Lună: iulie 2012

Cumparaturi online/non-bebe

Cum ziceam si in postul Cumparaturi online-bebe, nu prea mai am timp de pierdut prin magazine si poate nici nervi. Imi aduc aminte cum la trei luni de la nastere , cununam si imi cautam o rochie pentru biserica. Am fost in cateva magazine si imi venea sa iau pe cineva la bataie ca nu au ce imi place, la bugetul meu, sa scrie masura 36 si sa ma incapa si pe mine! In plus erau si reduceri si pantofi ieftini superbi marimea 36  nu existau 🙂 ?! Si da, totul trebuie sa se intample pana apucau sanii mei sa explodeze( 3-4ore)!

In odiseea mea de shopping online, din categoria mani/pedi am descoperit „Beauty in the bottle”. Aici am gasit marca mea preferata de oja la un pret ok, mai mic decat in magazine. Livrarea se face prin posta si produsele pana acum sunt bune.

Tot din categoria Beauty, am descoperit ca exista si la noi cosmeticele e.l.f. Din cate stiu eu sunt un brand american, middle ca si calitate. Am niste pensule de la ei, luate din S.U.A acum cativa ani si sunt ok. Sunt accesibile ca pret si din ce am vazut eu pe magazinul online, preturile atat la farduri cat si la accesorii sunt accesibile.

Am sa va povestesc un pic cum m-am gandit eu ca sunt bune. Eu am doua maini stangi. Nu reusesc sa ma machiez asa cum mi-as dori.  Ca sa ma machiez decent a trebuit sa treaca ceva timp, sa-mi iasa ceva. Sa zicem ca sunt in clasa 8-a, a-9-a la acesta materie. Din familie nu prea am avut de unde sa fur trucuri, asa ca m-am bazat pe experienta. Acum, ca mai am timp, ma mai uit pe tutoriale de make-up pe youtube si bloguri.  Desi la prima vedere ai spune ca sunt prostioare, eu am invat ceva. Si de la cine? In general sunt adolescente, nu au toate tehnica, unele nici simt estetic prea dezvoltat, dar cateva chiar merita vazute. Am invatat ceva( mai ales la trasare liner)! Trebuie sa le „cerni” ce-i drept, sunt multe domnisoare cu bani ce isi iau diverse branduri si transmit o mare ingamfare. Mai exista si tutorialele facute de profesionisti dar nu toti iti vand ponturi. Le privesc doar pentru a fura tehnica si tipuri de pensule.  In tutorialele din S.U.A am vazut  ca se foloseste mult brandul e.l.f si am mai citit si review-uri pe bloguri romanesti( nu m-am „prins” nici unul, asa ca nu pot recomda inca). M-a socat intr-o zi, o americanca ce isi prezenta masa ei de make-up. Cred ca avea un perete intreg de sufragerie, cu rafturi, sertarase,  un fel de biroul cu rolbox-uiri de make-up, pensule, accesori si in contiunarea peretelui, perpendicular inca jumatate de perete cu rafturi  cu sticlute de lacuri de unghii. Ordonat ce-i drept aranjate… ma intrebam cand le foloseste pe toate si cati bani ar fi trebuit sa cheltuie…

Din categoria shopping, dar nu neaparat online, am descoperit magazinul Miniprix din Otopeni. Am gasit lucruri dragute, unele chiar foarte ieftine. E drept ca tine si de timeing-ul tau, cum ajungi inainte sau dupa colectie, dar daca ai rabdare sa cauti gasesti. Sunt mai multe lucruri pentru fete, decat pentru baieti, ca asa e in viata :). Au si un depozit de incaltaminte( vezi poza).  Pana acum am fost multumita de ce mi-am luat. Eu nu ma ghidez daca e din colectia anului trecut sau eticheta. Important e sa-mi placa, sa fie ok materialul si sa nu cheltuiesc o avere. Nu e chiar ok cand platesti si chiria mall-ului, cand iti iei ceva.

Din categoria „vreau si eu”, sunt ingragostita de marca romaneasca din Iasi: Chotronette. Le gasiti si pe Facebook. Preturile erau acceptabile cand am intrebat eu acum cateva luni pentru o rochie de seara si livrau in Bucuresti. Inca nu am reusit sa-mi achiztionez ceva, insa am o ambitie sa-mi iau si eu o rochita de la ei. In octombrie am o nunta la Iasi si spre ca pana atunci sa ma hotarasc la culoare si sa mai slabesc un pic. Refuz sa-mi mai iau o rochie marimea 40 🙂 !

Voi pe unde faceti shopping :)?

Multumesc!

Am inceput acest blog oficial la inceputul lunii(neoficial de la sfarsituil lunii iunie). Scrisul si cititul sunt singurele mele hobby-uri adevarate, carora le ofer pasiune, emotie, timp. O perioada le-am uitat, pierzand o parte din mine. Ioana m-a ajutat sa imi aduc aminte ca sunt om si nu doar o umbra grabita prin praful Bucurestiului.

