Alaptarea neromantata

Nu trebuie sa citesc statistici ca sa stiu ca se alapteaza putin in Romania…ingrijorator de putin! Cifre: doar 12.6% dintre femeile din Romania alapteaza (conform UNICEF).

Pentru ca sunt o persoana realista, as vrea sa va povestesc varianta neromantata a alaptarii. Stiu ca toata lumea e saptamana aceasta: vai, vai ce minunat, ce superb, ce emotionant! Cred insa, ca o viitoare mama trebuie sa-si creeze asteptari corecte pentru a nu avea dezamagiri si asa va fi debusolata de nastere. Setarea asteptarilor in viata este foarte importanta. Face diferenta intre fericire si nefericire.

Prima mea experienta a fost usoara si frumoasa. Fiind la primul copil si cezariana, laptele a venit mai greu( insa nu uita sa vina). Printesa ca si structura este mai solida si asa ca a actionat ca o „pompa” foarte buna. Nu am avut dureri sau rani. Singurul disconfort a fost la inceput cand s-au umflat foarte tare sanii. In primele 2 luni alaptam pentru ca asa stiam sa-mi hranesc copilul. Era cumva ciudat sa ma adaptez si sa invat sa ma conectez cu o noua fiinta in viata mea si una foarte mica.

Printesa nu s-a inecat, scoatea aerul foarte usor. Inainte de nastere ma documentasem bine in privinta alaptarii. Stiam ca trebuie sa am un pic rabdare ca cererea sa regleze oferta, stiam ca nu trebuie sa o alaptez mai tarziu de 4 ore( pentru a regla fluxul laptelui si a nu te trezi ca nu mai ai, foarte important in primele 3 luni), stiam ca trebuie sa mananc sanatos, fara dulciuri din comert si sa beau multe lichide. Pe parcurs am invatat ca durerile ei de burtica pot fi tinute sub control daca mesele sunt la minim 3 ore diferenta, pentru a avea timp sa se digere laptele. Am fost destul de riguroasa in masurile pentru o alaptare de succes. Dupa cam 2 luni, am inceput sa simt si emotie si sa ma conectez cu bebelusa mea cand alaptam. Ea punea manuta de san, eu nu mai puteam de dragul ei. Cand eram agitate ne linisteam cand alaptam! Noaptea dormea langa mine si o mufam si era un somn foarte dulce.

Am incheiat prima alaptare la 11 luni, cand m-am reintors la munca. Nu am luat pastile, nu am baut diverse siropuri. A fost natural! Eram deja la 2 mese de lapte de zi, lua si supliment de formula si sub influenta stresului s-a dus J.

A doua experienta a fost mai complicata si este cu mai putina emotie. La primul copil, totul e nou si tinzi sa exagerezi. Acum notand aceste ganduri, realizez ca socialul din nou complica multe si creaza asteptari gresite, proceselor naturale din viata noastra. La al doilea copil( tot cezariana), mi-a venit mai repede laptele, la fel s-au umflat sanii dar a fost ceva mai dureros in primele doua luni. Madam Furlifus are o structura fizica mai mica, mai subtire, asa ca puterea cu care tragea ea era mai mica. Am facut rani la san, fara sangerari. M-am dat imediat cu cremele speciale, pe care le foloseam dupa fiecare alaptare. In primele 2 saptamani ma durea destul de tare la alaptare, insa rezisteam pentru ca stiam ca e normal sa si doara si ma multumeam ca le pot tine sub control( asematoare cu o contractie ca si nivel de durere). Durerea era in primele 2 -3 minute, apoi se obisnuia nervul. Prinzand puteri, durea din ce in ce mai putin, insa am ramas cu un disconfort de cateva secunde in primele 2 luni, ciar daca ranile se vindecasera. Practic tine de puterea copilului de a trage si de cat de bine de ingrijesti tu intre alaptari. Alaptarea m-a ajutat sa ma conectez si cu Madam Furlifus, insa nu mai eram asa de emotiva, stiam drumul! A venit atasamentul in timp, in timp s-a reglat si fluxul de lapte si stiam ca e important pentru ea sa continui alaptarea. Nu am mai fost asa de riguroasa in meniul meu alimentar( desi am mancat sanatos, am mai facut cateva abateri), nu am mai fost asa riguroasa in lichide), insa am fost atenta la intervalul maxim de 4 ore. Practic am fost mai relaxata cu mine si cu teoriile si a functionat( nu m-am abatut insa la principiu de baza cu cererea si oferta).

Alaptez de 10 luni si ne linisitim impreuna, e un proces frumos. Il vad foarte natural si mai putin emotionant. E ca un respirat, important insa nu il bagi prea mult in seama. Imi va fi dor probabil la un moment dat de alaptare doar prin prisma faptului ca era ea mica si firava.

Eu cred ca o mama trebuie sa aleaga, sa se convinga ca procesul este natural si ca orice s-ar intampla este cel mai bun lucru din lume pentru copilul ei. Ambele mele fete nu au probleme cu diversificare si primirea mancarii solide de orice fel. Ambele mele fete s-au dezvoltat armonios pana acum din toate punctele de vedere. Sa alegi sa nu alaptezi, sa te ascunzisub „nu am lapte!”, sa nu lupti pentru alaptarea ta, e un deserviciu pe care ti-l faci tie in primul rand. Alaptarea e facuta sa te ajute si pe tine bilogic si pshic sa te recuperezi. In viitor tu vei avea probleme cu alimentatia si mofturile copilului…

Stiu ca ma repet insa: prin ani ’50 in S.U.A, firmele producatoare faceau reclama agresiva pentru lapte praf si mancare bebelusi, cum ca ar fi mai sanatose, mai bogate in vitamine, mai benefice copilului. Existau si doctori care le recomandau mamelor sa hraneasca bebelusul cu lapte praf,  argumentand ca avand sani mici cu siguranta nu vor avea prea mult lapte :).  Si uite asa, in socitatea de consum dupa vreo doua generatii, este tabu sa alaptezi la ei( tabu-adica cu scandal daca alaptezi in plublic). Acum dupa atatea cercetari si probleme de alimentatie, se lupta sa schimbe din nou perceptia generala si incearca sa promoveze alaptarea.  E absurd, sa ajungem asa! Oricum trendul Europei de Vest, este pe cat mai natural in cresterea copilului.

