Categorie: Personal

Emoțiile de mamă: final de gradiniță

Las câteva rânduri aici ca într-un jurnal, să-mi pot aminti de emoțiile acestor zile. Eu mă atașez de locuri, de oameni….și m-am atașat de grădinița copilului meu.

Prințesa a terminat ciclul pre-școlar. Au fost 3 ani frumoși, fară incidente, fară drame reale. Cel mai mult cred că apreciez că oamenii din grădiniță au făcut ca Ioana să se simtă emoțional bine. Toții copii o iubesc pe doamna educatoare, pe îngrijitoate, pe doamna directoare.

Mie nu-mi vine să cred că a trect timpul așs de repede! Am plâs un pic la serbare, am plâns un pic și în ultima zi, plâng și acum scriind aceste rânduri. Am încercat să pastrez „încapsulate” momente: cum îi împleteam părul în fiecare zi la gradinită, cum o țineam de mână până la masă, cum fugea din clasă după mine la plecare, cum îmi cerea bomboanele de curaj, cum se pupa cu doamna educatoare înainte de plecare, cântecelul cu vaporul de la serbare…

Nu îmi voi aminti cât de bine făcea bastonase, sau cât de bine spunea un cuvânt în germană! Îmi voi aminti senzați și mirosouri și felul descopeream în fiecare zi ceva din compotamentul ei preluat de la doamna educatoare. Cred că îi sunt foarte recunoscătoare doamnei educatoare pentru emoția cu care mi-a crescut copilul și pentru că a întregit personalitatea unui copil frumos, inteligent și echilibat!

Multumesc, Gradinița 50! Mă bucur foarte mult că voi mai avea o experiență cu copilul numarul 2 de la toamnă! Suntem norocoase că mai avem 3 ani dulci și puri!

gradinita

Cum alegem un costum de baie?

În mai când faceam lista de bagaje necesare pentru vacanța care mă așteaptă în august….așa sunt eu „planning a head” type, m-am uitat peste câteva modele de costum de baie. De atunci, internet-ul și google au reținut căutarea mea și am mereu reclame la costume de baie.

Acum, sunt ceva mai înțeleaptă și ce-mi doresc eu de la costumul de baie  este:

-să-si acopere parțile mai puțin perfecte

-să-mi creioneze un bust susținut

-să nu fie negru, că nu vreau să atrag prea multă căldură

-să fie confortabil

-să fie UȘOR de îmbracat/dezbrăcat

-să fie GRATIS

De ce? Păi sunt o mamă de doi copii, în concediu visul meu este să pot să nu stau cu gura pe ei prea mult, să apuc să stau un pic pe șezlong și să pot face duș singură. Ce fel de părinte responsabil aș fi dacă aș arunca  cu banii pe modele de costum de baie la modă?!

  1. Cheltui bani pe care i-aș putea cheltui pe copiii mei. Gen cum ar fi un costum de baie cu Minnie pentru Madam Furlifus!
  2. Orice costum de baie aș lua, nu mă slabește cu 5 kg și nu mă face mai lucrată la mușchi.
  3. în poză arată frumos, dar pe mine sigur nu ar sta la fel
  4. în concediu nu vreau să stârnesc priviri, ci doar să mă relaxez.

A da și ce îmi mai doresc din concediu, sunt câteva poze  frumoase cu familia. Sigur dacă voi fi relaxată și fericită, voi fi mai fotogenică în poze!

FullSizeRender (2)

Deci, îmi aleg vechiul meu costum de baie cumparat anul trecut! Back-up, am un costum de baie de vreo 7 ani, actual si versatil și în sarcină 🙂 !

 

P.S  Am și eu momentele mele de fashion statments, dar nu mă încarc de la costume de baie sau outfituri pentru concediu. În concediu vreau să mă relaxez și să mă conectez cu familia!