In acest weekend am trecut de 500 de vizualizari pe blog, in prima luna oficiala. Nu stiu daca e mult sau putin, dar pentru mine e enorm! E surprinzator si ma emotioneza. Va multumesc din suflet ca m-ati lasat sa fac parte din viata voastra si sper sa reusesc sa va ajut cum pot. Stiu sigur ca pe mine ma ajuta mult sa scriu, sa ma exprim; e ca un candy bar ce nu ingrasa :).

Multumesc!!!!!!!!

Cu drag,

Ana

P.S Multumesc si mentorului meu, ce sta cuminte si o lasa pe mama sa scrie!

Saptamana Internationala a Alaptarii

Daca aveti timp, va recomand evenimentul ce va avea loc in perioada 1-7 august 2012.  Daca sunteti viitoare mame, faceti-va timp  :)!  Din punctul meu de vedere, alaptarea si cat de corect alaptezi, influenteaza mai tarziu cum, cat si ce va manaca bebelusul la diversificare.  Mai jos o parte din comunicatul lor. Ii gasiti aici

Asociația pentru Naștere Naturală și Alăptare (ANNA) se alătură seriei de manifestări prilejuite la nivel mondial de Săptămâna Internațională a Alăptării, în perioada 1-7 august 2012. Evenimentul se află la a douăzecea aniversare și își propune creșterea conștientizării, la nivel național și global, a importanței alăptării.

Saptamana Internationala a Alaptarii

Asociația pentru Naștere Naturală și Alăptare, IBFAN România și La Leche League România vor organiza în București următoarele evenimente:

2 August 2012

17:00 – 20:00

Sala de conferințe Codecs

Str. Agricultori nr.37-39, București

O conferință pentru părinți si cadrele medicale care activează în domeniul perinatal – speakerii acestui eveniment sunt specialiști (medici pediatri, moașe, psihologi, consultanți și consilieri în alăptare).Subiecte ce vor fi discutate: alăptarea în sarcină, alăptarea copilului adoptat, alăptarea în tandem, alăptarea peste despre doi ani, alăptarea prematurilor, diferențe între laptele matern și laptele praf, importanța colostrului și a alăptării în maternitate în primele zile, necesitatea rooming-in-ului).Impreună cu partenerii evenimentului se va organiza o tombolă cu premii substanțiale.

6 August 2012

09:00 – 11:00

Piața Victoriei – Piața Universității

Marș de protest și de awareness pentru instituirea rooming-in-ului în toate maternitățile din București – „NU separării copilului de mamă în maternitate!”La acest marş sunt aşteptate 100 de persoane care vor milita paşnic pentru drepturile copiilor şi ale mamelor cu pancarde cu mesaje sugestive.

7 August 2012

10:00 – 18:00

 Curs de formare a personalului medical în alăptare – se adresează cadrelor medicale care își doresc să parcurgă și să-și însușească informații noi despre lactație, de la consultanți în lactațieacreditați internațional, medici pediatri, psihologi.

De asemenea, sub umbrela Săptămânii Internaţionale a Alăptării, partenerii ANNA vor organiza și în alte oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Braşov, Iaşi, Baia Mare, Timişoara, Alba Iulia) acțiuni și evenimente cu scopul conștientizării importanţei alăptării.

Weekend placut!

Cezariana

Cum este operatia de cezariana? Always different :)! Nu stiu sa va descriu operatia in sine( ca nu am vazut-o) dar pot incerca sa descriu cat mai putin amplificat varianta mea de cezariana.

Eu am nascut la Spitalul Filantropia, prin cezariana datorita greutatii( 3, 8 Kg) copilului si pozitiei pelviene. Am evitat inainte de nastere ganduri de panica, fiind prima operatie din viata mea.

Am ajuns la spital, am fost indrumata sa ma schimb, a venit apoi moasa sa se prezinte si sa-mi puna cateva intrbari, m-a asigurat ca totul va fi bine si m-a rugat sa astept cuminte intr-o rezerva …am sa mentionez inca de la inceput doua perceptii personale:

-am mai evoluat si noi un pic cu sistemul sanitar( cel putin cea a mai vazut in Bucuresti): spitalul arata decent ca si mobilier, curatenie,2 persoane in camera,  lumea a fost draguta fara sa le dau atentii  de la inceput, nu prea am vazut „fete acre” ce ar fi avut nevoie de un „impuls” sa se inveseleasca :).

-am vizitat si o maternitate privata: iti ia ochii designul si daca este un efort financiar pentru tine sa nasti intr-un astfel de spital, sa stii ca o mare parte din suma pe care o platesti se duce pe „ambalaj”.

