Etichetă: familie

Cum te transformi la copilul nr 2!

Ma țin să vă mai împărtășesc din experiența mea de părinte de 2 copii de ceva timp și uite ca într-un final am reușit! Viața mea are un ritm alt său și îmi cere zilnic să-mi prioritizez acțiunile= mi-a fost dor să scriu, dar m-am încărcat cu ce fac în viața reala!

Pe ordinea de zi viața cu doi copii:

De la început vă spun, că se văd de la o poștă părinții cu 1 copil și vă recomand pentru sănatatea emoțională a unui copil, să fie minim 2 în familie!

Dacă ar avea doi copii, sigur ar face ca noi:

  • La copilul nr 2, te uiți cum să optimizezi bugetul familiei și nu te stresezi ce haine poartă. Îl lași să-mi aleagă singur dimineața…ce regului de parenting…să aleagă și din dulapul sorei, că oricum va ajunge în dulapul nr. 2 la un moment dat.
  • A căzut!? Știe să se scuture și singur! Relax!
  • S-a tăiat la mânuță!? Relax! E  sora mai mare acolo care e responsabilă și rezolvă problema! La noi a intrat in casă, să se roage la Dumnezeu să o facă bine pe sora ei! 🙂
  • Ce plan pentru a învața să facă la oliță sau să mănânce singură!? Relax! A învațat rapid de la nr 1.
  • Ce plan să pregătim copilul pentru gradiniță!? S-a ocupat sora mai mare, prin jocuri despre gradiniță!
  • A mâncat copilul dulce sau inghetată înainte de 3 ani !!! E ok…relax!
  • Nu doarme copilul la pranz…e ok, doar nu e robot!!!!! Fiecare cu ritmul lui!

Ideea este, că din punct de vedere al efortului meu ca părinte pentru educația copilul nr.2,  este mai mic și ajungi să te bucuri că mai treci din nou, prin niște momente minunate, dar de data aceasta sunt prezentă și nu stresată! 

Copilul nr 2. m-a învățat cum să fiu mai prezentă cu copiii mei, m-a învățat că unele detalii pe care mă stresam nu conteaza așa de mult și m-a transformat ca mamă. Și mă transformă…zic eu în bine!

Când gestionezi doi copii și un șot și alte roluri pe care le ai, nu mai te mai strezi cu lucrurile mărunte și le vezi pe cele importante. Vezi că și copilul nr.2  e cumva diferit și că are alte nevoi, doar că el învață din mers de la copilul nr 1. Vezi că copilul nr 1, învață să gestioneze conflicte și evoluează, pentru că are  o sora care o ajută și cu care se completează. Cumva armonia lor, le ajută pe amandoua, mai mult decât timpul dedicat separat cu mine!

Armonia  lor trebuie sa fie o prioritatea și de aici diverse decizii pe care le luăm în educația lor. Poate ar fi mai complicat dacă ar  fi doi copii de sex diferit, dar Dumnezeu ne dă ce putem duce! 🙂

Am supraviețuit unui prim an școlar de clasa 0 si grupa mică. Am iubit momentele când  îmi duceam la grădiniță copilul nr2, pentru că eram PREZENTĂ și le trăiam și pentru cea mare. Mă uit cu alți ochi la copilul nr. 2, mai relaxați, mai puțini panicați și mai întelepți!

Madam Furlifus e un copil minunat, e sociabil, curajos și deschis…ușor mai alintat, dar dependent de sora sa și nu de mama sa!

Nu spun că nu e greu uneori, dar nu e așa de complicat pe cât ai crede! Și dacă te-ai straduit și a ieșit ok copilul nr 1, nu are  cum să copie lucruri greșite! Mă gândesc că și diferența de vârstă poate fi un factor, dar cred că cel mai important este felul în care educăm primul copil, pentru că la al doilea vom fi mai puțini atenți și va copia mai mult de la primul decât il vom educa noi. Nu v-ați gândit la copilul nr 2 așa-i….când nu educați copilul nr. 1?!

Sunt câteva gânduri adunate în ultimile săptămâni, pe care am vrut să le scriu, să-mi aduc aminte de o perioadă foarte frumoasă din copilaria fetelor mele 6 și 3 ani!

 

Ce nu vă spune lumea la al doilea copil?!