Da… stim ca e mai usor sa hranesti copilul cu lapte praf: nu trebuie sa ai un regim alimentar sanatos, nu te stresezi prea mult, stii cat mamanca si ai “constiinta” impacata si sigur nu prea vei avea lapte destul…

Doar 2% din femei au o problema cu producerea laptelui( studiu efectuat de doctori romani pentru S.U.A), restul sunt: greseli in pozitia alaptarii, frecventa alaptarii, alimentatia mamei, stresul si oboseala mamei, mama se ascunde sub: nu am lapte! pentru ca nu vrea sa i se lase sanii-mda, indiferent tot ti se slabeste muschiul, etc. Adica depinde foarte multe de noi ca mame daca vrem sa alaptam sau nu. Laptele matern este cel mai sanatos pentru copil si-i ofera in primele 6 luni toti nutrientii necesari. E mai ieftin si mai simplu sa alaptezi. Te ajuta si pe tine ca si mama sa-ti revii  fizic si ajuta enorm la crearea legaturii dintre mama si bebelus.

Important este  sa ai o alimentati sanatoasa( fara plajeli, diversificata zilnic, fara alimente care consideri ca te baloneaza si observi la bebe ca-l afecteaza, ai sa afli n  variante dar ai incredere in ce stii tu despre tine), sa respectii cele 3 mese zilnice,  sa te odihnesti cat poti mai mult, sa bei multe lichide( incluzand ceaiul recomandat de doctor), sa te asiguri ca pozitia de alaptare e corecta, sa nu te iei dupa folclor( nu bere, nu ceapa) :).  Producerea laptelui tine de cerere si oferta! Cantitatea de lapte se regleaza in functie de cat are nevoie/papa bebe. Primele trei luni va fi o cantitate mai mare pentru  ca bebelusul atunci creste cel mai mult, iar apoi se  regleaza in functie de cerere. Deci nu-ti piezi laptele dupa 3 luni , cum  am auzit la multe mamici!   Bebe trebuie sa pape la maxim 4 ore, nu lasa sa treaca mai mult de 4 ore intre mese/scoatere lapte.  Copiii sunt diferti, insa in general ei stiu  cat au nevoie sa manace.  Eu am refuzat sa ma stresez  cat manaca si daca ii ajunge.   Daca bebe nu plange prea mult intre mese, e bine !

Precizari:

  • nu trebuie să te decizi să alaptezi, sanatatea copilului tau nu este o alegere. Daca nu existe motive seriose sa nu alaptezi, nu ai o scuză sa nu o faci.
  • nu inventa motive să nu alaptezi. Dacă te informezi un pic şi ai puţin de bun simt, iti vor trece toate temerile.
  • ALAPTAREA ESTE UN PROCES SIMPLU ŞI NATURAL! Noi îl complicam!
  • nu contează cat de mici ai sanii, laptele se produce la cerere.
  • sanii se vor lasa de la gravitatie, nu de la lactatie.
  • este mult mai usor si comod decat prepararea laptelui praf
  • este mult mai ieftin
  • pentru alaptare nu ai nevoie de perne speciale, pompe de san, biberoane, creme  etc.
  • pentru alaptare ai nevoie de o poztie corectă a bebelusului la san, dieta sanatoasa, constantă, hidratare, vointa.
  • bebe te ajuta saî iti desfunzi canalele la început. E cea mai buna”pompă”!
  • bebe stie cat trebuie să manance şi nu e nevoie  sa cantaresti tu laptele la fiecare masa.
  • lucrurile merg în general prost, pentru că mamele nu se informeaza destul şi se bazează pe folclor, prietene, bunici, matuşi, etc.
  • cand nu stii, nu poti,  intreabă şi caută ajutor! Exista si prin telefon suport.
  • suzeta dupa 6 saptamani e recomandata, mai devreme poate afecta suptul copilului, deci si cantitatea ta de lapte.

Si cireasa de pe tort: e fascinant sa o vezi cand ii este foame cum cauta si daca o tin mai departe un pic de san cum se lupta sa ajunga! De ce sa le/ne rapim aceste experinte?!

Va recomand seria intalnirilor special concepute pentru mame si viitoare mame , din cadrul programului Primele 1000 de zile (primele1000zile.ro).  Ieri am participat la al doilea seminar de nutritive si stil de viata, la care au participat aproximativ 150 de femei însărcinate foarte frumoase! Mi-a placut abordarea si calitatea informatiilor.

Pentru prima mamica sau viitoare mamica ce comenteaza la acest articol, voi avea un mic kit cadou pentru alaptare. Asa ca sa sarbatorim Saptamana Alaptarii! 🙂

Operatiunea Buburuza: 6 luni

La multi ani sarbatoritilor  de azi si multa sanatate va dorim!

Mai avem un pic si  Ilinca( Buburuza) implineste 7 luni.  Am inceput diversificarea de la 5 luni jumatate, avand o greutate peste medie.

Cu diversificarea am introdus legumele, carnea, uleiul de porumb si un pic de mar. Pe toate pana acum nu le-a refuzat. Actiunea propiu zisa de masa, insa e mai complicata decat la primul copil. Au structuri fizice diferite, iar dra Buburuza e mai sensibila. Adica mancam aprope tot, daca carnea e foarte bine pasata in mai mult timp si uneori suntem nervoase la masa. Eu am avut experienta cu Dra Titirez: manca in 10 min tot ce-i dadeam. E drept ca a inceput sa invete si cea mica sa deschida gura.

E mai sensibila si la durere. Ne-au iesit doi dintisori, urmeaza urmatorii doi probabil. Suntem mai nervoase si noaptea. Desi e mai ceas la somnul de noapte, are o perioada in care e mai agitata si a inceput dupa prima raceala.

De la gradinita, dra Titirez ne-a adus un virus de am racit cu totii, inclusiv eu. Fetele au facut o forma usoara, dar mucii si tusea la un copil de 6 luni  ne-au cam dat nopti albe si putine emotii recunosc. Nu stiam cum e cu copil mic bolnav, acum stiu :). Multumesc lui Dumnezeu, ca au fost forme usoare.

