Etichetă: tehnologie

Tabletă sau laptop pentru copiii noștri?

În societatea în care traim, tehnologia e folosita zilnic în diferite forme. Telefonul este un apendice pentru adulți. Pare uneori că ținem mai mult la telefon decât la copiii noștri.

Copiii noștri vor fi adulți într-o lume și mai tehnologizată decât a noastră și vor lucra probabil cu multă tehnologie. Cum îî pregătim?

Am văzut mulți părinți care introduc telefonul sau tableta de la câteva luni de viață. Prea mulți copii mănancă doar cu telefonul sau cu tableta în față.  Din lipsă de răbdare sau că așa au fost sfătuiți, părinții educă copilul prin intermediului TV si al telefonului. Am auzit multe justificări: ca e bine sa se învețe de mic cu tehnologia!

Cât de mic?! Specialiștii nu recomanda mai mult de 10 minute pe zi pentru vârste intre 3-7ani. Teoria specialiștilor e una și realitatea părinților e alta. Ni se întamplă și nouă să îi aruncam în brațele telefonului, când avem nevoie de puțină liniște sau copiii sunt cu noi la un drum lung.

Nu cred ca mai devreme de 2 ani jumatate, copiii mei au stat la TV mai mult. Nu au capacitatea de a se concentra…Mai devreme de 3 ani, nu au atins un telefon. Cea mare cred ca pe la 4 ani a ajuns sa intre în contact cu acest dispozitiv. Încercăm să limităm timpul pe care îl petrec la telefon. Tot cred că ne trebuie un program și mai riguros, ex: doar in weekend acces.

Nu avem tablete! Nu mâncăm la TV sau cu desene. Pesonal, am fost foarte atentă la alimentația mea în sarcină, în alăptare…am respectat toate principiile pe care pediatra mi le-a recomandat cu privire la introducerea alimentelor….nu m-am luat după sfaturile familiei, prietenilor pentru că după cum spune soacra mea: Eu am crescut copii acum 30 de ani, nu știu tot ce știti voi acum! Deci, nu am folosit niciodata desenele animate pentru a manca copii! Nu am introdus tehnologia pentru a suplini lipsa mea de răbdare, decât după 3 ani! 🙂

Nu am cumparat tablete, pentru a mă asigura că nu exista tentația. Și nu mi-e frică că vor știi mai puțin decât alți copii. Nu e o dovada de inteligentă, că știe să umble pe telefon un copil. E cumva dovada, că adulții din viața lui nu sunt atenți la nevoile lui.

Însă cred că trebuie să ne  învățăm copii cu toate programele uzuale pe care noi le folosim: word, office, excel, chiar si cu cele pentru desen si programare. Exista un joc Mindcraft care dezvoltă logica de programare. Lucrurile acesta cu cât sunt mai familiare pentru ei, cu atat le va fi mai usor in viitor.

Eu am invata excel la 19 ani, studiind o carte si exersând o data pe saptamană la calculatorul facultații. Acum folosesc zilnic și intens acest program și am pierdut timp să-l invat mai bine ca adult, când puteam să învăț ceva mai avansat.

Am întrebat un psiholog, când trebuie să introduc calculatorul- dupa ce învață copilul să scrie de mână. Prințesa are 7 ani, citește și scrie-deci e timpul!

Primul impuls a fost să mă gândesc să-i iau tableta. Pentru că așa am văzut în jurul meu… Tot in jurul meu am văzut mai rar copii care la 8 ani se joacă in Microsoft Project, Visio- programe pe care  nici eu nu le stapânesc.

Așa că am făcut un pas în spate și am refectat: tableta sau laptop? Ambele nu- pentru că e vorba de buget.

Am ales laptop, pentru că:

-se va familiariza cu programele word, excel, power point

-se va familiariza cu tastarura, mouse și va învața să navigheze prin foldere

– voi restrictiona ce poate accesa pe internet și va explora controlat

-curiozitatea de a descoperi va fi mai puternica decat tentația de a se uita doar pe youtube

-pot introduce jocuri mai complexe pentru a dezvolta logica

-pot face un program mai strinct, pentru că e mai complitcat decât tableta

-Prințesa e la o vărsta potrivita, Madam Furlifus va avea acces doar la jocuri de logica. Cea mică copiază și va putea învăța mult doar uitandu-se la sora ei- cum deja face in alte aspecte.

E un efort mai mare financiar a lua un laptop decât o tableta, dar eu consider că e mai benefic.

Păi și ce facem dacă văd la alți copii și vor și ele? Simplu le explicăm de ce nu și ne menținem pe poziții. Unul din lucrurile care mă irită foarte tare la colectivele de părinți, e când ne reproșăm unui altora, că copilul meu a văzut la copilul tău și vrea și el acum! Adică, eu nu-mi pot controla copilul și educa, trebuie să dau vina pe copilul tău că aduce la școala anumite jocuri sau tableta și eu mă simt vinovat că nu-l las.