Am realizat zilele acestea cât a crescut Madam Furlifus! Avem 3 ani jumatate acum. Multă lume mă tot întreabă cum e cu doi copii, unii îmi spun că am avut curaj, alții că nu știu cum mă descurc…

Într-adevăr e mai complicat cu doi copii, dar este de 10 ori mai frumos! Dacă și tatăl este implicat, presiunea pe mamă este mai mică. Însă revelația mea, a fost că primul copil are un rol foarte important în educația celui de-al doilea copil! Nimeni nu vă spune că nu s-au mai stresat așa mult la al doilea copil, cu olița, cu învățatul să bea sau să mănănce singur, cu adaptarea la grădiniță…sunt mult lucruri pe care le copie și le preia de la copilul cel mare.

Diferența dintre fetele mele este de 3 ani. Prințesa este o fire foarte liniștită, logică și foarte atentă la detalii. Madam Furlifus este o fire extrovertită, cu multă voință și în primii doi ani cu mult nerv/nervii.

Cu cea mare mă conectez imediat și se echilibrează mai ușor cu mine, cu cea mică chimia este la tatăl ei. Așa că în momentul în care el nu este acasă, se descarcă mai greu și ne certăm că e nervoasă. Cum intră pe ușă, devine foarte liniștită! Perechi de personalități….

Mi-a fost greu între 1 an si 2 ani jumătate cu Madam Furlifus, pentru că nu reușeam să avem zile în care să nu fie nervoasă. A fost  și o perioadă în care am fost mai mult singură cu ele și îl vedea mai rar pe tatăl ei și de aici cred că si starea ei.

Nu m-am stresat cu orice lucru mic de bebeluș, pentru că știam ce trebuie să fac. Dar… nu eram învățată cu un copil care să nu facă cei spu eu și care să fie kamikaze!

Partea frumoasă la al doilea meu copil este a preluat din personalitatea surorii ei și dintr-un punct se joacă foarte frumos împreună. Madam Furlifus face tot ce face sora ei! A preluat practic din gesturile, tiparele și liniștea celei mari.

Am fost plecată vreo 8 zile de acasă și când m-am întors, am găsit-o foarte schimbată pe cea mică. A crescut bebe meu! Și pare o copie a Prințesei, dar cu mai mult curaj și cu nervi când e obosită.

Practic, muncești mai puțin să corectezi unele lucruri -pentru că te ajută copilul cel mare. Mi se pare, că fiica cea mare are mai mult merit în educație, decât noi. Noi părinții, am avut grijă să nu-l stricăm pe primul copil și să fie apropiate cele doua fete! 🙂

Uneori am un sentiment de vinovăție că nu sunt atât de atentă cu cea mică și că nu sunt atât de riguroasă cu ce manâncă, dar parcă se rezolvă de la sine…și ori copie de la sora ei, ori o protejează sora ei.

Sunt momente când îmi este greu, dar cum spuneam  este de 2 ori mai greu şi de 10 ori mai frumos!

Ce nu vă spune lumea, la al doilea copil, este că primul copil ajută foarte mult şi nu e chiar aşa greu! Financiar e mai greu şi după trei ani sunt mai multe cheltuieli. De frumos şi emoţional este de 10 ori mai bine!

Ce nu vă spune lumea la al doilea copil, este că în patru este un alt echilibru în familie şi mai mult de 1 copil în casă te învaţă ca adult multe noi trucuri de gestionare şi manipulare :).

Ce nu vă spune lumea la al doilea copil, este că ştii că toată viaţa vor fi pereche şi se vor avea una pe alta.

 Bonus: regulile casei noastre, create impreuna cu fetele

 

O vacanța și două surori

În vara aceasta, a fost prima vacanță în afara țării cu cele doua fete din familie. Am așteptat să crească un pic și cea mică, pentru a nu avea diverse „drame” și pentru familia noastră a fost bine. Am reușit să fim relaxați, copiii fericiți și fară prea multe stresuri.

Pentru vacanță am ales un hotel de familie, liniștit, la mare. Nu contează unde și la ce hotel, contează ca am  fost toți 4. Cele două prințese-3 ani si 6 ani, au fost foarte cuminți pentru un drum de 10-11 ore. La întoarcere au fost chiar 14 ore, am prins o furtună destul de agresivă.

În această vacanță familială, am avut multe gânduri, multe observați și cel mai important pentru sufletul meu, am avut două surori.

Prințesa avea în general grija de Madam Furlifus când mergeau la joacă afară. O veghea când erau mai mulți copii și se jucau împreună când nu erau copii care să vorbească română. Când erau în piscină, erau una după alta și cea mare m-a uimit când cauta soluții să o ajute să iasă din piscină pe cea mica. A văzut că nu poate să o tragă în sus de pe margine, a intrat in apă și a impins-o!