Buburuza va spuneam este mai dezvoltata motric fata de primul copil. De la 5 luni jumatate sta in fundulet si vrea sa se ridice. I-am luat si un centru de activitati bounce si apuca, se intinde, impinge, se invarteste.

A inceput miscarile pentru mersul de-a buselea, acum se misca ca o rama cand vrea sa se deplaseze sau se intorce de pe burta pe fata sau invers. E un proces nou pentru mine, Ioana nu l-a avut, a trecut direct la ridicare in picioare si mers. Cum spuneam structuri diferite!

Buburuza pare un copil comunciativ si vesel dar si mai nervos. Inca o alaptez, insa imi pare ca nu mai e de ajuns. Recunosc ca nu tin regimul alimentar ca la carte, ceaiul mai putin si oboseala mai multa. Deci, mi se confirma teoria cu privire la alaptare.

Are nevoie de mai multa atentie si devine repede nervoasa daca nu o bagi in seama. Aici e posibil sa o fi alintat si eu mai mult. Nu prea o las sa planga :). La primul copil aveam teoria proaspata in minte, la al doilea merg pe experienta si moment.

Ma joc mai natural cu ea. De la 4 luni cam a „invatat” sa ma mangaie pe fata la cerere si jocul Balenuta planorista, e in trei acum. Daca cea mare ma vede cu Buburuza pe picioare incercand sa facem avionul, vrea si ea, asa ca am doi pasageri. Ele se amuza, iar eu obosesc repede!

A da, si m-a mostenit cu fotogenia: poza ne prinde cu ochii inchisi :). E una din 10 poze…..

IMG_20150423_112257

 

 

Operatiunea Aiurel: relaxarea la nr 2

Am trecut de 3 luni, am trecut de botez si ma tot tin sa consemnez  unde am reusit sa optimizez anumite activitati fata de primul copil.

Cu bune si cu complicatii al doilea copil este primit de parinti mai relaxati. Ca mama, eu nu mi-am mai pus atatea intrebari, nu am mai avut prea multe frici( sa nu o scap, cum ii pun scutecul, daca voi avea lapte etc). Lipsa temerilor m-a facut sa trec mai usor de partea cu lauzia, iar tatal nu mai era cu ochii pe mine, ca pe butelie .

Ce nu stiam la dra Titirez si stiu acum:

  • alaptarea tine de cerere( stiam in teorie).  Daca nu trece 4 ore de la ultima masa, cererea e constanta si corpul tau produce. Odihna si hrana in regimul mamei este important.
  • baita se poate face de o singura persoana. La primul copil, mi se parea asa de complicat la inceput sa-i fac baie, foloseam o cadita in dormitor, ma stresam sa nu deschidem usa, sa nu fie frig. Eram 3 persoane care o splam , clateam, etc.  La Aiurel, am spalat-o o luna in sistemul cadita in dormitor. Dupa o luna, o spal in baie, cu suport in cada, singura si cu dusul, mai tinem si usa deschisa in timp ce facem masaj. Nu am racit pana acum!
  • ambele fete nu au avut o problema cu apa si dusul. La Aiurel introducand dusul mai devreme si fiind atenta sa nu o sochez prima data, nu plange. Eu am teoria mea: copilul e invatat cu apa din burtica, doar tu ca parinte poti sa-l faci nu nu-i mai placa( temperatura prea mare a apei, presiune prea mare la dus, bruscare in timpul baitei etc.)
  • caciulita poarta doar  dupa baie, in timpul zilei o dau jos. Temperatura in casa e la 22 de grade.Eu sunt de parere ca nu trebuie copii foarte cocolositi. Trebuie imbracati un pic mai gros decat tine si sa nu fie tinuti la temperaturi peste 23 de grade( pentru ca iarna, racesc usor daca ies afara, fiind diferenta mare de temperatura).
  • Am invatat sa nu cred in curent si sa nu fiu atat de protectiva cu copilul. Multa lume setata pe: „nu scoate copilul afara ca e frig,  e curent, vai dar  nu-i este frig” nu ma intelege.  Acum stiu ca un copil e normal sa raceasca des daca e in colectivitate  si ca nu raceste usor daca nu este,  mai ales daca e alaptat; ca exista analize de imunitate si ca e bine pana la 3 ani sa-l feresti de gradinita daca poti.
  • Copilul trebuie invatat si cu frigul. Eu raceam foarte des pentru ca eram prea imbracata si ma consideram bolnavicioasa. Parintii nostri ne-au crescut in conceditii grele, fara caldura dar acest lucru nu inseamna ca trebuie sa ne crestem si noi la fel copiii, mai ales la  cate conditii sunt acum
  • Ca adulti avem setate anumite temeri si tabieturi, copilul nu inseamna ca trebuie sa le aiba si el. Cred ca instinctul e cel ce te poate ghida cel mai bine. Insa cum deosebesti un instinct de o frica, e deja treaba de adult si exercitiu :). Eu tot timpul cand am dubii, ma intorc la animale si vad cum se comporta ele cu puii lor.
  • Daca eu sunt relaxata si copilul e relaxat. Copiii sunt o reflexie totala a familiei in care se dezvolta.
  • Copilul e mai fericit cu parinti relaxati langa el. E dovedita si prin experimente.
  • Scutecul il schimb inainte de fiecare masa, insa nu o mai dau cu crema de fiecare data. Daca face nr.2 o spal la baie si o dau cu crema. Daca nu, doar ii schimb scutecul( la pipi). Daca folosesti o crema buna si pielea nu e sensibila nu ai de ce sa-ti faci griji. Daca folosesti  o crema mai ieftina trebuie sa o mai dai de 2-3 ori pe zi. In prima luna de viata ma dat-o mai des, pana s-a adaptat pielea la exterior.
  • Nu am mai spalat copilul cu diverse ceaiuri la fiecare schimbare. Direct la baie( servetele umede sunt o varianta de urgenta sau calatori, folosite des irita pielea)!
  • E important alegerea pediatrului si dupa cum spuneam trebuie ales inainte de nastere. Sunt multumita de alegerea mea si cu cat o compar mai multi cu alti pediatri( mi-au schimba clinica la abonamentul de la munca si mai vedem si alti doctori) cu atat vad diferente….Si iti este atat de bine cand ai incredere in pediatru!
  • Putem crea o rutina a somnului cu perseverenta si rabdare( la primul copil am fost mai haotica la acest capitol desi stiam teoria). Cei mici se adapteaza si dupa bio ritmul familiei, asa ca pot adormi mai tarziu daca si noi de culcam tarziu. Cu Aiurel a fost mai usor sa i fac o rutina, pentru ca si pe Dra Titirez a trebuit sa o culc mai devreme o data cu mersul la gradinita.  Am sa va povestesc cum „am muncit” amandoi sa o invatam pe dra Titirez sa se culce mai devreme decat era ea obisnuita. Bineinteles ca are si momente in care se trezeste noaptea sau e mai agitata dar dupa baita si plimbat un pic adoarme profund pentru un somn mai lung.
  • Nu-mi mai e frica sa o mai scot afara cand este nevoie( ninge,frig) sa o port in sling dupa mine, sa impac activitatile celei mari si cu prezenta noastra( a mea si a surorii). Incerc uneori sa am si eu o viata sociala chiar daca am copil mic, pentru ca lipsa de agitatie pe mine ma deprima :).
  • Iubesti diferit cei doi copii dar cu aceiasi intensitate. Ma tot gandeam daca am sa o iubesc la fel de Aiurel. O iubesc pentru alte emotii decat primul copil, insa e aceiasi dragoste.  E ca si cum ai doua fructe preferate: mere si pere, iti plac la fel dar iti plac pentru gusturi, texturi diferite :).
  • Organizarea timpului devide o prioritate la 2 copii, daca vrei o armonie in familie
  • Au si barbati dreptate uneori si trebuie sa-i mai ascultam :)!

