Continuam prima parte a jurnalului burticii nr 2 cu partea a 2.  Ne aflam in trimestrul 2 de sarcina spre inceputul lunii a 6-a.

Din luna 5, copilul ia cel mai mult in greutate si mama ar trebui sa nu mai aiba simptome majore.

Noi suntem bine, inca nu stim ce sex va avea copilul. La prima morfologie nu a stat la poza, asa ca asteptam morfolgia de trimestru II.

Pot spune ca sunt mai obosita si mai nervoasa ca in prima sarcina.  La prima sarcina partea cu oboseala nu era asa acuta iar nervii dupa trei luni nu prea ii mai aveam. Insa nici o sarcina nu seamana identic cu alta.

Si sa nu uit  o alta diferenta: lipsa neuronilor acuta :). Sunt mai emotiva, mai uituca, mai ametita ca prima data si de obicei :). Si eu ma mir de cat de amestecati sunt neuronii mei acum.

Forma burtii mele parca este alta. La prima sarcina era mai pe solduri distribuita burtica, acum e mai spre buric. De aici variatiuni ce sex are copilul. In folclorul nostru exista tot felul de „semne” dupa care iti poti da seama de sexul copilului. Lumea ma oboseste social vorbind, din prima sau a doua intrebare de sexul copilului.

Ca sunt buzata e fata, ca e burta mai tuguiata e baiat, ca sunt mai nervoasa e baiat etc. E a doua sarcina oameni buni, nu ma mai interseaza sexul copilului! Stiu ca cel mai important lucru e sanatatea!

Tot social, datorita unor doamne insarcinate ce au avut grija sa se planga cand mai mult in timpul sarcinii, oamenii au impresia ca mi-e rau tot timpul, ca nu ma simt bine. Recunosc ca sunt mai obosita si uneori trebuie sa-mi trag suflu, dar nu sunt blonava. Ma flateaza grija celor din jur si e placuta, dar ca unele persoane mi se pare ca au auzit si trait adevarate drame pe langa o insarcinata. Nu e cazul la mine :)!

O alta intrebare sociala: cum reactioneaza copilul nr 1 la copilul nr 2. Nu reactioneaza! e mica si nu intelege chiar ce inseamna. Incerc sa ii explica pe intelesul ei, insa cred ca adevaratul foc va fi cand voi veni cu nr 2 acasa.

Intrebarile acestea sociale si de conversatie ma obosesc si ma gandesc ca nu suntem prea creativi. Uneori as prefera o discutie despre vreme, decat despre faptul ca sunt insarcinata :).

Inca nu ma vad cu doi copii. Incerc sa ma bucur cat pot de acesta experienta. Sunt mai agitata si lipsita de timp ca niciodata si ma intreb cum va fi cand voi avea si nr 2  iesit/a din burtica?!  Frumos  si complicat!

Din punct de vedere maturizare, cred ca abia acum im dau seama de provocarile unui adult, de toate grijile unui parinte, de cat de complicata si dificila poate fi viata. Eram pe jos pe la Pta Victoriei si am vazut un grup de absolventi de liceu costumati, sarbatorind terminarea liceului. Strigau: clasa 12 B. M-am emotionat imediat! Sentimentul de cat de simplu, usor, ametecat cu cel de libertate mi-a revenit in toti porii! M-am simtit un pic „batrana”. Da e o prostie, sunt doar mai experimentata dar mi-a facut cumva bine sa-mi retraiesc emotional clipa absolvirii liceului.

Oricum  timpul trece foarte repede si irecuperabil! Nu stiu cand au zburat 3 ani de la prima nastere, 6 luni din sarcina acesta, 32 de ani de viata!

The fun side :)- cat si cum am invatat sa ma deconectez si sa nu mai „panic” la orice, doar 1-2 copii pot avea acest efect!