Acum nu știu cât e meritul educației și cât al personalităților lor, însă de ceva vreme am sentimentul plăcut că sunt surori și se recunosc ca atare.Bonus pentru părinți: se joacă impreuna și așa mai avem și noi timp de relaxare.

Sincer nu am pentru moment o rețetă, nu am sfaturi pentru gestionarea surorilor, am doar inima plină de bucurie și emoție când le văd împreună!

IMG_0755

 

Ieșire de weekend: Piatra Neamț-Durău

Anul acesta am participat ca și suporteri la festivalul sportiv Tare ca piatra, in Piatra Neamț! Foarte tare ce fac oamenii acolo de multi ani, mai exact 12 ediții! Festivalul reunește mai multe discipline sportive: downhill, cross-country xc, skate park, streetball.

Pe noi ne-a interesat concursul de downhill, având un amator in familie un pic accidentat. Traseul e destul de tehnic și spectaculos și am avut ocazia să vedem și copii de 12-14 ani parcurgându-l cu brio!

Din start vă spun că a duce copiii (3 și 6 ani) la astfel de evenimente, mă poate doar ajuta. Am mers pe jos, am urcat pe munte și au văzut lumea în mișcare. Bonus, fetele au susținut concurenții la o zonă spectaculoasă și au fâcut multă gălăgie! Pe Madam Furlifus, chiar o văd sărind pe traseu în câtiva ani! Ea era cea mai activă și neobosită susținătoare!

sursa poza20287207_1382596428484049_5747585172555217332_o

Am mai fost in zona Piatra-Neamț și de fiecare dată mi se pare foarte frumoasă. Anul acesta ne-am cazat la Durău. Drumul București-Durău a fost în jur de 6-7 ore cu opriri, deci merită să mergi  în zonă dacă ai minim un weekend prelungit.

Cazarea a fost foarte ok-Pensiunea Ana din Ceahlau, camera era gen o garsioneră cu baia si dormitorul sus și un mic living cu canapea jos. Bucătăria este foarte bine utilată și am fost încântată de curte și spațiul de joacă pentru copii. Pensiunea e nouă în circuit și o recomand cu căldură! Cred că e o variantă foarte bună și pentru o mini vacanță de iarnă.

Drumul Durău_Piatra Neamț îți ia cam 1 ora și 40 min și e spectaculos cu  barajul Bicazului. În zonă sunt multe obiective de vizitat și trasee montane acesibile și copiilor mai mici. Noi am reușit să vedem Cetatea Neamțului și am fi vrut să facem traseul panâ la Cascada Duruitoarea. E o zonă în care sigur nu te plictisești!

IMG_0226

La întoarcere am trecut și pe la Lacul Roșu, foarte aglomerat-am nimerit la un festival maghiar, am mâncat destul de slăbuț și m-am rugat să nu avem vreo problemă digestivă a doua zi.  Tot pe drumul de întoarcere mi-au făcut cu ochii Baile Tușnad ,care par interesante de vizitat într-un alt weekend.

Ca mâncare, de data aceasta nu am recomandări , că am nimerit destul slab calitativ. Am ratat încă o vizită la Hanul Ancuței, dar mă voi revanșa data viitoare! În zonă se mănâcă foarte bine, însă am fost noi neinspirați în acest an.

La sfârşitul concursului de downhill, seara a avut loc un concert. A fost distractiv să particip pe langă foarte mulţi adolscenţi la acest concert şi să văd că avem multe în comun şi gusturi comune Macanache.  Mai erau câteva persoane mai dupa 30 de ani, dar erau părinţi sau „bone” pentru adoleşcenţii ce se distrau în faţa scenei :).

Am bifat multe în această ieșire mișcare, educație sportivă, educație istorică, educație geografică, răbdare (drumul de întoarcere a fost mai lung pentru că ne-am păcălit cu Valea Prahovei), timp în familie, timp în cuplu, repetiție de jocuri în mașină pentru viitorul concediu :). Toate in 3 zile!

Am uitat…. și distracție generalizată!

 

 

Ieșire de weekend: Vulcanii Noroioși

Cum vă mai distrați copiii în vacanță? Dacă în timpul școlii caut tot feluri de speactacole de teatru sau ateliere, vară încercăm să ieșim din monotonia peisajelor de acasă.

În general noua nu ne  place aglomerația,  nu suntem comozi și ne place să le aratăm copiilor experiențe noi și încercâm să fim mai creativi decât mersul pe Valea Prahovei sau la Constanța.