Multe lucruri au ramas neschimbate fata de primul copil, pentru ca au functionat. Mai am multe de lucrat cu mine, cu temerile mele, cu gandurile mele. Insa copiii au un talent sa-ti arate unde trebuie sa lucrezi, cu ce probleme si sa te motiveze sa le rezolvi repede. Sunt mai buni ca un psiholog, trebuie doar sa-i lasam sa ne arate :). Daca nu vrei si nu muncesti ,le transmiti „problemele” in personalitatea lor si e mai greu sa corectezi, decat sa previ :).

Alaptarea, doua experiente

Ce urmeaza sa va povestesc mai jos pot confirma cu doi copii :).

Prin ani ’50 in S.U.A, firmele producatoare faceau reclama agresiva pentru lapte praf si mancare bebelusi, cum ca ar fi mai sanatose, mai bogate in vitamine, mai benefice copilului. Existau si doctori care le recomandau mamelor sa hraneasca bebelusul cu lapte praf,  argumentand ca avand sani mici cu siguranta nu vor avea prea mult lapte 🙂.  Si uite asa, in socitatea de consum dupa vreo doua generatii, este tabu sa alaptezi la ei( tabu-adica cu scandal daca alaptezi in plublic). Acum dupa atatea cercetari si probleme de alimentatie, se lupta sa schimbe din nou perceptia generala si incearca sa promoveze alaptarea.  E absurd, sa ajungem asa! Oricum trendul Europei de Vest, este pe cat mai natural in cresterea copilului.

Da… stim ca e mai usor sa hranesti copilul cu lapte praf: nu trebuie sa ai un regim alimentar sanatos, nu te stresezi prea mult, stii cat mamanca si ai “constiinta” impacata si sigur nu prea vei avea lapte destul…

Doar 2% din femei au o problema cu producerea laptelui( studiu efectuat de doctori romani pentru S.U.A), restul sunt: greseli in pozitia alaptarii, frecventa alaptarii, alimentatia mamei, stresul si oboseala mamei, mama se ascunde sub: nu am lapte! pentru ca nu vrea sa i se lase sanii-mda, indiferent tot ti se slabeste muschiul, etc. Adica depinde foarte multe de noi ca mame daca vrem sa alaptam sau nu. Laptele matern este cel mai sanatos pentru copil si-i ofera in primele 6 luni toti nutrientii necesari. E mai ieftin si mai simplu sa alaptezi. Te ajuta si pe tine ca si mama sa-ti revii  fizic si ajuta enorm la crearea legaturii dintre mama si bebelus.

Daca la prima alaptare aveam o teorie  acum pot confirma. Important este  sa ai o alimentati sanatoasa( fara plajeli, diversificata zilnic, fara alimente care consideri ca te baloneaza si observi la bebe ca-l afecteaza, ai sa afli n  variante dar ai incredere in ce stii tu despre tine), sa respectii cele 3 mese zilnice,  sa te odihnesti cat poti mai mult, sa bei multe lichide( incluzand ceaiul recomandat de doctor), sa te asiguri ca pozitia de alaptare e corecta, sa nu te iei dupa folclor( nu bere, nu ceapa) 🙂 Producerea laptelui tine de cerere si oferta! Cantitatea de lapte se regleaza in functie de cat are nevoie/papa bebe. Primele trei luni va fi o cantitate mai mare pentru  ca bebelusul atunci creste cel mai mult, iar apoi se  regleaza in functie de cerere. Deci nu-ti piezi laptele dupa 3 luni , cum  am auzit la multe mamici!   Bebe trebuie sa pape la maxim 4 ore, nu lasa sa treaca mai mult de 4 ore intre mese/scoatere lapte.  Copiii sunt diferti, insa in general ei stiu  cat au nevoie sa manace.  Eu am refuzat sa ma stresez  cat manaca si daca ii ajunge.   Daca bebe nu plange prea mult intre mese, e bine !

Recunosc ca la inceput in prima luna cu Dra Titirez, fiind panicata o puneam tot timpul la san cand plagea, insa pediatra m-a invatat si acum la Dra Aiurel( cum ii spune Buni) programul este in curs( mancam la 3 ore ziua si la 4 noaptea), mi-a venit mai usor. Se recomanda sa mance la 3 ore  pentru  a putea permite ca ultima masa sa se digere si sa nu fermenteze lapte peste lapte, ce duce la si mai multe dureri de burtica.

