Operatiunea Aiurel la 3 luni

..sau aproape 3 luni.  De la inceputurile acestei povesti, a mai trecut ceva timp. Timp in care nu s-a intamplat nimic neobisnuit pentru rasa umana dar extra pentru mine si familia mea. Asa si ca sa nu uit, mai astern cateva cuvinte… e incredibil cum nu-mi mai aduc aminte detalii din primele 3 lui ale Ioanei.

Ilinca=Aiurel( are o uitatura comica), mai micuta ca sora ei la nastere, cu alta conformatie mi-a dat oportunitatea sa observ ce nu reusisem din cauza panici la primul copil. Copilul pana acum nu plage decat daca ii este foame, simte un disconfort sau vrea in brate. Se linisteste numai daca imi simte misorul. Ca si la  Dra  Tiirez dormim mai mult burtica pe burtica… si NU, nu  imi este frica sa nu o scap! Poate sunt inconstienta dar stiu ca e cea mai buna pozitie pentru ea, eu reusesc sa ma odihnesc si cred ca instinctul mamei e cel mai bun.

Primele doua luni a stat mai mult in bratele mele. Toata lumea imi spune ca o invat rau, iar eu ma tot  repet ca pana la 3 luni bebe se adapteaza mediului in afara sarcinii( nu se poate alinta) si are nevoie de siguanta, caldura, miros stiut. Ca drept dovada dupa 2 luni a inceput sa mai stea si in patut si pe canapea, sa doarma singura. In plus acelasi lucru l-am facut si la primul copil. Asa stiu eu sa ma descurc cu durerile de burtica…O alaptez, e mai nervoasa la san, nu scoate aerul asa bine, are un program de mancare la 3 ore ziua si 4 ore noaptea si geme cand mananca.

Prima luna eram cam „straine”. Eu eram mai stapana pe mine, nu mai era entuziasmul primului copil si doar o analizam. Ea inca nu vedea bine si interactiunile nu prea existau. Eram nerabdatoare sa treaca mai repede timpul, sa faca 3 luni, sa scapam de colici si sa nu mai fie asa dependenta de mine. Alaptarea la program si schimbatul scutecelor nu este un lucru greu, e chiar usor, insa nu si pentru nerivii mei agitatii. Multumesc lui Dumnezeu ca am facut al doilea copil acum, stie El cei mai bine!  Mai tarziu in varsta cred ca as fi renuntat. Fizic si psihic e mai greu decat pana la 30 de ani.

Pe la 2 luni am inceput sa avem grimase/zambete volunare. Mi-a zambit prima oara mie 🙂 ! Ii place sa vorbesti cu ea si iti „raspunde”. Are  cateva sunete diferite de orice planset sau geamat pe care le auzi cand parca ar vrea sa-ti spuna ceva. Nu le  pot reproduce dar sunt „delicioase” pentru urechile mele. Tot pe la 2 luni a inceput sa vada mai bine, urmareste lucruri si face ochii mari cand o pun in fata oglinzii. Motric pare mai avansata ca  Dra Titirez la aceiasi varsta, dar e alta conformatie dupa cum spuneam.

Ne iubim acum! Dra Titirez este afectuoasa cu ea, no problem here de la inceput. Primul moment de nepretuit pe care il asteptam de ceva timp, a fost pe la 2 luni cand Ioana s-a oferit sa ma ajute la baita lui Aiurel. A tinut sa o spele si ea, sa o duca in dormitor si sa o dea cu crema. Aiurel de data aceea nu a plans la masaj si se uita doar la sora ei.  A fost un moment frumos intre noi fetele!

Acum spre trei luni pare  ca s-au mai linistit colicii, mai dormim si in patut, sta treaza 1-2 ore, se uita in jur. Am fost raciti cu totii in casa, de la Dra Titirez cadou! Aiurel nu a parut ca a avut ceva.