Astfel, sâmbâtă trecută am plecat din nordul județuli Ilfov spre  Vulcanii Noroioși, jud Buzău planificând să ne întoarcem mai pe seară.  Practic am petrecut 6 ore interesante fără stat în trafic :). Drumul ne-a luat cam 1h 40 minute pe Waze. Se ajunge relativ ușor și mai ai câteva gropi dar nimic de speriat.

Vremea a fost innorată și chiar picura câd am vizitat Vulcanii, însă a fost distractiv. Biletele de intrare sunt la prețuri modice: 1 RON copilul și 4 RON adultul. Există și parcare, 5 RON/zi.

Peisajul este inedit pentru copii și pentru 3 și 6 ani a fost fascinant să le explic care e procesul acestor vulcani: cum iese gazul și împinge la suprafață apa și noroiul. Mi-au pus multe întrebări și faceau comparație cu  cei cu lavă.

La întoarcere puteți poposi la masă la una din varaintele oferite de Sărata Monteoru. Mâncarea e comestibilă, nu grozavă dar noi am găsit o pensiune cu loc de joacă și o tiroliană pentru copii  și am avut o zi liniștită.

Tot în zonă, e un parc de aventură Escapada, am vrut să ajungem dar nu aveau trasee pentru copii sub 4 ani.

vulcanii-noroiosi-foto-5

Deci, am plecat pe la 10.00 si în jur de ora 16.00 eram acasă, a fost interesant și  distractiv, buget mic, copii obosiți, drum fară trafic și bară la bară= quality time in familie.

 

sursa foto

Liber la educație!

La început de iunie, am participat la conferința Liber la educație, educație la liber!. A fost interesanta din mai multe puncte de vedere.

A fost interesant să-l ascult pe Gaspar Gyorgy și să-mi răspund la întrebarea: dacă mie mi-a plăcut la școala! Răspuns: da, mi-a plăcut mult!

A fost interesant speach-ul Oanei Moraru. Invitatele mele la această conferința au văzut de ce o tot laud. În principiu, ambii vorbitori au încercat să ne pună în față cu noi și cu nevoile copiilor noștri în materie de suport școlar.

Voi sări peste momentul publicitar  mult prea intens pentru gustul meu și mă voi opri asupra unor observați de la atelierele pentru copii. Puteți citi mai multe detalii despre mesajele transmine la conferința, aici.

Organizatorii au fost foarte drăguți și au organizat pe parcursul evenimentului, un spațiu pentru copii cu jocuri, mascote, supraveghetori, face painting și baloane. Toți copii au fost foarte încantați și parinții fericiți că pot respira pentru câteva ore.

Toate bune și drăguțe dar pentru trăim într-o societate, nu am putut să nu remarc câteva lucruri

  1. Copiii care probabil aveau o lipsă de joacă în familie, au stresat un supraveghetor draguț cu o sabie. Cautau să se joace cu un personaj masculin și la  un moment dat supraveghetorul era depășit de situație. Mulți copii cautau atenția lui și nu mai facea față. Alți copii se jucau împreună sau singuri. Copii care se jucau doar cu supraveghetorul, nu reușseau să socializeze în grup.
  2. Când îți lași copilul să fie supravegheat de alții și știi că e nazdravan-agresiv, îl mai verifici din când în când! Mă aștept ca participanții interesați de astfel de eveniment despre educație, să fie mai atenți la copiii lor.

Era un baiețel foarte agresiv cu toții copiii acolo și s-a oprit la unul mai mic pe care îl lovea cum apuca. Au încercat unii copii să-l opreascăm, să-l certe, însă fară succes. A fost nevoie de intervenția unui adult și nu a fost parintele lui. Mă gândeam că dacă aș știi că al meu copil e agresiv, l-aș verifica mai des. Care poate să fie motivul pentru care un copil este așa agresiv (evit cuvântul rău pentru că nu știu mai multe detalii)?  În general un copil copie ce vede acasă și deci cineva e agresiv cu el?

Le multumesc sponsorilor evenimentului pentru că au făcut posibil acest eveniment. Au fost câteva ore utile pentru toată familia.

Partener Principal : Orange Romania
Parteneri: NN, Aquatique, Dacia Romania, Boiron Romania, RawBite Romania, English Kids Academy, Scoala Step by Step Bucuresti, Sloop, Kinderpedia, Bucate delicioase si NESCAFÉ Dolce Gusto Romania

 

Cum alegem un costum de baie?

În mai când faceam lista de bagaje necesare pentru vacanța care mă așteaptă în august….așa sunt eu „planning a head” type, m-am uitat peste câteva modele de costum de baie. De atunci, internet-ul și google au reținut căutarea mea și am mereu reclame la costume de baie.