Precizari:

  • nu trebuie să te decizi să alaptezi, sanatatea copilului tau nu este o alegere. Daca nu existe motive seriose sa nu alaptezi, nu ai o scuză sa nu o faci.
  • nu inventa motive să nu alaptezi. Dacă te informezi un pic şi ai puţin de bun simt, iti vor trece toate temerile.
  • ALAPTAREA ESTE UN PROCES SIMPLU ŞI NATURAL! Noi îl complicam!
  • nu contează cat de mici ai sanii, laptele se produce la cerere.
  • sanii se vor lasa de la gravitatie, nu de la lactatie.
  • este mult mai usor si comod decat prepararea laptelui praf
  • este mult mai ieftin
  • pentru alaptare nu ai nevoie de perne speciale, pompe de san, biberoane, creme  etc.
  • pentru alaptare ai nevoie de o poztie corectă a bebelusului la san, dieta sanatoasa, constantă, hidratare, vointa.
  • bebe te ajuta saî iti desfunzi canalele la început. E cea mai buna”pompă”!
  • bebe stie cat trebuie să manance şi nu e nevoie  sa cantaresti tu laptele la fiecare masa.
  • lucrurile merg în general prost, pentru că mamele nu se informeaza destul şi se bazează pe folclor, prietene, bunici, matuşi, etc.
  • cand nu stii, nu poti,  intreabă şi caută ajutor! Exista si prin telefon suport.

Incercati o data la 2 saptamani sa-i dati lapte matern si din biberon, sa se invete si cu biberonul, ajuta inclusiv in programul zilnic pe care ai vrea sa-l ai.  Suzeta dupa 6 saptamani e recomandata, mai devreme poate afecta suptul copilului, deci si cantitatea ta de lapte. Nu uita sa-ti iei vitaminele in continuare, e important pentru corpul tau! Eu am continuat sa iau vitaminele recomandate de doctor pe  perioada sarcini. La a doua sarcina insa pot spune ca corpul meu se resimte un pic referitor la tot calciul pe care il ofer.

Informatiile eu le-am luat din carti, curs puericultura si medic pediatru. M-am documentat serios  la primul copil pentru ca eram constienta de importanta alaptarii.

Ioana a fost alaptata pana 11 luni( intarcare). Experienta a doua  cu Ilinca a fost si este un pic mai dureroasa, dar e in functie de copil. Daca Ioana se mufa, manca linistita la ambii sani  si adormea, acum am avut si ceva rani( fara sangerari),  ma durea in primele doua saptamani in primele 30 de secunde doar pentru ca stiul de supt e diferit, mancam doar un san pe masa, aerul iese mai greu si uneori ne luptam cu mami . Nu m-am panicat, am dat cu Garmastan. Luare in greutate la ambii copii este asemanatoare. Ambele fete la o luna au ajuns in jur de 5 Kg :).

Pentru mine a fost o experinta foarte frumoasa prima oara, acum astept sa devina si a doua oara( sa treaca disconfortul si sa mai creasca un pic bebe). Insa in ambele cazuri acest proces m-a conectat cu copilul meu. Cu Dra Aiurel fiind mai relaxata, pot observa in detaliu tot procesul si cum insinctele noastre ne indruma. E fascinant sa o vezi cand ii este foame cum cauta si daca o tin mai departe un pic de san cum se lupta sa ajunga! De ce sa le/ne rapim aceste experinte?!

Febra slabitului

In acesta sarcina nr 2, am gasit poza de-a mea de la 27 de ani. Sa spunem ca nu eram asa umflata :). Apoi mi-am adus aminte de promisiunea pe care mi-am facut cand am nascut prima oara.

IMG_8968_edit1

La prima sarcina am luat 13 kg in plus. Am dat jos 11 kg  fara prea mult efort, cu stres, munca, copil si un pic de atentia la ce am mancat. Miscare sustinuta nu am facut, fiind constienta de genetica mea si promitandu-mi ca dupa a doua sarcina voi munci serios sa-mi revin.

Iata ca a venit si a doua sarcina, mai repede decat ne asteptam. Am luat 15 kg in plus+2 Kg de la prima, rezulta 17 Kg de dat jos :). Acum am trecut si de 30 de ani si corpul meu doreste mai multa miscare daca vreau sa arate tonifiat si frumos. Deci trebuie sa slabim si sa ne tonifiem! E pacat de genele pe care mi le-au dat parintii, daca nu muncesc si eu putin :).

Nu sunt adepta formulelor magice de slabit. Nu cred ca poti slabi urmand retele magice, fara pic de efort din partea ta. Sunt cosntienta ca trebuie sa fac sport regular si sa fiu atenta sa mananc sanatos si pana la o anumita ora. Mancatul sanatos e rezolvat ca alaptez, sportul sa zicem ca ma ambitionez si fac miscare cu Sportivul familei, care abia asteapta sa ma invete sa biciclez :)… ar mai trebi sa fac ceva? Nu vreau rezultate in timp foarte scurt, ca stiu ca nu sunt de durata.

Ce mai pot face sa-mi revin la formele mele de non mamica? Voi ce ati mai incercat? Am tot vazut ca sunt la moda tratamenetele cu diverse aparate, insa cat  de eficiente sunt in raport cu costul lor. Nu am incercat pana acum si poate ma tenteaza un tratament anticelulitic, sa-mi revin mai usor? Inteleg ca tratamentul anticelulitic se poate face in multe feluri si este cel mai cautat…. bine, bine dar raportul calitate/pret este cel mai bun?

Poate as incerca si un tratament pentru ferminate, insa sa pot alapta. Recunosc ca mi-as dori pielea bratelor mai ferma si stiu ca e mult de munca :).

Insa sincer, nu stiu daca aceste tratamente sunt eficiente iar pentru o familie de 3 fete 🙂 trebuie sa fiu atenta cu bugetul de infrumusetare.

Acum, sincer, ati incercat? Ce recomandati ca  si proceduri?

 

 

 

TELEFONUL COPILULUI LE RASPUNDE ȘI MĂMICILOR

Printre comunicatele de presa pe care le mai primesc, a aparut unul interesant si poate va ajuta fiind legat si de suport pentru alaptare :). Il redau asa cum l-am primit.  Ca sa vedeti ca daca vreti sa va informati si sa va fie bine, se poate!  Exista un numar de telefon europen unde puteti primi suport ca parinti si copii in multe aspecte ale vietii voastre. Prima mea experinta cu alaptarea o regasiti aici. Voi reveni cu un update dupa ce voi experimenta alapatarea nr 2.

