?! Scoala educatori pot ajuta dar nu pot pune ” temelia”. Suntem sfatuiti sa comunicam cu copiii si cu educatorii, sa fim atenti la toate semnele pe care le pot transmite, sa-i ascultam si sa nu actionam decat dupa ce ne-am consultat si cu ei.

Fetele povesteau de diverse cazuri personale sau ale cunostintelor si mi-am dat seama ca conteaza si cat de atent alegi scoala la care merege copilul.  Uneri din comoditate ne pacalim ca e mai bine pentru copil la scoala de pe strada, dar s-ar putea sa dea peste o „diversivitate” sociala mai agresiva.

Ca parinti trebuie sa constientizam fenomenul si sa trecem peste  experientele noastre negative, incercand o atitudine cat mai corecta si sanatoasa pe care copilul sa o invete.

Puteti sa mai cititi pe acesta tema si la Mamica Urbana, Laura, Piticidarvoinici, Mamicaactiva.

Copii au avut parte de tot felul de surprize, jocuri si cadouri( ce nebunie a fost cand  le-am descoperit :)). Multumesc organizatorilor pentru invitatie si cadouri. Ana si Lavinia ati fost la inaltime din toate punctele de vedere :).

IMG_1372

IMG_1375

IMG_1496

IMG_1585

Fii prietenos, nu rautacios!

Operatiunea Titirez: adaptarea la gradinita

Dra Titirez in 2014 a facut cunostinta cu cresa, gradinita si surioara. In primavara a incercat cresa un pic, ne-am imbolnavit, am stat acasa pana in septembrie cand am inceput gradinita. Am facut o pauza in octombrie pentru ca am nascut si apoi inapoi in noiembrie la gradinita. Initial vroiam sa o tin pana in ianuarie 2015, sa creasca un pic cea mica, insa am fost sfatuiti sa incercam sa nu piarda prea mult pentru ca ar fi pacat de potentialul ei. Pot spune ca am trecut cu bine cu  Dra Aiurel, toata casa gripata – ea era ok :).

Cum a foat la noi adaptarea?  Experienta de la cresa ne-a ajutat un pic, pentru ca eu nu am mai avut atatea emotii. Tot aceiasi experienta a invatat-o si pe ea sa ma „joace” emotional, cu ochii mari, cu manutele pe fata mea spunand ca nu vrea la gradinita.

La inceput o duceam eu si o luam. Plangea cand ajungeam la gradinita si intram in clasa. Cand o luam era vesela.  In primele 2-3 saptamani nu prea dormea la  gradinita, dar statea cuminte in patut. Apoi a urmat o pauza, am nascut eu si inapoi la gradinita.

Eu fiind acasa cu cea mica, o duce Sportivul familiei acum. La inceput plangea cand pleca de acasa, mi se rupea sufletul, iar ea se folosea de acest lucru.  Ziua ma simteam vinovata ca nu stau cu ea, desi stiam foarte bine ca e spre binele ei. Doamna educatoare, ne-a spus ca dupa ce am nascut se juca foarte mult cu bebelusul si caruciorul, apoi dupa o perioada s-a indreptat si spre alte jucari, semn ca trecuse peste perioada de adaptare cu surioara.

Cu cat ma simteam eu mai vinovata cu atata ea plangea mai tare dimineata. Dupa ce iesea din casa, bineinteles ca nu mai plangea :).  In clasa  nu plangea, era cumintica si foarte vesela seara. Cu timpul mi-am educat „vina” si a fost mai usor. Am descoperit chiar ca daca dimineata o pregateste tatal chiar nu plangem de loc.

A fost greu prima luna cred, apoi avea dimineti bune si mai putin bune cu diverse grade de plans. Ne luam diverse jucari la gradinita si am incercat ca tematica povestilor inventate de mine sa fie cu  gradinita. Episodul ei preferat de la Bobita si Buburuza, e cel cu gradinita iar povestea preferata este cu doua surori printese ce merg la gradinita :).

IMG-20150126-WA000A devenit mai usor trezitul de dimineata, o data cu crearea unui program seara. Noi nu prea aveam un program de seara si uneori adormea tarziu 11-12 noaptea. Incepusem si „crizele” de trei ani, care desi rare la inceput ne-au provocat sa incercam sa le gestionam. Pana la urma solutia este sa o lasi sa se descarce si sa fi langa ea cand vrea sa se linisteasca. In restul, nu aude sau proceseaza cei spui in timpul tantrumlui. Cu  calm si rabdare se rezolva :)!