Acum, sunt ceva mai înțeleaptă și ce-mi doresc eu de la costumul de baie  este:

-să-si acopere parțile mai puțin perfecte

-să-mi creioneze un bust susținut

-să nu fie negru, că nu vreau să atrag prea multă căldură

-să fie confortabil

-să fie UȘOR de îmbracat/dezbrăcat

-să fie GRATIS

De ce? Păi sunt o mamă de doi copii, în concediu visul meu este să pot să nu stau cu gura pe ei prea mult, să apuc să stau un pic pe șezlong și să pot face duș singură. Ce fel de părinte responsabil aș fi dacă aș arunca  cu banii pe modele de costum de baie la modă?!

  1. Cheltui bani pe care i-aș putea cheltui pe copiii mei. Gen cum ar fi un costum de baie cu Minnie pentru Madam Furlifus!
  2. Orice costum de baie aș lua, nu mă slabește cu 5 kg și nu mă face mai lucrată la mușchi.
  3. în poză arată frumos, dar pe mine sigur nu ar sta la fel
  4. în concediu nu vreau să stârnesc priviri, ci doar să mă relaxez.

A da și ce îmi mai doresc din concediu, sunt câteva poze  frumoase cu familia. Sigur dacă voi fi relaxată și fericită, voi fi mai fotogenică în poze!

FullSizeRender (2)

Deci, îmi aleg vechiul meu costum de baie cumparat anul trecut! Back-up, am un costum de baie de vreo 7 ani, actual si versatil și în sarcină 🙂 !

 

P.S  Am și eu momentele mele de fashion statments, dar nu mă încarc de la costume de baie sau outfituri pentru concediu. În concediu vreau să mă relaxez și să mă conectez cu familia!

 

Cum e să ai 2 copii mâncăcioși?

Când am aflat că sunt însărcinată cu primul copil, am început să citesc diverse cărți, să mă documentez. Îmi era cel mai teamă de alăptare! Am mai făcut un curs, am mai citit o carte și după naștere am respectat cu sfințenie recomandările. Rezultat doi copii alăpați 11 luni, întărcați natural și mai important doi copii care sunt mâncăcioși de orice.

În caz că vă intrebați ce legatură are alăpatare cu ce manâcă copiii, va spun! Pe lăngă factorii genetici, alți factor importanți care determină ce va mănca copilul sunt ce mănâncă mama în sarcină- cât de diversificat, sănătos și câte lichide bea și ce mânâncă în alăptare. Cu strictețe am mâncat diversificat, am băut foarte multe lichide zilnic și ambii copii nu mi-au refuzat nici un aliment. Am mâncat gătit în casă, fară dulciuri, sucuri, fast food, pe principiile cât se poate sănătoase. La prima fetița am cam exagerat cu carnea de pui dar la a doua nu. Cred că de vreo 4 ani, rar mâncăm în familie carne de pui din comerț și atunci e pentru că nu avem alternative.

Încercăm să menținem principii sănătoase în alimentația întregii familii. Mai nou mâncăm carne de 3 ori pe săptâmână și nu în fiecare zi. Evităm dulciurile și atunci când se întamplă e cu porția. Dupa grădiniță, e mai complicat să eviți tot timpul, copilul crește și uneori nu te ascultă cand nu ești în preajmă. Sunt atentă să nu exageram, să nu fie seara și să fie rar. Cea mare știe când devine agitată de la dulciuri! În casă nu avem și copiii au cumva gustul educat să nu fie dependenți de zahăr. Sunt cumva relaxată dar ți atentă! Prințesa refuză să mănănce prajituri din comerț, nu-i plac!

Ea nu a mâncat dulce din comerț până la grădiniță. Nici nu știa cei ciocolata! Și da pot spune că și-a educat gustul de dulce . La Furlifus am fost mai comozi și mai gustă din ce mai vede pe la surioara ei. Aici diversificare ca la carte!

Noi suntem doi adulți care au grijă singuri în majoritatea timpului de doi copii. Nu exagerăm cu strictețea dar încercăm să pastrăm ceva obiceiuri sănătoase în alimentație. Ca de exemplu

-carnea de gaină consumăm dacă știu sursa,

-peștele consumăm doar dacă este proaspăt,

-bem multă apă,

-copiii număncă fast-food

-consumul de dulciurile din comerț este limitat,

-nu mâncăm mezeluri

-încercâm să mâncăm diversificat în timpul zilei

-suntem atenți la ce lactatee consumăm și ce conțin ele

-consumăm legume, fructe proaspete și când putem le luăm din zonă din recolta vecinilor

-nu mâncâm semipreparate

ne educăm copii să știe ce e sănătos, ce daunează și cât marketing este intr-o reclamă! Adică, le mentionăm de fiecare dată și le și explicăm!