Asa, sa ne introarcem la operatie! Mi-am asteptat emotionata randul. Imi era frica mai mult de anestezie. Ma gandeam ca ma va durea tare cand imi va introduce acul in coloana. Dupa ceva timp a venit doctorul, am intrat in sala de operatii si m-au rugat sa stau in sezut aplecata in fata, pe masa de operatie pentru rahianestezie(definitie aici). Doamne, ce imi batea inima! Ca la un iepure! Dupa cateva secunde m-au rugat sa ma asez pe spate…cum gata cu anestezia? Nu am simit nimic! O fi fost o anestezie locala, mana usoara a doctoritei, nu stiu… Dupa ce m-am intins pe spate, asistentele au inceput sa-mi imobilizeze mainile intinse, m-au dat cu o solutie: betatina( cred) pe aprope tot corpul, mi-au pus in fata un paravan sa nu vad ce se intampla. In tot acest timp imi era monitorizata tensiunea. Eu eram constienta si ma simteam un pic ciudat, ma uitam in jur sa descoper din misterele unei sali de operatii 🙂 . A venit doctorul cu doua rezidente, au inceput ei sa lucreze dupa paravan. Cateva minute nu am simtit nimic. La un moment dat doctorul m-a strigat:

-Anca… Anca
… Eu nimic, ma uitam in jur si ma gandeam ca vorbeste cu Anca, nu cu mine.

-Anca…ma  auzi?

Intr-un final eu:  Cu mine vorbiti?! Da! Scuzati, ma cheama Ana si de aceea nu am reactionat :). Iar ma botezase… dar mi se  mai intampla  :).

-Scuze, Ana… va trebuie sa impingem un pic pe burta ta, bebe este intr-o pozitie dificila.

-O.K

A impins doctorul( am simtit nu durerea ci miscarea) si am auzit: gata! Dupa cateva secunde s-a auzit un planset, m-am apucat pe plans si tot intrebam daca e bine, e bine, e bine??? Asistenta de la capul meu ce ma monitoriza. ma ajuta cu noutatile( eu nu vedeam de paravan): respira! are toate degetelele! 3800! felicitari! e in regula! Eu intre lacrimi: Ce bine!

Dupa cateva  minute in care doctorii lucrau la operatie si eu nu-i bagam in seama, mi-au adus-o sa o vad un pic intainte de a o duce in salonul de nou-nascuti. M-am foarte emotionat si au reusit sa o pup! Superb momentul…

La un moment dat am simtit ca au tras ceva din mine( nu durerea, doar miscarea), probabil placenta…Dupa vreo 20 de minute eram in drum spre rezerva de reanimare, unde urma sa stau in aceea noapte. De pe targa m-au mutat in pat, m-au invelit cu o patura si mi-au pus operna cu nisip pe burta pentru a se retrage uterul.  Vreo 20 de minute, ma minunam ca e foarte ciudat sa nu-ti simti picioarele. Foarte ciudat! Apoi a inceput anestezia sa treaca, imi puteam misca degetele, dar a si inceput sa ma doara. Pot descrie durerea, ca o durere de menstruatie foarte puternica. A venit asistenta, m-a intrebat daca ma doare, mi-a pus un calmant in perfuzie. Mi-a deschis si sticla cu apa si mi-a pus paiul in ea.

Dupa cateva reprize de adormire si vreo doua calmante( cred ca vreo 4 ore, parca), asistenta a spus ca pot incerca sa ma ridic.  Mama, … parca nu mai aveam muschi abdominali si trebuia sa incordez organele interne… durea. Pe o scara de la 1( foarte scazut) la 10( cea mai mare durere fizica simtita vreodata: operatie fara anestezie pe mandibula), nivelul acelei dureri era de 7-8. Nu durea, daca nu ma incordam! Prin miscari scurte, ajutata de brate am reusit sa ma ridic in sezut, am stat vreo 5 minute, mai mult nu ca  ma durea stand incordata in acea pozitie.

A venit familia cu flori, emotii si pupaturi( sotul, sora si soacra) la ora de vizita! Si cu poze… ma enervam ca o vazusera mai mult ca mine!

Ziua a trecut, noaptea a trecut uitandau-ma la poze pe telefon, hidratandu-ma, auzind cateva tipete( eram linga sala de nasteri, OMG! se mai nastea si natural! 🙂 ). Urmatoarele zile: istorie!

La final, cateva sfaturi:

– hidratati-va mult( apa) daca aveti o rahianestezie. Conteaza cat de repede eliminati anestezia din corp. Sper ca stiti cat de importanta este hidratarea si in sarcina( eu una nu am ajuns la gradul de imbatranire al placentei 3-vezi trasfer optim de substante catre bebe) si dupa in alaptare.

-in primele ore, pana ce nu trece anestezia, nu va miscati capul in fata si in spate. Adica sa nu incercati ca va uitati „peste gard”.

-daca vreti, in spital puteti cere sa vi se aduca copilul in rezerva. Sper sa puteti… Am vazut ca la clinicile private, bebe e tot timpul cu tine dupa nastere si am realizat ca e util sa incepi sa te inveti cu bebe si nu sa stai ca la hotel, 3 zile in spital si sa nu interactionati prea mult. Cred ca m-ar fi ajutat cu adaptarea mai rapida si nu as mai fi fost atat de speriata la  inceput. Astfel de maternitati se numesc: mother&child friendly! Putine in Romnia , ce-i drept…

-incercati sa va miscati cat mai mult din momentul in care vi se permite. Va v-a ajuta mult in recuperarea de acasa. Eu din ziua doi am inceput sa am dureri suportabile,  la incordare din ce in ce mai putine si acasa am avut o saptamana ceva dureri mici si suportabile doar la incordare.

