Nici nu ştiţi cât mă bucur că citesc! Că pot citi…

Pe lângă scris, îmi place foarte mult şă citesc. Până la naşterea Ioanei, o perioadă de 8 ani, nu prea am mai citit constant. Citeam rar, din lipsă de timp sau chef. Mă straduiam să mă adaptez vieţii. Acum că am ceva timp liber şi sunt mai relaxată, am redescoperit farmecul cititului.

De câtiva ani citesc mai mult istorie decât beletristcă. Nu ştiu de ce, mi-a plăcut istoria şi înainte( deşi nu am o  mermorie a anilor), dar acum parcă nu mai am răbdare pentru poveţi. Am avut o perioadă în care citeam cărţi despre Hitler şi Al Doilea Război Mondial, o perioadă în care citeam despre monarhia română şi îmi place să citesc cărţi autobiografice pe aceste teme, o perioadă în care  citeam despre  istoria religiei creştine.

L-am descoperit pe Neagu Djuvara. Mi se pare genial şi mă bucur că ştie să ne povestească într-un limbaj normal. Cartea sa,  „Civilizaţi şi tipare istorice„, ce a fost lucrare de doctorat mai întâi,  m-a „trezit” un pic şi am înţeles cât de puţin cunoaştem din culisele istorei şi cât de bine ar fi să încercăm să aprofundăm mai mult. Manualele de istorie nu sunt istoria reală!

Ultima carte pe care am citit-o a fost  ” Scrinul Negru” de George Călinescu. Eu nu am citit cartea acesta când îl studiam pe Călinescu şi într-un fel mă bucur că o citesc acum, pentru că sigur nu aş fi înteles-o cum trebuie :). Călinescu, ca şi alţi intelectuali ai vremii creadea în mişcarea socialistă, credea în bebeficiile  mişcării ce ulterior a devenit comunism. Era un entuziasm de început, ce a păcălit mulţi români, ce a pornit de la participarea( printr-un noroc) a comuniştilor la arestarea lui Antonescu…dar aceasta este o altă discuţie. Cartea arată poveştile unui grup de burghezi, decăzuţii ce s-au trezit într-un nou regim polic, social, economic. Mi-a placut mult cum a descris această societate, cum a punctat interacţiunile între ei şi oameni de rând, cum a reuşit să transpună în cuvinte imagini ale acelei societăţi.

Cărţile mele preferate, pe care intentionez să le recitesc sunt:

Casa de lut” de Pearl S. Buck, prima femeie ce a luat premiul Nobel pentru literatură.

Cartea este un minumat tablou a societăşi chineze în secolul.

şi

Pendulul lui Foucaut” de Umberto Eco. E un fel de ” Codul lui Da Vinci”, mult mai bine scris, istoric mult mai corect scris, autorul fiind foarte atent la detalii. Are  istorie şi poveste!

 

Ce urmează? Cred că „Viaţa şi cărti”.  Scriind acest articol, ascultam la TV, pe TVR 3, un interviu cu Nicolae Manolescu. Îl ştiam ca imagine, dar nu ştiam exact ce face. Mi-a placut cum a vorbit despre istorie, diplomaţie, cărţi, educaţie şi cred că trebuie să-l descoper.

Voi ce cărţi preferate aveti? Care a fost ultima carte citită?

0 comments on Citeam, citesc, voi citi

  1. Lectura mea favorita e fictiunea istorica, unde evenimente si personaje istorice sunt impletite in proza cu putin fictiune literara, pentru fler dramatic. Recent am terminat trilogia Taj scrisa de autoarea Indu Sundareshan, care include 3 volume si este despre personaje si evenimente istorice din India secolului XV.
    Din categoria fictiune istorica, favoritele mele sunt nuvelele despre Egyptul Antic si cele despre perioada antichitatii in general. Alte nuvele sunt cele de Anne Rice, cronica vampirilor. Mai citesc si biografii uneori. Singura lectura care nu ma pasioneaza este literatura cu subiect contemporan. Nu stiu de ce. Prefer pe cea unde actiunea se petrece in trecut. Rareori gasesc o carte cu subiect contemporan care sa ma captiveze. Exemplu „The Dowry Bride” de Shobhan Bantwal.

  2. Ar trebui sa recitesc si eu Scrinul negru, cu mintea de acum. L-am citit in adolescenta, dar mare lucru nu imi amintesc din carte.
    Am terminat de citit Lupul de stepa, de H. Hesse si ma pregatesc sa merg la biblioteca, pentru Aici sunt tigri, de Ray Bradbury. Apoi voi incerca si trilogia recomandata de Anarkali, ca si Pendului lui Foucaut, daca le gasesc la biblioteca. 😉

  3. Ce mult imi place cand se vorbeste despre carti. Si mie imi place sa citesc desi cateodata am perioade lungi fara nici o carte citita. Ultima carte a fost My name is Red de Orhan Pamuk- castigator al premiului Nobel pentru literatura. Cateodata caut mult o carte sa ma captiveze- citesc prima pagina a 100 de carti pana dau de una pe care nu o mai las din mana. O sa caut si eu Pendulul lui Foucault. Dar ceva carti recente care mi-au placut au fost 100 years of solitude, The worst day of my life so far, biografia celui care a scris Jurassic Park- Michael Crichton- la cartea asta am avut o traire mai deosebita pentru ca am trait cu el toata povestea vietii lui in timp ce citeam cartea si apoi la final am dat google sa vad ce mai face si el murise de cativa ani, a fost o experienta deosebita lectura si apoi vestea de pe wikipedia. Asa ca ma bucur ca am mai luat ceva idei de carti de la tine de pe site pentru viitor.

    • Buna Cristina! Te înţeleg perfect cu căutatul cărţilor. Şi eu dupa prima pagina dacă nu mă prinde las cartea. Interesantă biografia de care povesteşti, am notat şi eu pentru lista mea 🙂
      Momentan sunt şi eu intr-o pauza de la citit cărţi, citesc mai mult bloguri 🙂

      • Draga babymanager, „Travel” se numeste cartea cu secvente autobiografice a lui Michael Crichton. Daca citesti pe wikipedia despre Michael C. o sa gasesti o gramada de informatii. Na, ca m-am entuziasmat ca cineva se arata interesata de cartea aia, singura problema e ca nu stiu daca a fost tradusa in romana sau daca e in Romania. Sa mai scrii titluri de carti interesante ca imi iau idei de la tine de pe site despre viitoare lecturi.

Lasă un răspuns