E drept că mai avem și excepții la regulile acestea, însă am renunțat să mă stresez pentru orice ce nu pot controla. Muncesc, nu am timp uneori să gătesc, nu pot controla toții producătorii de alimente, nu pot știi sigur cât de natural e un produs decât dacâ îl crești singur. 🙂 Mâncâm fructe bio, nespalate direct din copacii din curte! Atât de bio încat mai iau și viermițori uneori :)…. Ce pot spune ne straduim și ne mai și iese! 

Pe mine mă îngrijorează că o dată cu civilizația și modernizarea societății au intrat și obiceiurile nesănătoase în România! Văd copii de 6-7 ani cu mult prea multe kilograme și care vor deveni adulți cu mari probleme de sănătate. Orice părinte ar trebui să fie un pic preocupat și de un stil de viață sănătos! E o resposabilitate!

Din fericire încep să apără și la noi diverse eveniment ce luptă pentru educare, luptă pentru un stil de viață sănătos. Vă recomand să participați voi la evenimentul din 20 Mai Food Revolution Day 2017 la Conac . Ne vedem acolo la gătit!

FOOD REVOLUTION este programul implementat de Jamie Oliver la nivel mondial și are ca scop educația alimentară a copiilor ca și fundament pentru o viață sănătoasă. FOOD REVOLUTION DAY este ziua în care în întreaga lume Ambasadorii acestui proiect sărbătoresc alimentația sănătoasă organizând evenimente publice si ateliere de gătit sănătos pentru copii și părinți.

FoodRevolutionDay_page-cover02

 

 

 

Vreau teme și nu vreau un copil de nota 10!

SuV-am mai povestit eu de piticii mei cu educația! Recent am avut privilegiu și marea șansă să particip la un atelier  aplicat, organizat de Oana Moraru, despre copiii între 6-12 ani.

Eu cu Prințesa suntem înainte de 6 ani și în toamnă vom intra la școală. Am ales să mă pregătesc pentru ceva ce nu am experimentat încă. A fost foarte util să o ascult pe Oana, mi-a confirmat câteva idei pe care le avea, m-am liniștit cumva și am realizat cum e mai bine să ne comportăm cu un școlar în clasele primare. Sistemul educațional e clar ca nu-l putem schimba, însă familia este cea care trebuie să suplinească și să participe activ la educația copilului.

scoala

Am sa redau câteva din ideile cu care  am ramas după acest atelier. Pe viitor vreau să-mi duc copiii la diverse evaluari pe care le organizeaza Vocea Parinților, doar pentru a vedea unde ar trebui să lucrez cu copilul sau să-mi valideze ce facem bine.

E normal ca părinți, să avem nelinisti și nesiguranțe. Cumva trebuie să le constientizăm, să le digerăm și să fim încrezători că vom găsi soluția! Noi suntem singuri care putem contrabalansa ce viața ne ofera sau sistemul. Referitor la sistemul nostru de educație eu sunt optimistă, pentru că pănă acum mi-am facut telemele, m-am interesat, am studiat oameni si școli și a fost ok. Aici-cum am ales gradinița, aici-cum am ales școala.

Copiii între 6-12 ani au nevoie de povești, de joc de rol pentru a învața. Joaca îi face fericiți indiferent de probleme sau mediul social și au o capacitate uimitoare de a-și găsi libertatea interioară. Noi adultii putem învăța multe depre copii doar urmarindu-i cum se joacă, cum interacționează, cum își folosesc trupul și cuvintele.

Dacă vrem să ne facem viața mai ușoară, trebuie să renunțăm la nevoia de a controla tot, mai ales să ne controlăm copiii. Fiecare copil vine pe lume cu propia voce si personalitate, iar nevoie mea de control nu trebuie sa existe. In plus, trebuie să ne luptam cu instictul de a ne compara copiii cu alții. Atfel de comparații ne fac rău și nou și copiilor noștri. Ambiția adulțiilor  trebuie să fie ca un exemplu, nu ca o impunere asupra acțiunilor copiilor noștri. Pe termen lung ambițiile noastre, pot doar dăuna echilibrului emoțional al viitorilor adulți.

E musai, să ne lasăm copii sa-și trăiască prezentul și să învețe să fie relaxați în  trăirea momentului. Dacă îi facem să alerge dupa premii din viitor, le răpim prezentul și nu vor știi cum să fie fericiți.

