De 7 luni muncesc în altă țară și limba de comunicare pe care o folosesc este engleza. În ultimii 6 ani am folosit limba engleza de cateva ori pe saptamână pentru comunicare scrisă și orală, dar acum o folosesc zilnic.

Ai mei părinți s-au straduit să învâțăm limba engleză de mici. Majoritatea profesoarelor mele au fost românce. Când eram în liceu am avut o profesoară de engleza din SUA, venită la schimb de experiență. La terminarea liceului aveam un nivel de engleză pentru certificări Cambridge.

Cu timpul interacțiunea mea cu engleza s-a diminuat, pană când m-am angajat la o multi- natională unde era nevoie de mai multă comunicare cu echipe din afara țării. Atunci am descoperit ca accentul meu se auzea foarte rău. Cam cum se aude engleza unui fost președinte al Romaniei! 🙂 Îmi găseam foarte greu cuvintele și părea ca am un vocabular foarte sărac. Cam după vreo 6 luni mi-am mai revenit, dar engleza de business este „furată” și specifică companiei. Pentru că lucram în general cu multi Est Europeni- accentul meu părea decent.

Acum lucrez de 7 luni la altă companie multi-nationala, comunic 70% din zi în engleză cu olandezi, turci, egipteni, englezi, indieni, suedezi etc- o diversitate internatională, dar cu accente decente în engleză. Comunic în engleză și în viața personală cu vecinii, la magazin, oriunde am nevoie să mă fac înteleasă. Momentan nu am loc pe hard și să învăț olandeza.

Accentul meu in engleza se poate schimba de la zi la zi și chiar în timpul conversației. Să vă explic!

Dacă sunt odihnită și relaxată, în weekend la plaja sau în vreo excursie: olandezii mă intrebă dacă sunt din SUA? Prima oara am zis ca li se pare, dar m-au intrebat vreo 3…

Dacă sunt odihnită și vorbesc la muncă în timpul conversației accentul meu se poate schimba: de la decent- la slavon pentru ca obosesc când încerc să explic multe lucruri.

Dacă sunt obosită și vorbesc la muncă: direct slavon, de nici eu nu mă înțeleg. Dacă sunt și agitată, nu cred că se înțelege mare lucru. Si în romană devin greu de înțeles și nu-mi găsesc cuvintele.

În scris, sunt mult mai bine ca acum 7 luni. Citesc acum cărți doar în engleză să mă ajute cu vocabularul și sunt foarte atentă când interacționez cu britanicii.

Acum, eu mă simt prost când nu vorbesc ok după standardele mele (că de eu am standarde la orice)! Românca din mine zice, ca nu chiar așa de rău- am colegi la care nu întelegi mai nimic și e un efort să înțeleg ce zic (nu-i frumos să zic nația). Îi pun să repede de 3 ori câte o întrebare. Multi dintre noi intuim mai mult, când ei vorbesc. Reperul meu de calitate: este atunci când am o discuție cu olandez și el nu mă pune să repet un cuvânt sau propoziție pentru că nu înțelege. Am colegi olandezi mai mari ca mine cu un accent foarte bun și un vocabular bogat. Sțiați că aici vârsta de pensionare este 68 de ani!

Tot pentru că e mediul internațional, uneori le repeți de două ori acelasi lucruru să te asiguri că au înțeles corect. Mai ales în scris- fiecare creier e conectat diferit la tolopogia limbii (ex olandezii spun numerele de sfarsit 81=18 în pronunție). Am avut multe încurcături în scris, pentru că eu scriam ceva și receptorul înțelegea altceva.

Nu aș fi observat cum mi se schimbă accentul dacă nu primeam feedback de la oameni și nu foloseam atât de mult limba. Cu timpul, sunt sigură că lucrurile se vor îmbunătății datorită practicii.

Mă uit la colegii mai tineri ca mine (nu contează țara, inclusiv Romania) și au un accent așa plăcut! Mă bucur pentru ei și mă gândesc că orice limbă se invață bine și ușor cu cât ești mai mic și cu cât de afunzi mai mult în practică și o auzi.

La un moment dat mă voi apuca să învăț și olandeză… mi-e groază de cum voi putea pronunța sunetele din gât și nas specifice lor! Olandezii politicoși sigur vor schimba pe engleză in conversatie, dacă mă aud cum le chinui limba!

M-am gândit că voi învăța multe lucruri cu schimbarea aceasta, dar nu m-am gândit că voi fi mai conștientă de nivelul meu de limbă engleză și de accent!

1 Comment on Câte accente am in engleza?

  1. Nice”
    Parafrazând pe un vechi prieten (al meu și al lui taică-tu, sticlă pătrată)
    „Keep talking”
    O zi bună.
    VT

Lasă un răspuns