– am inteles ca dupa operatie  poti avea  de la anestezie, migrene. Ajuta o gura de cafea sau un paracetamol( am inteles de la asistente ca ai voie). Eu nu am avut( vezi efect apa), decat acasa. Adica dupa vreo 3 zile si cred ca era de la diferenta de la foarte cald( spital), la frig si ceata( afara).

-daca nu ai chef de vizite, refuza-le! Din acel moment devi un mic dictator, lumea trebuie sa te asculte si tu trebuie sa te simti confortabil. E valabil si pentru perioada de adaptare  de acasa!

-noi am avut un mini curs de ingrijire copil facut de medicul neonatolog in timp ce stai in spital. Daca nu ti se arata, spune…intreaba tu! Clarifica macar ce intrebari iti trec atunci prin cap legat de ingrijire copil si de ce nu esti sigura de ce ai voie si nu ai voie dupa operatie.

-mai devreme sau mai tarziu laptele iti va veni, mai greu…dar nu uita sa vina!

Sper sa va ajute, cele de mai sus si pentru ca de la inceputul articolului fredonez in cap piesa asta, voila!

P.S: Acest articol este cu dedicatie si drag pentru Liziana :)!

Beauty-masti cosmetice

M-am gandit sa impartasesc cu voi, mastile pe care le folosesc pentru intretinere/infrumusetare. Eu nu mai cumpar de ceva timp masti din comert, considerand ca nu-si fac banii. Produsele care sunt eficiente( si e valabil pentru majoritatea produselor cosmetice) sunt cele premium spre lux, produse de care nu ma pot apropia ca bani in fiecare luna. Mastile facute in casa au avantajul ca sunt mai ieftine, rezultatul se vede si sunt folosite de generatii pentru intretinere si infrumusetare. Voi detalia mastile pe  care obisnuiesc sa le folosesc frecvent si de care sunt multumita.

Me and balenutza-scuzati atitudinea 🙂

Pentru par: eu am un par ce se ingrasa foarte  repede, foarte drept, fir moale. Nu ma mai vopsesc de aproape 10 ani. Am ajuns la concluzia ca e ok culoarea mea de par si ar fi pacat sa arunc cu banii lunar.

O masca universala pentru par pe care o folosesc din adolescenta, are urmatoarele ingredintele: galbenus ou+ulei masline+ulei ricin+vitamina A( ulei).  Se aplica pe par, inainte de baie, dupa 20 minute( acoperiti capul cu un prosop) puteti spala. Acesta masca este foarte buna pentru toate tipurile de par, in functie de lungimea parului puneti cantitatea de ingredinete necesara. Ca si frecventa  recomand: 1 data la 2 saptamani pentru un par sanatos/gras, 1 data pe saptamana pentru par uscat/deteriorat. Daca nu aveti toate ingredientele prin casa, puteti sa utilizati si simplu galbenusul de ou ca si masca. Se mai poate adauga si suc de la 1 lamaie pentru par gras.

O alta masca de par poate fi: suc de la 1 lamaie+1lingurita miere+1 lintru apa. Se aplica pe par pentru 15 minute, dupa care se spala. E recomandata pentru parul gras.

O masca de par pentru par uscat/vopsit/deteriorat: 2 lingurite miere+1 gabenus ou, se aplica deasupra radacinilor pentru 15 minute.

Pentru fata:

1. Masca universala pentru uniformizarea culorii tenului: sucul de la 1/2 lamaie+1albus ou. Se bate spuma albusul, se adauga sucul de lamaie, se aplica pe fata  si se mentine toata noaptea. Dimineata se clateste fata cu apa calduta.

2.  Masca universala pentru  neterizire si catifelare: 1 castravate taiat cuburi+1 lingurita zahar brun+2 lingurite zahar alb. Se amesteca ingredientele, se aplica pe fata, se mentine 20 minute dupa care se clateste cu apa rece.

3. Masca universala scrub: 1 lingura malai+1 lingura miere.  Stai 5-10 minute intr-o baie de aburi( pentru deschidere pori), se aplica masca, se mentine 5-10 minute si apoi masati energic usor fata, dupa care clatiti.

Eu am un ten gras, incerc sa aplic minim 2 masti pe saptamana( cu actiuni diferite). Am perioade cand nu reusesc sa-mi fac o masca toata luna si pielea mea se resimte, incep sa am mai multe probleme pe fata.

Stiu ca e greu sa gasim cateva minute doar pentru noi ca si ingrijire, datorita multitudinelor de task-uri zilnice, roluri de indeplinit si de multe ori renuntam. Insa la o anumita varsta vom regreta ca nu am actionat cand trebuia. It’s up to us!