 

Fetele mele, Prințesa și Madam Furlifus

Mă gândeam că de mult nu am mai scris despre cum e cu doi copii! Văd în jurul meu multă teamă dar și o dorință pentru un al doilea copil. E frumos, dar e altă ligă ca organizare și gestionare emoții! Părerea mea!

Prințesa are aproape 6 ani acum, e o fire introvertită, delicată, uneori emotivă, empatică, liniștită, înțeleaptă, fotogenică și o excepție în general. E cea ce o echilibrează pe sora ei și se comportă ca un mentor, fară să o stresăm noi cu sora mai mare. Profesoara ei de germană de la grădi a definit-o ca fiind „un copil special”!

Mă uimește aproape zilnic cu ideiile ei, mă trezește de multe ori și când mă ceartă are argumente, negociează cu mine când vrea ceva și vine cu alternative bune. Mă recunosc în ea și e copilul-ul care m-am pus față în față cu multe dureri. E psihologule meu!

La toamnă începem școala, cu clasa preătitoare! Încerc cât pot să mă asigur că va avea un start bun, e un copil cu potențial și nu vreau să și-l piarda. Trebuie să lucrăm la pronunția de litere, la motricitatea fină și la socializare. Am început deja și văd rezultate. Sper să-i deblochez la școală și ambiția genetică.

Madam Furlifus, are aproape 3 ani. E copilul mic, energic, ambițios, furtunos, atașat de mamă, curajos, extrovertit, sociabil când nu e obosit și atletic. Se exprimă cum poate și îmi dă multă bataie de cap cu modul ei constant de a-mi atrage atenția. Când suntem doar noi două, devine delicată și ascultătoare. Ii plac mașinile și îi e frică de mucă=muscă. E copilul meu cu păr creț și are o dulceață jucăușă în ochișori. E copilul care a avut ambiția nativă să taie singură legume la 2 ani și 8 luni. E nevoie de răbdare cu  ea și multă joacă. Lucruri pe care nu le am în fiecare zi și ea atunci se comportă ca un mic monstruleț.

La toamă va începe grădinița la aceiași educatoare și abia aștept să o văd la grupa mică. Va fi o experientă nouă cu un copil energic!

Relația dintre ele două, e frumoasă și când le văd că se ajută, se joacă împreună în armonie și că cea mare o protejează și o echilibrează uneori pe cea mică, mă gândesc că facem și noi ceva bine! 🙂

Au momente și am momente, când suntem teroriste și avem diverse crize. Cu timpul,  am învâțat să le las să se exprime cum vor și apoi să le liniștesc. La un moment dat plângeam eu și Madam Furlifus văzând că nu-i răspund strigă:

-Ioana, Ioana vino repede! Mami plânge! Vino!

Sau când Madam Furlifus e certată și plânge, Prințesa se duce la ea și o lini;ește și o ajută să vină să-și ceară scuze:

Ilinca trebuie să-ti ceri scuze, ai să vezi că o să fie bine! Tati nu o să mai fie supărat! Hai că merg cu tine!

Și vin amândouă de  mană si Furlifus timidă:

Cuze tati, cuze!

Nu e totul perfect, dar cred că acestea vor fi momentele de care îmi voi aminti! A da și de 2 ani cu pereții măzgăliți pentru că Furlifus e creativă și eu nu pot sta în calea expresivității ei!

Vom vedea cum evoluăm când vom fi cu amâdouă la școală! Mi se pare greu de gestionat corect și sper să nu fiim foarte haotici. Sunt la o vârstă acum, în care nu mă satur să le privesc! Să-mi privesc Prințesa mea blândă și bună! Să-mi privesc copilul curajos și creț!

Timpul trece prea repede…și dragostea mea crește!

18558803_1086376871506715_1089500705889532049_o

Școala de blogging-Digital Parents Talk #7

Blogul este singurul meu hobby real, căruia momentan îi pot acorda timp. Îmi place să scriu, îmi place să am o altfel de atitudine decât majoritatea, îmi place să gândesc cu capul meu!