Până la 6 ani, copiii au o stare interioară de libertate mult mai puternica decât a noastra. Ar trebui să ne ghidam după principiul nu vreau copilul sa fie cum vreau eu,  vreau sa fie cum e creat el!  Atenția la copil si la emotiile lui, constrangerilele noastre asupra lor pot determina emoții ce vor dainui peste anii și vor aparea mai puternic negative la adult. Singura sursă de fericire: să traim in prezent cu copilul si să întelegem copilul, fără să-l fracturam emoțional.

Cum amornizam clasa și acasă, fară să-i fracturam identitatea? Integrând controlul, rutina, cu te vâd, știu cine ești, știu vocea ta!

Ce inseamna sa învețe bine? Avem trei cuvinte de memorat: remembering, understanding, appling,

Cum avem și noi dovezi în viața de zi cu zi, un copil de nota 10 nu e garantat și un adult de succes. Sistemul nostru educațional este pliat pe societea noastra, însă are mari zone unde nu este eficient. Eu nu vreau să am un copil de nota 10! Eu vreau să am un copil care să fie creativ, să fie preocupat să citească, să fie curios, să caute cînd nu știe ceva și să înteleagă că el va excela acolo unde va vrea el. Copii trebuie să învețe că sunt zile si zile, când suntem mai deștepti, cand suntem mai proști, când nu suntem in forma maximă.

În jurul vârstei de 12 ani, copilul se reinventeaza și are o problema de opoziție. E o cădere buna, se reoganizeaza personalitatea copilului. De reținut că și plictiseala este un lucru bun. Copilul care se lupta singur cu plictiseala, va găsi o idee care să nu-l mai plictisească. Dându-i telefonul sau tableta, îl oprim din exercițiu de creație și găndire.

6-8  ani este perioada propice pentru joc și bună dispoziție.  Clasele 0-2, sunt pentru a învăță și asimila cititul și scrisul. Îmi pare rău să vă subliniez, dar copilul nu e mai deștept dacă învață să scrie și să citească mai devreme, uneori acest avans se transformă într-un dezavantaj. Dacă nu vine natural cititul e inutil la gradiniță! De la clasa 3-a, cititul devine instrument de cunoaștere. In primii doi ani de scoala, e important ca școala să conlucreze cu familia.

Concursurile individuale în clasele primare sunt dăunatoare. Un copil la această vârstă poate fi doborât emoțional de 2 eșecuri consecutive. Deci presiunea concursurilor trebuie exclusă și gestionată cu mare atenție. Consursurile de echipă sunt ok. Un adevarat olimpic, se definește dupa 12 ani. Atunci se văd copiii care într-adevar au o  gândire și întelegere superioară.

O altă recomandare a fost pentru acesta categorie de vârstă, să vorbim în fiecare zi de proiecte, natura, cosmos. Să citim în fiecare zi textulețe. Să recompum în serii diferite/ la diferențe cat mai mare de timp,  poveștile pe care le spunem seara.

Un copil inteligent are trei mari arii educate: controlul emoțiilor, controlul impulsurilor și atenția! Un copil atent în clasă, este un copil care este foarte conțient de corpul său și care a invățat acasă să se îmbrace singur, să se spele singur, etc. Copiii bibiliți nu se bat pentru rezultate academice.

Acasă nu trebuie să acționam ca la școală! Acasă nu acționăm ca o doamnă învațătoare, acasă trebuie să actionăm contrar școlii. Acasă trebui să fie mediul copilul sigur, unde își descarcă emotiile, unde lucreaza individual=teme, unde i se acordă timp să gândescă în ritmul lui, unde se poate exprima. Dacă la șoală a fost certat, acasă eviți în ziua respectivă sa-l cerți. Un copil încăarcat emoțional de acasă, nu v-a avea  rezultate academice și poate reacționa agresiv în clasă.

Alte impresii și idei gasiți și  Mămicaurbană, pisicapesârmă.

 Ca de incheiere cateva ganduri: sunt multe de învațat ca părinți și uneori nu faci fată vieții de zi cu zi! Dar, nu fiecare zi e la fel…. iar omul pe care îl construiești are nevoie să fi atent, să îți dai toată silință să iei deciziile corecte. Dacă o facem la muncă, o facem pentru prieteni, o facem pentru faimă, de ce nu am face-o și pentru copiii noști?! Știu că sunt multe necunoscute și că uneori e mai simplu să te minți că nu poți schimba ceva, sau că e copilul deștept….dar riști!

Multumesc  mult ParentinPR  și Oana Moraru pentru oportunitatea pe care mi-ați oferit-o!