In incheiere un citat 🙂

” Nature  gives you the face you have at 20; it’s up to you to have the face you deserve at50″

Coco Chanel

Educatia emotionala

Balenutza in Gradina Botanica

Ma tot gandesc  daca voi reusi sa imi educ copilul astfel incat sa devina un adult cu mai putine, complexe, frustari, cu mai mult succes, cu mai multa incredere, decat noi. Parintii nostri si-au facut datoria cum au putut si au stiut mai bine. Perioada comunista nu le-a oferit prea multe  posibilitati. Generatia noastra insa, parca avem o sarcina si mai grea din punct de vedere  al educatiei. Adica noi avem atata informatie si exista atatea oportunitati incat trebuie sa le folosim corect pentru copilul nostru. Noi nu putem avea o scuza ca nu am stiut! Poate nu am vrut sa stim, nu am cautat, ne-am complacut in sfaturile familiei, nu am fost suficienti de open minded… Si nu ma refer la educatia de baza cu bunele maniere, regulile socitatii, etc… Ma refer la inteligenta emotionala si baza emotionala a viitorului adult( izvorul sanatatii mintale).

Ma ingrozeste gandul ca pot gresi grav in educatia copilului meu. Orice actiune a unui copil reflecta educatia si exemplele oferite de parinti.  Consider ca  aceste doua lucruri sunt cele mai importante in educatie! Scoala, societatea te influenteaza cel mult te ajuta la dezvoltare, insa eu si sotul meu sutem cei ce vom defini  viitorul adult Ioana Sofia!

Noi ascultam o emisiune: Meditatii pentru parinti(aici). Ascultam intr-o zi si  era invitata dna Claudia Jimeno Beltran. Vorbea despre o metoda ESPERE®. Ca si o definitie: ESPERE® (Energie Specifica pentru o Ecologie Relationala Esentiala) este o psihopedagogie a comunicarii. Scopul metodei este de a facilita relatii pline de viata si ecologice. ESPERE® este denumita ”Metoda” intrucat se poate invata si transmite, pentru ca instrumentele ei pot fi folosite in mod concret  si pentru ca rezultatele aplicarii acestora sunt vizibile in viata de zi cu zi.

Ceea ce spunea dna Beltran era de bun simt si logic: cum ca bazele emotionale se creaza pana la 4 ani, cum ca un copil nu reactioneaza  agresiv fara un motiv de frica. Motivul poate fi si o situatie intamplata in familiei  in trecut. Un copil ce in mod normal nu era agresiv, la varsta de 5 ani era foarte agresiv cu crize de nervi si in urma unor sedinte, au descoperit ca cu 4 ani in urma tatal isi inselase mama, iar mama a tinut totul in ea. Sentimentele neexprimate de mama s-au inmagazinat si copilul reactiona acum la o tensiune din trecut. Totul se rezolvare intre timp, insa ne-comunicarea parintilor si tensiunea dintre ei a  fost „citita” de copil si l-a influentat. Dupa ce au descoperit problema, au discutat si in scurt timp crizele de nervi au disparut. Pana acum, din ce am inteles eu metoda ESPERE®, este o metoda ce te invata sa comunici cu copilul tau rezultand un copil mai ferici(promit sa ma documentez mai mult). Instinctiv consider comunicarea cea mai bun instrument de educatie si eu incerc sa-mi ascult instinctul, care mi-a dovedit pana acum ca  nu greseste.

Deci, exista o explicatie pentru orice, la un copil :)! Trebuie doar sa o  cauti! Cum spunea si Thomas Gordon in „Manualul parintilor eficare”( recomand acesta carte), nu s-a gandit nimeni pana la un moment dat sa aplice metodele de rezolvarea a conflictelor adultilor  in relatiile cu copiii. Se referea la principiul: win-win. Amandoi castigam, nici unul nu pierde. Ajungem la un consens printr-un compromis.

Eu lucrez foarte mut, direct cu clientii. Am  avut norocul sa beneficiez de cursuri foarte bune  de comunicare, rezolvare conflicte, negociere, din partea companiei. Acum imi dau seama, ca sunt rautaciosi cei ce spun ca ” ti se spala creierul” . De fapt te ajuta sa de dezvolti tu ca individ si sa  comunici. Tu alegi daca vrei sa inveti sau sa fi Gica-contra 🙂 ! Am realizat de fapt ca  aceste cursuri se vor aplica si in relatia cu copilul meu si ca ma vor ajuta mult si  ca au fost gratuite :).

Am descoperit  pe internet centru pentru dezvoltare personala Amaneser unde o putem gasi pe dna Beltran. Cursurile par interesante.

Cred ca mai intai trebuie sa „lucram” cu noi sa devenim indivizi mai buni, sa constientizam problemele copilului, sa-l ajutam, uitand de comoditate, frustrari si complexe proprii. De la noi invata, noi suntem de vina :)!

M-am gandit sa impartasesc si cu voi aceste lucruri, poate va ajuta.

Emotii

Stiti sentimentul: „nu imi vine sa cred ca”…? Nu e din aceiasi categorie cu: „parca sunt in viata altcuiva” sau „asta e din alt film”. E sentimentul acela pe care il ai cand nu esti inca obisnuit cu ceva, cand subinconstientul tau nu l-a digerat, cand esti uimit/a. Aparent ireal, il gasesti in diferite grade de intensitate si nu sti cat timp poate tine.