Am început blogul acum vreo 5 ani și ca o reacție la câte informații greșite vedeam online și cât negativism. Am descoperit și o mică comunitate, în creștere- pe atunci erau puține bloguri serioase de parenting și o nișă micuță. La primul eveniment la care am fost invitată, am întâlnit-o pe Ana- Mamica Urbană. Cumva am pătrus cu emoție în această lume și evenimentele offline erau singurele mele deconectări de la noul rol de mamă.

Blogul meu, pe langă avantajele de „tratament” pe care le are uneori și cele materiale, a fost „amicul” care m-a ținut pe linia de plutire mentală în perioada concediului de creștere copil. Binînțeles, pe locul 2 după soțul meu! 🙂

Două lucruri am întipărite din perioada mea de început: ambiția/dăruirea Anei și relaxarea Bogdanei. Între timp lucrurile au mai evoluat și proiectul Anei a devenit Parenting PR, unde împreună cu Lavinia se străduiesc să dezvolte o comunitate și să o educe. Sunt sigură că e multă muncă în spate! După 5 ani, sunt zeci de bloguri pe nișa mea.

Proiectul Parenting PR- Digital Parents Talk, oferă celor ce vor să participe informații despre cum și cu ce se manâcă succesul în zona de blogging. Free of charge!

Sesiunea nr 7, a fost despre Social Media &Content Marketing. Matei Psatta de la OK Insitute ne-a oferit câteva informații relevante despre cum ar trebui să umărim trendurile online și cum ne putem creștem reach-ul.  Vă las aici un link  cu o descriere mai detaliată.

Pentru cei ce participă constant la sesiunile Digital Parents Talck, cred că își fac un mic intership în zona de blogging, adica își pot trece în CV diverse skill-uri, pentru că informațiile sunt foarte concrete și unii ar cere bani buni pe ele. Când voi reuși să-mi pun în aplicare planurile pentru dezvoltarea blogului pe care le am, cu siguranță voi aplică unele informații pe care le am de la acest proiect!

Se vede că nișa noastră crește, ține de fiecare cât de „rezilient” va fi în timp. Faptul că avem acces la multe informații care ne pot ajuta să creștem, e mare lucru! În plus fiind o nișă de părinți, în timp ce noi suntem la curs -copii noștri beneficiează de diverse workshopuri ca cel a Livianei Tane de storytelling și cel de magie al lui Bogdan Muntean.  Încă un mare lucru!

Fiecare scrie și ține un blog din motive personale. Fiecare știe până unde poate aspira să crească și cât timp poate dedica acestui proiect! E bine să știi și teoria chiar dacă pentru moment nu vezi cum ai putea să o aplici în întregime! Mare lucru, să faci o școală de blogging înainte de a prinde avânt!

Înainte de a închide acest articol, o mică observație personala despre numele blogurilor din nișa mea (atât ca cititor, cât și ca om de vânzări): sunt multe bloguri care încep cu mama, mamise confundă între ele și un brand puternic are nevoie și de o indentitate ușor indentificabilă! De ex: sunt doua denumiri de bloguri care sunt aproape la fel, singura diferență, e plural la unul din cuvinte.

Mulțumim Ana și Lavinia, pentru dăruire și disponibilitatea cu care reușiti să ne aduceti informații 🙂 !

P.S Dgaspc sector 6 și Conacul Golescu sunt doua din surprizele placute din zona de stat a României. Au atât de multe proiecte frumoase pentru copii, încât aș vrea să mă mut în  zonă!

De la grădiniță spre școala: pregătire

Pentru mine intrarea în clasa pregătitoare a Prințesei la toamnă va fi o noutate. Noutatea vine cu multe întrebări, temeri și stresuri.  Realizez că va fi diferit de grădiniță și poate că nu vom mai fi ZEN, însă refuz să cred că nu ne vom descurca și nu vom face tot posibilul să maximizăm  ce primim de la sistemul român de învățămant.