 

Rolul tatălui în viața familiei

Am văzut că e o practică în rândul mămicilor sa-și resposabilizeze soțul/partenerul în timpul sarcinii și dupa naștere. Adica să-l chinuie un pic cu diverse caprici și drumuri în sarcină si să-i facă un program bine stabilit de interacțiune cu copilul după ce s-a născut.

Eu am încercat să nu-mi chinui soțul în sarcină, pentru ca nu prea era nevoie: sarcini ușsoare, pofte puține. L-am chinuit la primul copil,cu mersul la doctor și apoi după naştere la baiţă. La al doilea copil, omul ştia ce să facă, eu nu i mai complicam programul pentru că mi-a dovedit ca este un tată implicat.

Ce înseamnă un tată implicat? Păi să ai încredere că poate gestiona copiii singur, să fie el cel ce iși ia taskuri cu privire la copil. Cum spune Sportivul familiei: el poate face orice face o mamă, mai puțin să alapteze! Și chiar poate! Cumva tatăl trebuie să completeze zonele unde mama din diverse motive este deficitară. De exemplu al nostru tată se joacă și comunică mult mai frumos cu fetele! Cu cea mică are o chimie foarte bună și o stăpânește mai bine ca mine. Fetele îl adoră!

Nu pot să spun că m-am chinuit să fie așa implicat și am văzut multi tați de vârsta noastră care consideră că trebuie să fie prezenți sub diverite forme în viața copiilor lui.

Pentru fetele mele cred ca e important o relație sănătoasă cu tatăl lor, pentru ca este primul bărbat din viața lor, cu el vor exersa comunicarea cu sexul opus și în funcție de cât de prezent este el în viața lor își va pune amprenta pe feminitatea lor. In plus exemplul relației mele cu el, va conta în viitoarelor lor relații cu partenerii lor. Eu mă consider norocoasă  pentru că copiii mei au un așa tată dedicat fetelor din viata lui :)! Eu nu vorbesc din cărți, garantez  cu expeiența mea de fiică! 🙂

Logo Modern Dad's Challenges

Anul acesta avem un eveniment inedit în zona de parenting mioritic: Modern Dad’s Challenges, care are intrare gratuită. Detalii aveti mai jos:

„…pe 5 aprilie, incepand cu ora 18.30, la Impact Hub Bucuresti, pornim incursiunea in viata proaspetilor sau viitorilor tati: lansam prima editie a evenimentului Modern Dad’s Challenges. Evenimentul va fi moderat de bloggerul & taticul Andrei Cismaru, iar tema acestei editii este – “Rolul tatalui in perioada pre si post natala”.  Andrei va dezvolta acest subiect impreuna cu speakerii invitati: Dr. Valeria Herdea, Medic primar de medicina generala, medicina de familie cu profil pediatrie; Oana Nicolau, Psihoterapeut de cuplu si familie & Sorin Nicolau, Life and Business Coach si un Invitat surpriza

Desi exista foarte multe evenimente dedicate parintilor in Romania, focusul este in cea mai mare parte pe rolul mamicii si ce trebuie sa stie pentru a se descurca in aceasta noua calitate, iar discursurile sunt, desigur, in aceasta directie.  

Tatii isi doresc sa se implice si sa lege o relatie apropiata cu bebelusii lor, pastrand in acelasi timp un echilibru in relatia de cuplu. Insa de multe ori nu gasesc informatii adaptate nevoilor lor sau evenimente de la care sa plece cu raspunsuri la intrebarile si subiectele care ii intereseaza sau care le dau emotii (viata intima in perioada pre si post natala, temerea legata de cum se vor descurca cu bebelusul si ce activitati se faca impreuna, intretinerea familiei etc.).

Ca sa-i ajuta sa depaseasca mai usor si sa inteleaga ce presupune fiecare etapa din momentul in care au aflat ca vor deveni tati, pana la postura de tatic, am initiat un proiect educativ dedicat exclusiv lor – Modern Dad’s Challenges. Tema primei editii a fost selectata in urma unui sondaj realizat in randul taticilor si viitorilor tatici. Asadar, “Rolul tatalui in perioada pre si post natala” va fi subiectul abordat pe 5 aprilie.  Inscrierile se fac completand formularul de inregistrare de pe blogul Frunzaresc.eu – http://bit.ly/2lTmrpz. Locurile sunt limitate si se ocupa in ordinea inscrierilor. ☺

Sofia Frunza

Initiator proiect & blogger la Frunzaresc.eu

E-mail: sofia.frunza@gmail.com

E-mail: moderndads@energycorner.ro

Tel: 0755 925 594″