Eu inca invat cum sa ma impart la doi copii, mai ales unul bebe. Abia astept sa se poata juca amandoua, sa nu necesite si prezenta mea 🙂 ! Sportivul si Buni ma ajuta mult cu Dra Titirez, insa sunt momente cand are nevoie si de mine. Ma trezesc cu ea dimineata sa o pregatesc la gradinita insa din dormitor plange Aiurel, vreau sa ma mai joc cu ea dar sunt cu bebe in  brate, are si Ioana accese de furie si simt nevoie sa o impac, are momente cand o vrea doar pe Buni si pe mine ma respinge…. M-au lasat singura cu amandoua cateva ore  in primele saptamani si la un moment dat plangeau amandoua si am inceput si eu sa plang ca nu le  puteam linisti :).  Nu ma pot imparti egal la amandoua, poate nici nu trebuie… incerc sa am momentele importante si sa le ascult.

Acum, uneori parca se simt: daca Dra Titirez vrea sa o adorm eu si daca ar trebui sa o adorm si pe Aiurel, cea mica adoarme instantaneu… parca simte ca am nevoie de ajutor :).

Am momente de oboseala si  multe momente de reflectie asupra vietii noastre, asupra viitorului lor, asupra a ce ar trebui sa facem noi sa le fie bine. Presiunea parca e mai mare acum cu doi copii. Inteleg ca e si foarte frumos si sunt sigura ca sa va fi, insa eu sunt abia la inceput cu momentele magice.

Urmeaza primul Craciun in 4, am scris prima felicitare cu Dra Titirez pentru Mos Craciun, urmeaza prima serbare de gradinita( sigur am sa plang!).

Pe langa toate reflectiile mele, una ma bantuie: cum fac sa ma bucur cat mai mult de ele mici, imediat cresc si eu voi imbatrani…

later update: Aiurel gandureste cam de pe la 2 luni jumatate si pe la 3 luni a inceput sa-si scoata manuta de sub ea 🙂

Momentele magice ale diminetilor

Sunt in asteptare, sa devin mama pentru a doua ora. Nu stiu daca voi simti la fel ca pentru primul copil, insa sunt sigura va fi o iubire mai matura. Cand  devi parinte pentru prima ora este ca prima dragoste: traiesti intens, te panichezi des si orice lucru face copilul ti se pare cel mai minunat lucru de pe pamant. Eu zic ca inveti sa devi parinte cu copil. Cel putin eu din primele clipe  nu m-am simtit „mama” in toata puterea cuvantului. Am invatat si m-a invatat, sa ma simt bine si completa in noul rol al vietii mele.

Exista momente care definesc relatia dintre parinte-copil. Dintre cele mai placute pentru mine, sunt momentele de uimire pe care le am cand o privesc pe dra actuala Titirez.Dupa  „aclimatizarea” din primele trei luni,  ma trezesc dimineata , ea  inca doarme, ii mangai fata si mi se pare ca e ca o inimioara si ca e cel mai minunat lucru de pe pamant. Ma afund cu nasul in parul ei si pret de cateva momente nu-mi vine sa cred ca eu am nascut aceasta fiinta. Nu-mi vine sa cred, ca eu Ana, fetita care cauta crema prin casa ca sa-si albeasca pielea, este mama si ca tot ce a trait in viata pana acum, nu se compara cu sentimentul pe care il are cand fetita ei deschide ochii mari adormiti si zambeste. Nu-mi vine sa cred  ca poate fi a mea!

Se trezeste si ne permitem cateva momente in doua, in care ea se uita la mine, eu ii zic „Buna Dimineata”, ea imi raspunde, o mangai pe spate si ea se cocoloseste  in bratele mele. Asa facem si acum, doar ca dupa cateva minute spune:”Mami, mi-e foame! Ridica-te :)” .

Poate ma judecati pentru co-sleeping, insa eu il consider sanatos in primi ani  de viata. Sunt sigura ca dormitul in alt pat va veni natural asa cum au venit toate pana acum.

