Vreau de ceva timp sa discut despre cat de practici am devenit si daca acest lucru implica si a deveni superficial? Dupa 11 ani in „sistemul” de munca, trai, din Bucuresti mi s-a spus de multe ori ca am devenit cam superficiala. Eu zic ca sunt practica….dar daca practic implica superficialitate?!
La un moment dat m-am gandit ca sunt prea practica in actiunile mele. Adica la inceputul oricarei actiuni/probleme/situati pornesc cu „eu ce castig”. Poate fi si un defect profesional, insa de exemplu la o nunta unde nu cunosc pe nimeni, pentru a alege sa socializez cu cei din jur, actiunea trebuie sa-mi aduca un beneficiu. Daca nu-l vad, nu ma obosesc :). Veti zice ca sunt fitoasa! Eu zic ca sunt practica :).
Uneori, anumite actiuni ale mele pe care le intreprind sunt considerate a fi ale unui persoane prea adaptabila( sa ma exprim frumos :), desi eu le vad ca o solutie a unei probleme, solutie ce imi aduce un beneficiu si nu un dezavantaj. EX: aleg sa nu ma cert cu o anumita persoana desi motive ar fi destule, pentru ca impresia acelei persoane ca este superioara, ma ajuta pe mine sa o mentin happy si in consecinta sa ma ajute cand am nevoie.
La multitudinea deciziilor pe care trebuie sa le luam zilnic, ajungem sa le eliminam pe cele care nu ne aduc vreun avantaj si care intr-un final ne salveaza ceva timp. Ajungi insa sa le „analizezi” superifical, la suprafata si eventual sa iei decizii superficiale. Insa cum ai avea timp sa le „analizezi” mai adanc?! Astfel intri intru-un cerc vicios! Cititul unei carti iti ia din timpul de odihna si depui mai mult efort pentru concetrarea decat pentru un film, cand mergi pe strada preferi sa mai scri un sms/email sau sa asculti muzica decat sa fi atenta la oameni si conversati, la birou preferi sa stai pe site-urile de socializare decat sa vorbesti cu ai tai colegi in timpul de repaus etc…si multe ar fi motivatiile pentru care facem aceste lucruri.
Eu cred ca nu poti tot timpul sa le rezolvi pe toate si sa nu fi superificial, insa trebuie sa-ti gasesti momente in care sa fi mai putin practic pentru a reusi totusi sa nu pierzi contactul cu ce conteaza si cu realitatea.
Se intelege ceva din cele de mai sus? 🙂
In incheiere pentru a va inveseli un pic :