Suntem adulți și trebuie să ne asumam deciziile, chiar dacă copilul nu întelege în prima faza. La noi a functionat logica pâna acum și explicațiiile. Prințesa a încercat de câteva ori să-mi spună că colegele ei aduc tablete la școală și că ar vrea și ea. I-am explicat de ce nu e ok de vreo 2 ori. S-a luptat singura cu sentimentul de invidie și și-a făcut telefon și tableta din carton. Se juca eu ele și după o perioada i-a trecut.

Acum am decis să strangem bani pentru laptop. Studiez problema, să vedem ce e mai ok pentru un copil de 7-8 ani.

După ce achiziționam revin, să vă spun și cum am reușit să luam un laptop, ce model și de ce!

Va urma!

Pregătiți-vă copiii pentru folosirea tehnologie și a emoțiilor!

Cum ne creștem copilul pentru piața muncii în viitor?

Avem în societatea noastră multe informații despre cum ar fi bine și ce este bine pentru copilul nostru. Avem părinții cu acces la multe surse  de informații, dar care nu au fost obișnuiți să filtreze informația. Și avem părinții care se duc mai mult către extreme, către ambițiile personale și către zone de presiune și încărcarea programului copilului (pentru că așa au fost învățați sau pentru că așa văd în jur). Mi se pare că multă lume se focusează pe timpul prezent și doar se fac că se uită în viitor!

În viitor lumea va fi mult mai tehnologizată, va fi multă cerere pentru programare și scriere cod. Lumea va fi mobilă și piața muncii va însemna un continent, nu o țară. Adulții cu abilități sociale, comunicare și care pot ține prezentări vor fi mai rari și deci mai bine plătiți. Acesta va fi efectul practic al utilizării social media și comunicării online.

Eu lucrez pe lângă oameni de IT, din diferite țări, cu diferite backround-uri. Eu nu știu programare, dar știu să comunic și să-i înțeleg… Ca și o remarcă personală: cei mai de succes au o inteligență emoțională în plus și o încredere peste media romanilor (chiar dacă intelectual nu strălucesc).

Din experiența mea din domeniul IT, expunerea la o comunitate internațională și trend-urile pe care le văd, cred că noi avem datoria ca părinți să ne familiarizăm copiii cu tehnologia și să ne asigurăm că sunt confortabili cu schimbările (adaptabili).

Familiarizarea cu tehnologia înseamnă să ia contact cu ea, nu să lasăm copilul pe tabletă 6 ore non stop. Nu înseamnă să-i cumpărăm telefon mobil înainte să știe  să scrie sau să citeacă. Înseamnă de fapt să ia contact cu formele recomandate pentru vârstă  sa și să ne vadă și pe noi că o folosim.

Am văzut părinți care nu se pot adapta să folosească grupurile de whatsup și se supară ori de câte ori se discută aprins acolo. Alții părinți comunică prea mult în scris și prea puțin verbal. Ce arată acești părinți copiilor lor?  Neadaptare…rezistentă la schimbare. Într-un final, copilul când e mic învață o atitudine față de tehnologie.

Dacă nu am copii cu chemare către programare, trebuie macar să fie confortabili cu tehnologie uzuală și destul de inteligenți emoţionali să se adapteze atunci când situația o cere. Indiferent de domeniu sau mediu….

Mă uit la colegii Prințesei cum vin cu tableta la after school. Stau toată ziua pe jocuri și când vor fi adolesceți nu vor mai știi să mai comunice social și vor fi timizi și cu puțină încredere în ei. E mai simplu pentru părinte să-i cumpere o tabletă și să nu fie deranjat….peste câțiva ani garantat copilul nu va avea un sistem coerent de reglare a emoțiilor. Ce vreau eu să zic?!

1.Pregătiți-vă copiii pentru tehnologie, dar conform vârstei lor.

2.Educații să fie adaptabili, sociali și să-și recunoască emoțiile.  Un mare atu pentru viitor

3.Nu neglijați capaciatatea socială a copilului, pentru că nu-l veți ajuta pe viitorul adult.

4. Căutați să-i dezvoltați inteligența emoțională și stima de sine

5. Învățați-l că tot globul e „locul lui de joacă” și că el este un cetățean al acestei planete!

sursa foto

 

P.S Vorbim mult despre dezvoltare personală și facem cursuri. Dacă noi ca adulți o facem pentru  locul de muncă, pentru copil ce facem? Dezvoltarea personală se face mai întâi acasă și în copilărie… și se cheamă inteligență emoțională!