TELEFONUL COPILULUI LE RASPUNDE SI MAMICILOR

 

   „ASOCIAȚIA TELEFONUL COPILULUI LANSEAZĂ CAMPANIA

„TELEFONUL COPILULUI LE RASPUNDE ȘI MĂMICILOR”

Sub sloganul: “TELEFONUL COPILULUI LE RASPUNDE ȘI MĂMICILOR”, Asociația Telefonul Copilului lansează o nouă campanie de informare și conștientizare adresată mamelor. Propunându-și să ofere tinerelor mame informații despre îngrijirea nou născutului, ajutându-le să înțeleagă mai ușor nevoile acestuia, demersul se va desfășura începând cu luna aceasta în 175 de maternități din țară.

“Campania lansată astăzi a fost realizată cu sprijinul Geometry Global și reprezintă o continuare firească a preocupării Asociației Telefonul Copilului față de nevoile copiilor și, bineințeles ale mamelor. Nevoia de informare este una dintre ele, astfel că întrebările își pot găsi răspuns printr-un simplu apel către 116 111. .

Fiecare mamă știe că bebelușul său are nevoie de ea permanent, dar și că soțul sau are nevoie de ea, că trebuie să se ocupe în continuare de treburile casnice, iar în același timp i se cere să se întoarcă mai repede la birou. Așa încât trebuie să facă față cumva tuturor acestor nevoi, chiar dacă uneori simte că e la capătul puterilor. Telefonul Copilului 116 111 vine să o asculte și să-i ofere sfaturile de care are nevoie pentru a trece mai ușor prin perioada de acomodare. La Telefonul Copilului 116 111 răspund asistenți sociali și psihologi pregătiți să răspunda tuturor situațiilor legate de problemele cu care se confruntă copiii.

Aspectele pentru care orice mamă din România poate să contacteze linia telefonică de asistență 116 111 sunt, pe lângă informațiile tradiționale legate de protecția dreturilor copilului și a familiei, următoarele: dezvoltarea relației copil – părinte / părinți pe etape de vârstă, dezvoltarea abilităților de viață ale copiilor de-a lungul etapelor de dezvoltare, educația copiilor încă din stadiul de bebeluși, depresia post-partum, iar din punct de vedere juridic mamele pot obține informații în concordanță cu legislația în vigoare referitoare la: obținerea certificatului de naștere, concediul pre și post natal, concediul maternal, indemnizația de creștere a copilului, concediul paternal, dar și orice alte informații din spectrul protecției drepturilor copilului și familiei.

În anul 2013, la linia telefonică de asistență gratuită 116 111 au beneficiat de informare si consiliere specializată 2.176 de mame, iar situațiile pentru care ne-au contactat au făcut referire la abuz asupra copiilor (660 de situații), consiliere juridică (318 situații) și consiliere psihologică (304 situații). Referitor la problemele legate de abuz, mamele au sesizat în principal violență fizică (41.97%), abuzul emoțional (26.53%) sau forme ale abuzului sexual și trafic de minori (11.81%).

În ceea ce privește consilierea juridică, în procentaj de 58.49%, mamele au sesizat situații de încredințare a copilului, dreptul la vizită, părăsirea țării cu un minor, recunoașterea paternității, dreptul copilului la pensie alimentară, menţinerea legăturilor personale, iar în procentaj de 41.51% dreptul la concediul de creștere a copilului, îndemnizația de creștere a copilului până la 1 an, respectiv 2 ani, drepturile copilului privind alocația de stat, înregistrarea tardivă a nașterii, obținerea certificatului de naștere, pensia de urmaș a copilului.

Consilierea psihologică solicitată de mame s-a axat pe dezvoltarea relației copil – părinte / parinți (85.52%), dar și pe consiliere privind depresii, tulburări de comportament, anxietăți ale copiilor (14.48%).

116 111 este linia europeană de asistenţă pentru copii si parinti, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Romtelecom. Serviciul este disponibil de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00, iar apelul către 116 111 este oferit gratuit de Romtelecom şi Cosmote.”

 

Intarcare

De doua saptamani, nu mai alaptez. Sincer, mi-e un pic dor de acest proces si mi se pare mult mai simplu si comod, decat laptele formula.

E drept ca nu m-am informat foarte bine, cum se poate face intarcarea. Doctorita noastra mi-a spus sa incerc sa o alaptez macar pana la 1 an.  E am ajuns la 11 luni… apoape. Mi-a spus in treacat ca sunt mai multe metode, chiar si cu pastile. Deci, cum e cum intarcarea?

Pot povesti cum a fost la noi! Natural! Am inceput munca si cateva zile a mea dominisoara urla noaptea rau. Am zis ca e de la dinti, sau de la faptul ca nu mai sta cu mine ziua…pana la urma cred ca era de  la foame :).

Noi mancam de la 7-8 luni doar doua mese de lapte( dimineata si seara). Astfel cantitatea de lapte produsa de mine, s-a reglat in tocmai. In ultima luna am inceput sa mananc mai rar si mai prost. Deci de unde lapte?!  Pe fondul stresului reintoarcerii in campul munci, cred ca am inceput sa produc si mai putin. A mea pititca, plangea rau in primele nopti. Am inceput cu un supliment la masa de dimineata dar tot plangea. Apoi m-am verificat si mi-am dat seama ca la cateva picaturi de lapte( nu mai era „jet”) nu are cum sa se sature si pentru seara si i-am dat si seara o sticla de lapte. Si asa practic am oprit suptul la san. A fost o chestie de 3 zile, sanii nu mi s-au umflat, nu am avut dureri, doar ca e mai complicat acum cu fierbe apa, pune masuri de lapte praf, agita bine, pregateste portia urmatoare de lapte pentru dimineata( ca sa nu ma trezesc prea mult din somn la 4-5 dimineata) :). Toata lumea mi-a spus insa ” sa nu o intorc” …ce o insemnand si asta… parca m-as apuca de alaptat dupa ce am vazut ca nu mai am de unde?