Cam asa, ma simt eu de vreo doua luni. Un sentiment puternic de nu imi vine sa cred, de cand madam(Ioana=balenutza) a inceput sa interactioneze mai mult.

Intr-o zi, a stat cu buni cam  jumatate de zi,  pentru ca eu hoinaream prin Bucuresti pentru relaxari cosmetice. Adica era una  din zilele acelea cand iti permiti si trebuie( chiar e urgent) sa faci ceva pentru tine.  Ma intorc acasa si Ioana dormea. Intru incet sa nu o trezesc, nu scot un sunet, ma aplec asupra patului sa o pup si intre timp ea se trezeste. Sta 5 secunde. Zambeste larg si cu dragoste la mine!  La mine, fara sa cant, sa ma maimutaresc, fara sa o smotocesc? Sigur la mine, ca nu era nimeni in spatele meu :)!

Probabil e ceva banal pentru mamici, dar eu sunt inca la stadiul in care nu-mi vine sa cred ca am o mica fiinta ce zambeste cand ma vede! Daca stai bine sa te gandesti, cine altcineva din familia ta ti-a zambit sau iti va zambi neconditionat? Adultii in nici un caz: depinde de cum s-au trezit dimineata si ce probleme au, ceilalti copii: se conditioneaza de cat de apropiat le esti, animalele de companie: nu stiu sa zambeasca :).

Ioana, urmarindu-ma!
Ioana, urmarindu-ma!

Nu radeti de mine :)! Asa ma simt acum. Probabil cu timpul, ma voi mai invata, voi re-intra in ritmul alert al Bucurestiului si al task-urilor zilnice… dar momentan ma bucur si traiesc linistita emotiile de parinte. Emotii surprinzatoare!

Balenutza planorista

Intre curatenia prin casa si strambatul la Ioana, intr-o vineri, ma uitam (online) la prezentarea Otiliei despre joaca si emotii din cadrul  evenimentului Social Media for Parents .

Si m-a lovit pentru prima data: eu ma joc cu copilul meu? poate ar trebui sa ma joc mai mult? are destule jucarii? Stiam in principiu, cat de importanta este joaca in dezvoltarea si educatia copilului.  Insa… pana acum nu am constientizat cum poti sa comunici cu copilul tau si cate se pot invata.

Otilia (daca ma intrebi acum ce vreau sa fiu cand voi fi mare: mama a trei copiii 🙂 !), povestea cum se juca cu fetita ei cu papusile si stia ca e suparata si a condus jocul in asa fel incat copila a spus prin intermediul papusii ce  o supara. Mda… acum mi se pare greu sa am astfel de abilitati. Eu momentan nu  reusesc sa-i spun Ioanei o poveste scurta fara sa o citesc! Am tot auzit insa, ca reinveti sa  te joci odata cu copilul tau! Cred ca suntem la stadiul de bebelus de 8 luni :).

Oricum chestia cu joaca m-a pus pe ganduri. Si m-a apucat ganditul… cum Ioana este a 4 generatie de femei din linia materna (zici ca scriu Codul lui Da Vinci :)), cum ea este evolutia strabunicii, bunicii si mamei sale…Cum strabunica ei a copilarit intre doua razboaie mondiale, a avut o singura papusa din carpe si dupa 4 clase a fost data ca fata in casa la o familie de avocati din Galati. Copilaria ei s-a oprit brusc  pentru ca familia era numeroasa si saraca. In copilaria noastra (a mea  si surorii mele) adormeam plangand, ascutand povestiile sale! Am ajuns si la cum bunica Ioanei (mama mea) in comunism, mergea in sandale iarna la scoala pentru ca familia era saraca dar a luptat sa poata termina liceul si abia cand s-a angajat a putut sa-si cumpere papusi si carti. Pentru mama Ioanei (adica eu), copilaria a  insemna o masinuta de politie si o mandolina, vreo 10 papusi denumite dupa zeii Greciei Antice (printre care si papusi de-ale bunicii), cum cosea capul lui Hermes plangand (sora s-a razbunat rupandu-l)… in mare o copilarie frumoasa, linistita, ce a ajutat-o sa se dezvolte (zic eu :)). Oare voi reusi sa-i ofer copilului meu o copilarie mai buna sau cel putin ca a mea-bineinteles cu cateva exceptii ?!

Pana acum, cred ca ne jucam clasic: pupat mult, variatiuni de cucu-bau, avionul, gimnastica, vacuta muuu (ii smotocesc obrajii ei si eu spun muuuuu), pupatul eschimosilor (cu nasucurile).  Alt joc este balenutza planorista sau cel putin asa ii zic eu. Ma pun pe spate cu genunchii indoiti, o pun cu burtica sustinuta pe tibiile mele si ne facem ca planam. Ea e fericita si sta dreapta cu manutele intinse lateral. Am inceput acest joc cred ca din a doua luna cand incercam sa avem o comunicare… Sper ca functioneaza! De ce balenutza? Pentru ca madam a fost din prima luna peste medie ca si greutate si lungime… in general e cam grea  :).

