Povestea Furlifus : 1an

In curand facem un an de zile de cand suntem in formula de 4 membri in familie. Furlifus este o poveste diferita de prima poveste a acutualei Printese. E o poveste complexa si de maturitate pentru parinti si o poveste frumoasa pentru intreaga familie.

De ce ii zic Furlifus fetitei mele nr 2? Nu stiu daca am auzit pe undeva acest „alint” sau l-am inventat eu, insa in mintea mea defineste cum e Ilinca: energica, agila, nervoasa si zambareata!

Prima senzatie cand I-am auzit plansul la nasterea, a fost emotie.  A doua senzatie cand am vazut-o prima oara a fost calmitate. Ma gaseam cu ea in brate, stiam ce trebuie sa fac si asteptam calma sa invat si sa invete sa ne iubim. Eu ca mama nu sunt siropoasa, simt la inceput o responsabilitate si mai putin o emotie. In timp emotia creste si ma conectez senzorial la copiii mei.

Stiam eu ce stiam, insa nu stiam ce ma asteapta! Asteptarile mele erau de la  o experienta a unui copil linistit, mai putin energic si foarte ascultator. Furlifus e diferita :)! E foarte agila, nu sta locului nici o clipa  si toate masurile de „aparatori” prin casa inutile la primul copil, sunt foarte folosite acum. Furlifus merge de la 11 luni, un mers mai in paranteze, se catara cam pe orice si pe oriunde vrea, o fascineaza prizele si e nervoasa cand nu-I convine ceva. Cum ziceam abia acum simt ca am copil mic in casa 🙂 !

Mama, mama….mama, e primul cuvant pe care il repeat si cand sunt amandoua copilele in „cerinte” simt ca as vrea sa stie si alt cuvant. Am invatat-o sa ne pupam si e foarte dulce cand face un ping-pong de pupici intre mine si tatal ei.

Pare o personalitate foarte efervescenta si puternica. Mi se pare ca are si un sunet pentru sora ei. Toata fata i se lumineaza cand o vede. Pentru noi parintii sunt momente frumoase. Avem si momente „grele” de plans sau nervi, de neputinta pe moment, insa e un proces contiunu de invatare sa gestionam crize. Furlifus copiaza si invata mult de la sora sa, inclusiv „maraitul” fals pentru a obtine ceva.  Desi astept si zile mai usoare cand va mai creste un pic si Furlifus, mi se pare ca sunt magice ele doua acum, la 4 si respective 1 an de zile. As vrea sa opresc timpul in loc pentru ca acum inca sunt dependente de mine si sunt atat de pure si dragalase!

Iubita mea, La multi ani!  Sa fi cea mai sanatoasa, desteapta si frumoasa!

11894624_1017362681631495_2466797176011918037_o

Later update:

Ca si sunere sau cuvinte:

„Mama”

„Tata”

„Nana”=Ioana

„Mau”=Pisica

„Aooo”=telefonul

Negocierea intre parteneri

Cine nu ma stie sau nu ma citeste, ar trebui sa stie intainte sa citeasca acest articol, ca nu sunt o persoana care nu pune prea mult pret pe parerea celorlalti si ca imi place sa gandesc si sa actionez  dupa „intelepciunea” mea si nu a altora.

Acum vreo doua zile, eram cu copii singura in oras. Sotul meu, era la un concurs de MTB la Sibiu. Un adult cu doi copii mici in societate, se descurca mai greu mai ales daca cel  putin un copil este mai energic.  Intr-o discutie la masa, ma trezesc ca afirm:

” Nu am negociat bine cu sotul meu!”( referitor la situatia mea de mama singura cu copii in oras).

Am auzit aceasta expresie in societatea la un moment dat, nu cred in ea, atunci de cea am spus-o?  Nici macar nu era adevarat….. In drum spre casa, copiii dormeau si eu reflectam la ce am spus.

Am o relatie de 14 ani de zile, o relatie in care am crescut impreuna si am evoluat. Pe noi casatoria nu ne-a schimbat radical, stiam ce sa asteptam unul de la celalat. Poate doar ne-a relaxat. Nu am simtit niciodata ca este nevoie sa negociez ceva cu sotul meu! Adica, da nu e o relatie perfecta, insa cred ca am o relatie functionala pana acum.

Negocierea e un termen „urat” pentru un cuplu.  Din cate stiu eu, negocierea e mai mult o lupta a orgoliilor, daca vrei sa faci business o faci si fara sa ajungi la negociere. Necesita doar un pic de strategie( „intelepciune” din experienta mea profesionala 🙂 ).

Eu cred ca intr-un „cuplu de succes” pe langa comunicare, compatibilitate sexuala si compromisuri, trebuie sa existe si o „constiinta” si control al propiului orgoliu. Noi nu am simtit niciodata nevoia sa iesim cu prietenii separat. Pana la aparitia copiilor faceam totul impreuna.  Acum avem activitati separate pentru ca trebuie sa stea si cineva cu copiii sau nu putem fi amandoi in acelasi loc sau ne gandim si la binele lor. Asa ca facem cu randul, cand  e vorba de pasiunile celuilalt.