Un alt moment magic pe care abia il astept sa-l retraiesc, este cum in zorii zilei imi iau copilul bebelus si dormim burtica pe burtica, eu motai, rasare soarele si bebe doarme profund si linistit. Mami e usurata, e un moment de liniste profunda. Aceste momente cred ca le  avem cu toti din familie. Sunt momente si pentru tati si pentru bunici si pentru matusi. Burtica pe burtica e ceva magic :).

E drept ca toate aceste momente minunate sunt influentate de anumiti factori: alimentatia corecta,  nivelul tensiunii din familie, socurile de peste zi daca exista, starea de spirit al mamei dar nu in ultimul rand cat de uscat este bebe in timpul somnului. La inceput, primele doua reflexe pe care le ai ca si parinte noaptea sunt: sa vezi daca respira si sa vezi daca trebuie sa schimbi scutecul. Cu cat schimbi mai des scutecul cu atat te odihnesti mai putin si adio momente speciale dimineata. Deci somnul tau se  bazeaza pe un produs de calitate.  Noua viata mai usoara,a ne-a facut-o Pampers Active Baby-Dry. Indiferent de stadiul de lichiditate 🙂 a facut fata si nu aveam un stres ca trebuie sa-i schimb scutecul chiar daca era mai umflatel. Ne bucuram mai intai de momentele de liniste si caldura si apoi treceam  la partea logistica a diminetii :). Nu stiu sa fi avut probleme cu iritatii- de la umezeala in timpul noptii, ceea ce pentru parinte e de mare ajutor.

De curand am aflat cateva noutati despre acest produs si chiar mi-au dat o idee: sa spun povesti cu desenele de pe scutec. Nu mi-a trecut prin cap pana acum, recunosc, testam la al doilea copil :).

„Noul Pampers Active Baby- Dry are un strat superior mai moale, cu o textură specială și un nou strat care absoarbe și reține umezeala. Lichidul este menținut în interiorul scutecului datorită tehnologiei AGM (Absorbent Gel Material). Particulele uscate care se găsesc în interiorul stratului absorbant se transformă într-un gel superabsorbat la contactul cu umezeala, un gel care poate reține până la de 30 de ori propria greutate în lichid, chiar și în condiții de presiune.

Scutecul trebuie să absoarbă și să rețină cu 50% mai mult lichid de-a lungul nopții decât în timpul zilei, iar scutecele Pampers Active Baby-Dry nu doar că fac acest lucru, ci și le oferă micuților până la 12 ore de protecție împotriva umezelii și un somn liniștit, tocmai bun pentru a asigura dimineți fericite alături de părinți.

Tot pentru dimineți fericite, animăluțele pe care le întâlneam pe scutecele Pampers Active -Baby sunt surprinse acum într-o nouă ipostază, una care o să le inspire pe mămici să le spună și mai multe povești amuzante copiilor lor.”

Pampers_Active_Baby_Dry_2

Un alt produs ce ne-a salvat si inca il folosim sunt servetelele Pampers Sensitive Wipes. In deplasare, in benzinarii, in restaurante, la picnicuri, la cresa…le-am folosit peste tot si inca le avem in gentuta Ioanei.

Pampers_Sensitive_Wipes

Iar acum ce spuneti de un concurs? Va provoc sa ne imparatasiti printr-un comentariu la acest articol, o poveste  personala despre un moment magic, special al diminetilor voastre cu copilul. Prin tragere la sorti vom alege 5 castigatoare, ce vor primi cate un pachet format din scutece Pampers Baby-Dry si servetele Pampers Sensitive Wipes. In plus Pampers va folosi povestile noastre intr-o brosura.

Vom trage la sorti castigatoarele luni, 22 septembrie 2014. Va astept cu nerabdare povestile :)!

 

 

Acest articol face parte din campania Pampers Baby-Dry. Toate opiniile sunt 100% ale mele.