Dra Marmotica, nu era atasata de san. Nu il cauta, nu plange daca il vede. Ea papa doar daca o puneam eu la san sau daca il vedea. Se pare ca ma afecteaza mai mult pe mine lipsa procesului, decat pe ea. Prin alaptare ne-am apropiat intr-o perioada in care amandoua eram pe planete diferite si nu stiam ce sa facem. Ne linisteam si ne cream legatura dintre noi. A fost o perioada foarte frumoasa si sentimentul ca poti sa-ti linistesti copilul printr-un singur gest este „priceless”. Sau manuta copilului tau pe san… beautiful!

Cum a fost la voi procesul? Ce sfaturi aveti? Sa le centralizam zic 🙂

Sursa poza

Sarcina, nasterea si nebuniile lor

Acest post este inspirat de Annarkali, o viitoare mămică talentată!  În viitor este copilul , nu talentul :)!Am să menţionez încă de la început, că tot ce scriu sunt păreri propii, nu sunt o expertă, ce a functionat pentru mine nu este universal valabil. Chiar mă gândeam zilele trecute, de ce tot îmi dau cu părerea, doar nu sunt vreo expertă în creştere copii!? Nu sunt, dar cred că este nevoie şi în acest domeniu de împărtăşire a unor „best practice” şi nu doar  de poveşti de „worst practice”. 🙂

Eu am avut o sarcină uşoară. Am avut rar zile în care să-mi fie greaţă, nu am avut pofte ciudate, nu am avut probleme cu somnul(nici în ultimul trimestru), am fost mai puţin pofticiosă ca de obicei( eu fiind de fel pofticiosă). Ca şi particularitate a sarcinii mele, în primul trimestru aveam zile în care eram foarte nervoasă, de îmi venea să iau la batatie persoanele ce intrau cu mine in lift(din cauza hormonilor, eu fiind o persoană mai calmă in general). Am fost foarte activă, de se gândeau colegii mei de muncă că voi naşte pe la birou :). Nu a fost cazul, ” nu sunt bolnavă doar însărcinată !”le spuneam. Tot tu eşti, nu devi mamă în sarcină!

Consider, că trebuie să nu-ţi schimbi prea mult obiceiurile în sarcină dacă nu e necesar, să nu te gândeşti prea mult la ce va fi, pentru că nu te ajută decât la panicat. E bine, să nu ai aşteptări prea mari de la ce vei simţi în sarcină. O sarcină e diferită de la o persoană la alta şi nu şti cum va fi a ta. Astfel nu vei avea dezamăgiri ce se pot transforma în timp în frustrări, ce pot influenţa starea voastră de bine.

Am refuzat să ascult prea mult folclor, am cautat mai mult păreri avizate, am ascultat sfaturi dar nu înseamnă ca le-am şi urmat, nu m-am lasat influenţată de ce auzeam prin jurul meu. Ce va fi va fi, experienţa ta este unică şi poate fi mai usoară! De ce să te stresezi, când fiecare este subiectiv! „Voi vedea”, mi-am spus! „Doar nu sunt singura femeie ce va avea un copil, ne descurcăm cumva!”. Mă refer la sfaturile din categoria:

  • „să dormi mult, că nu vei mai dormi dupa naştere!”-da, a fost mai greu la început cu somnul, am avut zile în care eram foarte obosită, dar nu a fost o tortură. Am avut suportul familiei şi am cerut ajutorul când simţeam că nu mai pot.  Odihna mea era foarte importantă, pentru refacerea mea, pentru a putea trece fară traume peste partea de adaptare cu bebeluşul, pentru a lua decizii cât mai bune. Este importantă şi pentru producera laptelui. Este bună şi o bonă de noapte dacă vă permiteţi :)!
  • „distrează-te, ai să vezi tu ce greu este după!”-acum depinde ce înţelege fiecare prin distracţie. Pentru stilul nostru de viaţă, mai liniştit, nu a fost o schimbare prea mare. Chiar în primele 3 luni am ieşit mai mult decât o faceam înainte, pentru a mă face pe mine să-mi revin din depresie. Acum, dacă vei avea un copil, conştientizezi că poate în primul an nu vei mai putea călători aşa de mult pe cât ai vrea, poate va fi nevoie să-ti amâni concediul, poate vei sta mai mult în casă…dar să fim serioşi, nu e un capăt de ţară.  Poţi recupera, în viitor, nu ţi se termină viaţa dacă ai copii! Poţi trăi şi cu ei! Depinde de tine să te mobilizezi şi nu doar să te plângi!
  • „cum vrei naştere naturală? să vezi ce a păţit X”- exact horror stories vrei să auzi când eşti însărcinată şi culmea vin de la mămici! Mămici ce ar trebui să ştie că cel mai bine este să alegi tu, nu să te iei după alţi.
  • „am citit eu pe internet…”-internetul nu este o sursă de informare credibila( sfat dat de naşa :))! citeşti tot felul de prosti ce mai mult te panichează şi te fac să crezi că sarcina este o boală nu ceva natural.

În ultimul trimestru de sarcină te pregăteşti de întalnirea cu bebe. Deja devi mai orbonată: liste peste liste, cel putin aşa a fost la mine! Aveam un mare burtoi şi oboseam foarte repede! Nu, nu mi s-au umflat picioarele şi nici nu mi s-a marit piciorul :)! Eu cred că e util să iei doar strictul necesar şi în zilele de aşteptare să te gândeşti la urmatoarele:

  • te va ajuta cineva cu menajul şi mâncarea? nu vrei să te stresezi şi cu aceste lucruri când toată fiinţa ta se aclimatizează cu copilul, prima responsabilitate reală din viaţa ta.
  • cine te va ajuta când eşti prea obosită? Primele doua puncte ţin mult şi de buget, dar dacă puteţi avea soluţi viabile nu ezitaţi să le folosiţi chiar dacă înseamnă să treceţi un pic peste orgoli şi mândrie. Eşti tu mai relaxată şi te poţi ocupa mult mai bine de copil. Te vei putea focusa pe ce se întampla cu voi şi poţi lua decizi bune. Eu am avut noroc: Buni!
  • cine îi face”training” soţului? Adică un tătic ar trebui să vorbească cu viitorul tată să-i explice în limba lor:) cum e femeia după naştere. Aici orice folclor e bine venit :)!
  • cine se va ocupa de partea de „comunicare” cu restul lumii? Sincer nu m-am gândit la acest lucru înainte, dar soţul meu a considerat de la început că ar fi bine să nu se ocupe el şi sora mea de „discuţii” cu familia, prieteni, ştiind că mulţi mă vor irita la început şi nu ar vrea să-mi agraveze situaţia( a avut un „trainer” bun). Eu doar le-am spus că nu vreau vizite pentru care nu mi-am dat acceptul, să transmită să nu ne cumpere hainuţe roz siclam:) şi nu vreau poze pe FB, cine vrea-poze pe email!