Eu consider că sistemul nostru de învățământ reflectă societatea noastra, nu-l pot schimba,  e mai util ca un copil să stie supraviețuiască și în condiții mai puțin perfecte. Avem norocul să fim în București, unde dacă vrei poți să gasesți și zone mai moderne de educare în școlii de stat.  Efortul financiar pentru  un sistem privat pe care  eu îl consider bun, este destul de mare și viitorul poate fi neprevăzut. Adică pe scurt, mă risc cu copiii în sistemul de învâțămant de stat! Mă bazez că eu voi putea suplini anumite zone emoționale și îndruma copilul în activițăți extrașcoloare.

Gradinița de stat a fost minunată, cu o doamnă pe care Prințesa a vazut-o ca pe un mentor, cu o atmosferă nu perfectă însă liniștită și cât se poate de echilibrată social. E redundant să mă mai plâng că timpul trece repede și că nu-mi vine să cred că Balenutza mea frumoasă intra în „roata” școlii!

Prințesa mea, va intra  la 5 ani si 10 luni în clasa pregătitoare, în septembrie. Considerăm că e pregătită.  Gradiniță consideră că e pregăptită, ea e ok cu progresul.

După ce vreo doi ani am studiat clasamente de școli, am vizitat și vorbit cu directori, am cautat și echilibru social și să nu pună presiune pe copiii, am găsit Școala! De la începutul anului caut să mă pregătesc pentru toamnă: am făcut listă de rechizite, am ales ghiozdan, am ales penare și am încercat să aflu ce noutăți ne va aduce acesță noua etapă. Copilul crește!

Am avut norocul să primesc la fix invitația de a participa cu Prințesa la un atelier de evaluare al Oanei Moraru. Timp de 3 zile, Prințesa mea s-a jucat organizat împreună cu Oana și echipa ei. Apropo în caz ca nu știati e normal și se practică în alte tări să existe centre de evaluare copii separat de școala, care să ajute sistemul și părinții să crească copiii, cu o evalueare obiectivă.

Am primit feedback după cele 3 zile și pot spune că  ne-am reanalizat din nou copilul din trei puncte:

  • logopedie-am înțeles că trebuie să reparăm prin ore de logopedie sunetele pe care nu le  pronunță corect. Corecția ne ajută ca la dictare să scrie corect, sunetele pe care nu le-ar pronunța corect, le va și scoate din cuvinte. Cumva trebuia să o facem mai devreme, dar  nu eram conștienți de impact.
  • motricitate fină- aici trebuie să mai exersăm. Vestea bună este că ea a început să-mi ceară să exerseze  acasă semnele  și literele pe care  le face la grădi.
  • social, ea este un copil extrem de cuminte și e o excepție de la regulă în general. Se joacă în lume ei și nu e proactivă în a răspunde. După feedback-lui Oanei am analizat serios abilitățiile ei sociale și cunoscându-ne copilul câteva din  îngrijorările  Oanei nu le considerăm a fi reale. Am realizat însă că datorită problemelor de  vorbire, ea evită să vorbească mai mult în public și să fie mai proactivă.

Prințesa a considerat că a fost la un curs, așa se referă la atelierul Oanei și i-a plăcut și cum am început să mă ingrijorez eu pe aspectele de mai sus, ea a devenit mai vorbareață, mai socială cu copiii fară să i zic eu ceva. O duc acum și la un curs de dezvoltare prin teatru și îi place să se joace de-a spectacolul. Face ore de logopedie la grădi și în weekend. Se văd deja progrese și vinerea trecută când am luat-o de la grădi era foarte fericită. Vorbise mult cu dna pedagog-logoped și era mult mai încrezătoate în propiile puteri. Sincer, la cât de echilibrat îmi consider că e copilul  meu, nu mă gândeam că ar avea o temere doar că nu pronunță corect!

sursapozacontinuu

Oricât de atentă aș zice eu că sunt cu educația, îmi scapă lucruri de care nu știu! Faptul că Oana mi-a spus părerea ei, m-a făcut să acționez pe zonele unde înainte nu eram conștientă că sunt probleme. De când am început să mă agit și Prințesa mea parcă s-a mai schimbat în bine, parcă a realizat și ea unde trebuie să lucreze. Și acest lucru, fără să-i explicăm exact ce a fost atunci cu 3 zile. E grăitor ca ea se referă la atelier, ca la un curs!