Eu inteleg si apreciez pasiunea sotului meu. Consider ca a gasit un hobby foarte bun pentru familia noastra si stiu sigur ca si-a cautat o pasiune care sa nu fie in conflict cu fetele lui. Dupa doi copii simti  nevoia ca adult sa ai o ocupatie care sa te ajute sa te relaxezi mental. La el e bicicleta si concursurile de MTB. La mine e scrisul! Ne intelegem aceste pasiuni, ne ajutam si ne sustinem. Practic ne respectam si lucram sa fie functionala familia. Nu zic ca nu avem si uneori mici dicutii pe acesta tema dar cred ca tin de strarea din acea zi si nu de acceptarea hobby-urilor.

Asa, ca nu simt ca pierd ceva, nu simt ca imi este atacat orgoliul, nu o simt ca pe o povara cand el pleaca cu bicicleta si eu stau cu copiii. Sincer, de ce ai simti nevoia sa „negociezi” ceva cu partenerul tau? Nu suntem amandoi in aceiasi barca? Nu intelegi si accepti pasiunea lui?  Cu ce te ajuta sa te simti bine cand crezi ca ai obtinut ceva pentru actiunea? Ar trebui sa te ajute  ca el se relaxeaza, se bucura ca face ceva cei place, ca are alt tonus in relatie dupa.

Deci? Ce, e prostia asta: „nu am negociat bine cu iubitul meu?”  Daca ma gandesc bine, spune multe despre frustrarile unei personae acesta afirmatie. Eu cred ca am spus-o pentru smalltalk si ma stiu ca mai spun prostii sa umplu „un gol” in societate.

Negocierea intre parteneri nu trebuie sa exista. Exista  explicatii, respect si poate mai  multa strategie din partea femeii ca sa nu ajunga intr-un punct de conflict :). Adica mai multa intelepciune si rabdare.

Orgoliul ca si in business, intr-o relatie functionala nu  ar trebui sa existe…. si ma refer la acel tip de orgoliu negativ ce ne face sa nu vedem „padurea” si sa vedem doar copacii.

 

‘DRAGOSTE, SOMN LINIȘTIT ȘI JOACĂ ’

Pe ultima 100 de metri inainte de bebe nr 2-level 2 :),  intr-o  zi de toamna ploioasa,am dat curs invitatiei Pampers pentru a descoperi cateva noutati despre cum putem sa ne ajutam copiii prin joaca si cate de important e jocul in dezvoltarea lor.

De cum am intrat in locatie m-au lasat fara cuvinte de formele origami. Perdeaua de fluturasi e o idee foarte buna pentru camera fetelor mele.  La sfarsit am invatat si noi cateva pricipii din aceasa arta.

Am vorbit despre rezultatele unui studiu efectuat de Pampers. „Conform celor peste 8.000 de părinți din 10 țări care au participat la studiul Pampers, dragostea, somnul liniștit și joaca sunt la fel de importante pentru buna dezvoltare a celor mici, iar Pampers e mândru să le susțină prin noua sa campanie ‘ Dragoste, somn liniștit și joacă’, una prin care îi invită pe părinți și copii să sărbătorească zi de zi aceste experiențe unice și fericite!” Dna Cristiana Haica, specialist Pampers ne-a povestit importanta acestor 3 elemente in dezvoltarea armonioasa a unui copil.

Exista exemple de copii( orfani) care ca bebelusi au fost privati de dragoste, joaca, somn linistit si care desi pot parea mental cu lacune, se recupereaza o data intrati intr-o familie.

Tot din acest studiu se pare ca parintii romani sunt cei mai constienti si mai deschisi catre a oferi dragoste si joaca :). O bila alba!

Se pare ca la Centrul de Inovație P&G din Schwalbach, Germania- oamenii acestia se preocupa intens si studiaza cum sa ne faca viata mai usoara prin produsele Pampers.

Pentru noi, echipa Pampers, este foarte important să înțelegem atât nevoile copiilor cât și ale părinților, pentru că obiectivul nostru major este acela de a-i ajuta pe părinți să-și îngrijească așa cum se cuvine copiii. Tocmai din acest motiv interacționăm foarte mult atât cu mamele cât și cu tații și cu bebelușii. Discutăm cu părinții despre nevoile copiilor lor și despre lucrurile care pot fi îmbunătățite în scutecele existente pe piață, dar suntem extrem de atenți și la comportamentele copiilor care vin în locul de joacă amenajat în centrul nostru de inovație. Suntem atenți la modul în care se comporta scutecele pe care aceștia le poartă: dacă sunt bine fixați, dacă lasă vreo urmă pe pielea copilului, dacă sunt sau nu confortabili. Cu ajutorul aceste strânse colaborări cu mamele și copiii înțelegem ce fel de schimbari ar trebui să aplicăm produsului și ulterior le și implementăm

Din propie experienta cu Pampers Active Baby Drym pot spune ca sunt de mare ajutor si imi fac viata mai usoara, mai ales noptile cand nu vreau sa schimb scutece prea multe. Mai ales ca acum suntem la stadiul multe lichide :).

_MG_3054

_MG_3099

_MG_3133

_MG_3282Multumesc pentru invitatie! A fost o dupa amiaza foarte placuta!