Programul de somn tine foarte mult de vointa si organizarea parintilor. Normal ca protesteaza  la inceput ca nu vrea sa doarma, dar dupa 2-3 zile de regulament: lapte, un pic desene, poveste si somn, intelege  si nu mai protesteaza.  Stiu foarte bine ca daca adoarme pana la 10-10.30 dimineata e odihnita. Avem si o mica „pedeapsa” care inca tine:  nu are voie la desene daca nu ma asculta in timpul zilei si dupa ce a vazut ca nu glumesc sau dau inapoi cu aplicarea pedepsei, functioneaza. Important e ca toata familia sa respecete regulile impuse. Semnalul de culcare este pentru toata familia, asa ca si noi adulti inchidem TV-ul :). Sa vedem cum evoluam mai departe!

In weekend-uri, incerc sa fac ceva doar eu cu ea, mergem la teatru, spectacol sau o prajitura. 3 ani si gradinita este o perioada destul de grea emotional pentru toata familia cred :). Fiecare o gestioneaza cum poate.

Ce s-a schimbat de cand am inceput gradinita? A devenit mai independenta:

  • nu mai vrea sa faca la olita acasa, face la toaleta cu colacelul ei( pe care ea vrea sa-l puna)
  • vrea sa-si dea singura jos pantaloni si sa-i ridice
  • nu mai vrea scutec noaptea. Faceam la olita, insa seara ii mai puneam scutec. De vreo 2 luni a cerut singura ca nu-l  mai vrea.  Nu am incercat diverse tactici sa scapam de scutec si noaptea. A fost chiar usor, a venit natural :).
  • cere sa doarma singura in alta camera. Ma mai cheama in timpul noptii la ea, insa e un pas important. Din nou , fara tactici a venit natural dupa ce s-a obisnuit cu dormitul la gradinita. Deci se poate si fara „sa-ti arunci” copilul in alta camera :)!
  • cantam , dam specatacole si am devenit foarte „smechere”. Ne da uneori niste raspunsuri ce ne surprinde, logice, dar in avantajul ei. Ne intoarce anumite afirmati in favoarea ei  cand are nevoie, asa ca noi nu putem da inapoi :).
  • a inceput sa ceara diverse jucari ca a vazut la vreun copil. Sa vedem cum evoluam aici, momentan are jucariile ei si ii explicam ca nu trebuie sa aiba la fel ca altii.
  • se alinta mai mult, pentru ca si noi a rasfatam uneori.
  • a inceput sa manance mai putina acasa, desi la gradinita mananca la fel. Stagneaza in greutate, nu ma stresez inca pentru ca avem de unde :).
  • dupa doua etape de imunizare, suntem cu parametri de imunitate la nivelul minimal acceptat. I-am refacut analizele anul acesta si suntem mai bine cu imunitatea fata de acum 1 an. Se si cunoaste fizic, ia tot curs  nasul si a tusit dar fara febra sau alte simptome. Zic eu forme usoare. Nu ma astept sa nu raceasca pentru e normal la varsta lor( chiar de 6-7 ori pe an).
  • are diverse apucaturi de la gradinita, pe care nu le vede acasa si care nu-mi plac asa ca trebuie sa o corectez . Inclusiv a inceput sa minta cand face ceva rau, desi nu vrea si nu i-am dat vreun motiv sa se ascunda, cauta alte explicatii sau da vina pe altcineva.  Aici cred ca avem luptat pentru a o corecta….
  • ne cearta ea cand noi nu respectam vreo „corectie” de a noastra, de exemplu vorbitul cu gura plina de mancare :).

Pentru prima data, eu am inteles si apreciez vacantele scolare acum din punctul de vedere a unui parinte. O intrebare insa pentru voi:  cand pui atatea poze cu copiul pe FB si filmulete din vacante cand ai timp  sa stai cu copilul tau, sa interactionezi ?! Pentru mine a fost socant sa-mi urmaresc newfeed-urile  in acesta vacanta intersemestriala….eu nu cred ca peste ani o sa conteze pentru copiii nostri ca i-am facut un album intreg cu poze de la munte, cred ca o sa-si aduca aminte cum ne-am jucat sau cum am interactionat.   Da, stiu….ce ciudat din partea mea :).

Sa vedem cum evoluam mai departe !