La capitolul jucarii, cum ziceam si in postul Necesitatii-la inceput: industria pentru bebelusi (copii) are cel mai ieftin marketing dupa religie. In general multe sunt scumpe pentru ce ofera (cel putin in Romania dar trebuie sa se imbogateasca si ei undeva). Incerc sa nu-i cumpar jucarii ce nu au o utilitate reala, nu doar promovata. Si nu foarte multe jucarii, sa nu ajunga sa nu se joace cu ele. In plus, consider ca nu o fac mai desteapta in acest moment al dezvoltarii ei. Conteaza si materialul genetic!

In afara de centre de activiati si jucarii pentru dentitie, am cumparat mai mult jucarii pana acum, pentru cadouri. Prima mea „trezire ” pe tema jucariilor a fost de 1 iunie anul acesta, cand alergam printr-un hypermarket sa caut un cadoul pentru o mica  printesa, cu Ioana dupa mine. Dupa ce ne-am servit pranzul in parcarea magazinului (pentru ca mami e un stres cu timeing-ul), am intrat in magazin. Pe langa noi, mai alergau si alti 1 milion de parinti, bunici, rude dupa cadouri.

Atunci am realizat ce inseamna 1 iunie la noi: rafturi cam goale, „promotii”, oboseala! NU am cumparat din hypermarket nimic pentru ca ce mi se parea o jucarie utila, consideram ca e aberant de scumpa. In disperarea mea, in drum spre masina am vazut un magazin cu jucarii, rapid am intrat printre rafturi cu carutul meu mai solid si balenutza! Ufff, bine ca am avut loc! Am fost indrumata catre anumite jucarii pentru bebelusi. Am vazut imediat o jucarie oglinda utila pentru masina, mi-a placut si pretul. Perfect! La iesire m-am uitat la numele magazinului. Ulterior i-am descoperit si pe net: Noriel. Si uite asa, a decurs prima mea experienta cu shoppingul de jucarii.

Sunt constienta ca abia sunt la inceput cu jucariile si ca vom investii si bani si nervi si asteptari… dar de ce sa-mi fac griji de acum! Bine, ca avem de unde alege!

In concluzie: sper ca Dumnezeu sa ma ajute sa-i ofer Ioanei, o copilarie mai frumoasa decat a inaintaselor ei si sper sa invat sa-i creez o lume a  jocurile si jucariile de care are reala nevoie.

Ideii de jocuri si jucarii utile?  S’il vous plaît… 🙂

Diversificare-the begining

Tare teama mi-a fost de diversificare! Ma gandeam de la 3 luni cum o sa facem, daca va manca, daca va scuipa. O groaza de ganduri…Prima lingurita de piure a fost foarte emotionanta pentru mine, l-am pus pe sotul meu sa filmeze…. domnisoara insa la prima lingurita s-a stambat un pic si apoi fara teama, fara emotii a manacat tot. Oare ea s-a intrebat ce gust va avea diversificare 🙂 ?! Probabil ca nu s-a stresat si si-a vazut de treaba cand a fost cazul. Mda, mami si-a facut griji degeaba, prea multe griji pentru un lucru natural.

Noi am inceput diversificare in jur de 5 luni 1/2. Avand o greutate( si lungime) peste medie, doamna doctor ne-a recomandat sa incepem un pic mai devreme, mai ales ca laptele meu la greutatea ei nu mai facea fata sa-i ofere toti nutrientii necesari.  Si am inceput cu planul nostru pentru diversificare! Cate bordeie( doctori), atatea planurile de diversificare! Va prezint scurt mai jos, diversificarea noastra. Va recomand insa sa va consultati cu medicul pediatru inainte de a incepe diversificarea(fara sfaturile familiei: mar cu biscuite) si sa respectati programul indicat de dansul/dansa.

Primele doua luni au insemnat introducerea meselor cu alimente solide si apoi sa ne-am focusat pe introducerea a cat mai multe alimente. Am inceput cu piureul de radacinoase( morcov, patrunjel, pastarnac, telina). Reteta: „500g zarzavat( 1/2 morcov, 1/2 radacini)+1000ml apa plata+un praf de sare. Se poate prepara si jumatate din cantitati, dar pastrand proportia 250g zarzavat/500ml apa.  legumele se fierb pana se inmoaie fara a adauga apa. Se separa, se paseaza in blender( daca aveti un robot babycook este si mai bine). Se amesteca cu zeama in care au fiert si se completeaza pana la 1000ml( sau cantitatea initiala de apa). Se mai da o datat in clocot si se raceste brusc. Dupa ziua 4-5 nu se mai adauga apa dupa fiert”.  Este importanta racirea brusca ( ex: sub jet de apa rece) pentru a nu permite bacteriilor sa se dezvolte. Piureul se introduce treptat la masa de pranz( 30 ml- prima zi, 60 ml -a doua zi…180ml). Pana se ajunge la cantitatea totala se suplimenteaza masa cu lapte.  Dupa 180ml piure se pot da 3-4 lingurite apa plata fiarta si racita. Stiu ca introducerea sarii este controversata, medicul nostru ne-a dat argumente logice si am decis sa o ascultam.