Consider important în timpul sarcinii să bei foarte multe  lichide. Gradul de îmbătrânire al placentei(prin care faci schimbul de substenţe cu bebe) este dictat de câte lichide bei, deci influenţează dezvoltarea copilului tău.  Este important să manânci cât de sănătos şi diversificat poţi. Din sarcină bebe se învaţă cu anumite gusturi. Este important să te informezi corect, cărţi, cursuri. Vei avea o viziune mai reală a ceea ce se poate întampla.

După naştere, e normal să fi un mic dictator şi chiar necesar zic eu! Nu te stresa dacă copilul manâncă cât trebuie, dacă doarme, nu plange între mese, este bine. Bebeluşi ştiu cât le trebuie şi iţi iau singuri. Succesul alaptări la mine a însemnat: consum lichide multe-inclusiv ceai pentru alaptare zilnic, mâncare sănatoasă fară dulciuri din comert( eu zic că ajută şi mai târziu la diversificare când copilul nu e învaţat cu potenţiatori de gust), respectare sfaturilor medicului: soluţiile pentru colici, alaptarea la minim 3 ore, fară suzetăîn primele 6 săptamâni pentru a nu-i schimba suptul, suport familie la  odihnă şi psihic. I-am dat biberon cu laptele meu periodic, la 1-2 săptamăni să nu-l uite. Astfel am reuşit să mă focusez pe bebe, să ma informez pentru pasul urmator al dezvoltării, să mă relaxez, să capat încredere în abilităţile mele materne. Orice acţiune acum poate influenţa viitoare procese prin care trece copilul.

E normal dacă vei vrea să ţipi sau să plangi. E bine să o faci dar în altă cameră decât este copilul! În primele luni de viaţă sistemul nervos este în formare, este foarte influeţat şi de starile mamei. Ai vrea să-ti faci viaţa mai uşoară dacă ai un copil agitat, să nu-l agiţi şi mai tare, nu?!

Ce să mai spun? Am devenit mai sensibilă acum la nou nascuţi pentru că văd prin alţi ochi procesul şi ştiu că eu nu m-am bucurat de minunatele clipe când ei descoperă lumea exterioră( fiind ocupată cu hormonii şi fricile mele). Poate, la urmatorul copil! Oricum sentimetul pe care îl ai cân doarme pe pieptul tau, este pentru mine suprem!

La final, m-am gândit să creez o pagină de „best practice” pe acest blog, unde fiecare dacă doresţe să împartăşească ceea ce a funcţionat la ei, ce succese au avut, sau poate ar avea întrebări la care ne putem stradui să răspundem.

🙂 Spor în toate!

Alaptarea-câteva precizări şi o colecţie

Cum în perioada 1-7 august sărbătorim Săptămâna Mondială a Alăptării, s-a scris mult şi variat pe blogosferă despre acest subiect. Fiecare cu experinţa sa, fiecare cu piticii din dotare. Eu am mai scris un articol pe această temă dar m-am gândit să mai fac câteva precizări.

Mi-ar fi placut sa demontez câteva mituri, dar ce încredere vă poate inspira încă un articol pe aceasta temă. La câte informaţii contradictorii sunt pe internet, e normal să nu ştii ce să mai crezi. Aşă ca vă propun să cautaţi  mai întai specialişti, cu care sa discutaţi( doctori, consilieri în alaptare) şi să mai citiţi cateva informaţii(cărti). Am găsit pe net si o linie telefonica pentru alăptare şi există şi consiliere gratuită-aici. Dacă alegi să te informezi de pe  internet din comoditate, vei avea informaţii contradictorii, trecute prin filtre personale şi nu îţi vei ajuta copilul. INTERNETUL NU ESTE O SURSĂ DE INFORMAŢII SPECIALIZATĂ, PENTRU DEZVOLTAREA COPILULUI TĂU. Fie vorba între noi, nici pentru problemele tale medicale nu este. Poţi consulta internetul dupa ce ai câteva noţiuni de bază avizate, pentru a putea cerne informaţia.

Alte precizări:

  • nu trebuie să te decizi să alăptezi, sănatatea copilului tău nu este o alegere. Dacă nu existe motive seriose să nu alaptezi, nu ai o scuză să nu o faci.
  • nu inventa motive să nu alăptezi. Dacă te informezi un pic şi ai puţin de bun simţ, îţi vor trece toate temerile.
  • ALAPTAREA ESTE UN PROCES SIMPLU ŞI NATURAL! Noi îl complicăm!
  • nu contează cât de mici ai sânii, laptele se produce la cerere.
  • sânii se vor lasa de la gravitaţţe, nu de la lactaţie.
  • este mult mai uşor şi comod decât prepararea laptelui praf
  • este mult mai ieftin
  • pentru alăptare nu ai nevoie de perne speciale, pompe de sân, biberoane, creme  etc.
  • pentru alăptare ai nevoie de o poziţie corectă a bebeluşului la sân, dietă sănatoasă, constantă, hidratare, voinţă.
  • bebe te ajută să îţi desfunzi canalele la început. E cea mai bună”pompă”!
  • bebe şţie cât trebuie să manance şi nu e nevoie  să cântaresşti tu laptele la fiecare masă.
  • lucrurile merg în general prost, pentru că mamele nu se informează destul şi se bazează pe folclor, prietene, bunici, matuşi, etc. Nu ai şi tu mândria ta?! Eşti identică cu restul lumii?!  Crezi că se aplică aceiaşi factori şi in cazul tău?!
  • când nu ştii, nu poţi,  întreabă şi caută ajutor!

In final încă o idee bună de la Lucky: colecţia alăptarea, dragostea albă