Reteta- Chec aperitiv cu ciuperci

Din cartea de bucate ale dlui Horia Varlan, am gasit o reteta ce am facut-o pentru prima data la Motul/Turta Ioanei :). E simpla si rapida si culmea iese usor !

M-am gandit ca poata ajuta acum de Sarbatori. Eu chiar am inlocuit salata Boeuf cu acest aperitiv… sau cel putin asa am intetionat de Craciun, insa am facut pana la urma si un pic de salata la cererea publicului :).

400g ciuperci

1 buc ceapa rosie

1 legatura ceapa verde

250g cascaval

4 oua

1 lingura si 1/2 faina

marar tocat

Cam asa arata checul meu caruia nu am reusit sa-i fac poza :)
Cam asa arata checul meu caruia nu am reusit sa-i fac poza 🙂

patrunjel tocat

pesmet

2 linguri unt

sare, piper

Se toaca marunt ceapa rosie si rondele ceapa verde. Ciupercile se taie sub forma de lamele. Intr-o cratita se pune la sota un pic ceapa, apoi se adauga ciupercile si se lasa pana scade  apa lasata. Se codimenteaza la sfarsit si se lasa sa raceasca.

Separat se bat albusurile si galbenusurile spuma. Se incorporeaza( cum m-a invatat Buni, prin amestecare in cadere), apoi se adauga faina, cascavalul ras  si verdeata. La sfarsit punem soteul de ciuperci. Se unge o tava cu unt si se tapeateaza cu pesmet. Se introduce la cuptor( prealabil incalzit) la 170 grade 20-25min( sau cand vedeti voi ca este rumenit).

Enjoy!

P.S  Pe internet gasiti mai multe variante.insa tot o carte de bucate clasica e mai sigura.

Sursa poza

Citeam, citesc, voi citi

Nici nu ştiţi cât mă bucur că citesc! Că pot citi…

Pe lângă scris, îmi place foarte mult şă citesc. Până la naşterea Ioanei, o perioadă de 8 ani, nu prea am mai citit constant. Citeam rar, din lipsă de timp sau chef. Mă straduiam să mă adaptez vieţii. Acum că am ceva timp liber şi sunt mai relaxată, am redescoperit farmecul cititului.

De câtiva ani citesc mai mult istorie decât beletristcă. Nu ştiu de ce, mi-a plăcut istoria şi înainte( deşi nu am o  mermorie a anilor), dar acum parcă nu mai am răbdare pentru poveţi. Am avut o perioadă în care citeam cărţi despre Hitler şi Al Doilea Război Mondial, o perioadă în care citeam despre monarhia română şi îmi place să citesc cărţi autobiografice pe aceste teme, o perioadă în care  citeam despre  istoria religiei creştine.

L-am descoperit pe Neagu Djuvara. Mi se pare genial şi mă bucur că ştie să ne povestească într-un limbaj normal. Cartea sa,  „Civilizaţi şi tipare istorice„, ce a fost lucrare de doctorat mai întâi,  m-a „trezit” un pic şi am înţeles cât de puţin cunoaştem din culisele istorei şi cât de bine ar fi să încercăm să aprofundăm mai mult. Manualele de istorie nu sunt istoria reală!

Ultima carte pe care am citit-o a fost  ” Scrinul Negru” de George Călinescu. Eu nu am citit cartea acesta când îl studiam pe Călinescu şi într-un fel mă bucur că o citesc acum, pentru că sigur nu aş fi înteles-o cum trebuie :). Călinescu, ca şi alţi intelectuali ai vremii creadea în mişcarea socialistă, credea în bebeficiile  mişcării ce ulterior a devenit comunism. Era un entuziasm de început, ce a păcălit mulţi români, ce a pornit de la participarea( printr-un noroc) a comuniştilor la arestarea lui Antonescu…dar aceasta este o altă discuţie. Cartea arată poveştile unui grup de burghezi, decăzuţii ce s-au trezit într-un nou regim polic, social, economic. Mi-a placut mult cum a descris această societate, cum a punctat interacţiunile între ei şi oameni de rând, cum a reuşit să transpună în cuvinte imagini ale acelei societăţi.

Cărţile mele preferate, pe care intentionez să le recitesc sunt:

Casa de lut” de Pearl S. Buck, prima femeie ce a luat premiul Nobel pentru literatură.

Cartea este un minumat tablou a societăşi chineze în secolul.

şi

Pendulul lui Foucaut” de Umberto Eco. E un fel de ” Codul lui Da Vinci”, mult mai bine scris, istoric mult mai corect scris, autorul fiind foarte atent la detalii. Are  istorie şi poveste!

 

Ce urmează? Cred că „Viaţa şi cărti”.  Scriind acest articol, ascultam la TV, pe TVR 3, un interviu cu Nicolae Manolescu. Îl ştiam ca imagine, dar nu ştiam exact ce face. Mi-a placut cum a vorbit despre istorie, diplomaţie, cărţi, educaţie şi cred că trebuie să-l descoper.

Voi ce cărţi preferate aveti? Care a fost ultima carte citită?