Apoi a urmat introducerea:

-carne vita matura( treptat in piureul de legume).

-ulei de germeni de porumb( treptat in piureul de legume)

-masa 2 : piuere fructe- mar curatat de coaja, ras pe razatoare de sticla, introducere treptate: 2 lingurite-prima zi, 4 lingurite-a doua zi… pana la un mar intreg

-branzica facuta in casa la masa de fructe; reteta: „1 litru lapte( uht 3, 5% grasime +8 tablete claciu lactic; se pune la fiert laptele, cand fierbe se adauga tabeletele pisate, se separa in tifon branza de zer si se spala intr-un jet de apa”.

-galbenusul de ou( la 6 luni), „2 zile pe saptamana in supa de zarzavat, eliminand in aceea zi carnea. se incepe prima saptamana cu 1/4 galbenus/zi… saptamana III-1 galbenus intreg”

-iaurt( la 7 luni)-40-60% grasime ) diverse marci romanest: Napolact, Covalact, Campina), prima zi 2 lingurite…. pana la un iaurt mic.

Acum, o data la doua zile introducem o leguma( dovlecel, rosie, ceapa doar la fiert, praz, brocoli, cartof mic, fasole verde etc) sau un fruct nou( para, piersica, caisa, cirese, visine-2-3 boabe, pepene galben, citrice  etc.) Nu se introduce aliment nou, inainte cu o saptamana  de un vaccin si dupa cu o saptamana. Nu se introduce aliment nou cand copilul este bolnav. Sunt foarte multe variante a diversificarii, banuiesc ca difera si de doctor, bebelus, anotimp, majoritatea au aceleasi alimente la baza. Nu prea sunt eu de acord cu introducerea  de la inceput a fructelor exotice( ce nu cresc la noi in tara) din simplu motiv ca genetic noi nu am trait la Ecuador 🙂  si are un impact asupra sistemului digestiv un aliment mai putin obisnuit pentru  tara noastra.  In plus, nu pot garanta legumele/fructele  productie Romania, dar cele de productie straina… ce stim cu totii ca se culeg mai crude si la transport, in depozite  ” se coc” ajutate de diverite substante.

Partea de logistica 🙂

– piureul legume, branzica se pot tine  2 zile in frigider

– pana copilul poate rontai, mesteca corect, se recomanda fierberea alimentelor si nu gatirea intr-o masina cu aburi. astfel se fierb mai bine si piureul iese  ok.

-scaunul de  masa pentru bebe este recomandat din momentul in care copilul sta in fundulet. Noi am folosit pana de curand leaganul si pot spune ca  am avut momente in care am adormit in timp se mancam. Acum insa, ne ridicam in fundulet singure si nu mai stam asa cuminti.

-la  inceput nu sunt necesare prea multe castronele, lingurite, canite. Noi folosim mai mult recipiente mancare, lingurite mici,  lingurite de silicon, o cana cu cioc de silicon. Cam  multe diminutive nu :)?

– conservarea legumelor, frunctelor se face mai bine la borcan decat  pastrarea in congelator pentru ca inghetarea in congelatorul de acasa se face la temperatura mare( fata de inghetarea industriala) si  isi pastreaza nutrientii 3-4 luni. Noroc  anul acesta, cu buni si matusica ca avem deja compoturi fara zahar si gemuri. Multumim!

-carti de rete. Eu am doua carti.  „Alimentatia copilului de la nastere la 3 ani”-Ruth Yaron( am aflat de ea aici) si ” Cum  sa-ti hranesti copilul” Vicki Lansky. Nu am ajuns sa le folosesc la retete. Mai tarziu, poate! Oricum unele lucruri sunt specifice societatii din care vine autoarea si dupa mine cu sunt aplicabile noua, dar iti dau idei.

-alimente cat mai natural crescute si produse. Aici e o intreaga discutie cu privire la cati hormoni mancam si transmitem si cum gasim hrana ok.  In alt post voi aborda si aceasta tema!

-murdaria este inevitabila, mai putina la inceput si mai multa dupa. Joaca e buna pentru bebe!

Later update: Am uitat sa mentionez câteva lucruri. Multumesc  Claudiei  pentru atenţionare :)! Şi anume:

-ajută dacă aveţi 2 craticioare separate( 1-1,5l). Una pentru fiert carne si una pentru legume, la inceput se fierb separat.

-aveţi nevoie de cana pentru fiert laptele(1l max) când veţi face branzica.

-la început piureul de legume are consitenţa unei supe creme, se papă mai uşor cu o linguriţă puţin mai adancă.

-veţi avea nevoie de o razătoare din plastic sau sticla pentru mere. Răzătoarea din metal oxidează şi mai repede frunctul.

Răzătoare sticlă

Bol şi linguriţă silicon
Bol şi linguriţă silicon

Linguriţe diverse

Deci, diversificarea nu e chiar asa de grea si esti tu mai speriata decat e bebe. Respecta sfaturile si programul oferit de doctor!

Va urma!