Nu am scris rândurile de mai sus ca publicitate, am scris că mă gâdesc că poate vă ajută experiența mea și vă dă idei. Aș rezuma astfel:

Aveți încredere în copilul vostru și în skill-urile voastre de parinți imperfecți! Dacă veți cauta să fiți mai buni ca parinți, veți găsi o cale la orice problemă! 

Acceptați feedback-ul despre copiii voștri, căutați-l și analizați-l din perspectiva părintelui ce ii vrea binele copilului și-l cunoște cel mai bine!

Articole utile:

Sfaturi pentru copiii 6-12 ani

Rechizite-clasa pregatitoare

Corporația, ca angajator

Am crescut într-o corporație! Am ales să lucrez din facultate și nu m-am simțit niciodata sclavul firmei la care lucram! Oare de ce?

Nu profesez ce am învățat la facultate și nu am avut o strategie clară de la 10 ani despre ce vreau să mă fac. Am ales să muncesc într-o zonă în care m-au dus alegerile pe care le-am făcut.

Până acum corporația a fost pentru mine un lucru bun! Pe lângă mediul de lucru relativ ok, m-a ajutat să mă și dezvolt personal. Sunt multe zone personale, inclusiv blogging-ul, unde anumite cursuri pe care le-am făcut în carierea mea, mă ajută. Mă ajută inclusiv în zona de parenting și a relație de cuplu. Nu voi încerca să vă spun ce nu e ok într-o  corporație: sunt multe articole pe tema aceasta…vreau să vă creionez o altfel de atitudine și poate la anumite beneficii nu v-ați gândit că ar putea exista!.

E drept că lucrez mult cu clienți și nu am experimentat rigoriile unei vieți la birou. Interacțiunea mea cu oamenii, m-a învățat multe dea lungul vremii și aplic în viața personală cititul oamenilor exersat în corporație. Așa mă ajută să iau decizii corecte si rapide, ca de exemplu educatorii copiilor mei, școala copiilor mei, bona copiiilor mei. Surprize mai putine recunosc!

Ce vreau să zic este că pe lângă beneficii evident materiale, a muncii într-o corporație are  și alte avantaje! Da…și ca  orice lucru are și dezavantaje! Pentru mine lista dezavantajelor e mai mică! Vorbesc strict din punctul meu de vedere.

s-corporation

De ce nu mă simt eu sclav pe plantație! Nu mă simt sclav pe plantație pentru că îmi place ce fac, eu ofer timp si nerv firmei în schimbul unor beneficii, sunt costientă de limitările mele și cred că funcționez mai bine în viața personală cu un spate mai sigur, mă ține conectată la toate schimbările globale în cerintele unui angajator, am acces la informatii regionale, globale. Chiar mă gândeam cum o să-mi îndrum copilul spre o carieră? Păi și aici mă ajuta corporatia mă ajută că am acces la cum dorește un angajator global să performeze, văd trendurile pe zece ani, văd unde și cum îsi externealizează resursele și unde își concentrează investițiile, văd un pic mai mult decât dacă aș fi pe cont propiu sau într-o firmă mai mică.

Eu cred că felul în care îți faci munca și felul în care alegi să înveți din orice experiență, ține de atitudinea ta în general față de viață. Nu ține de locul de muncă sau oamnii care te înconjoară!

Și mai cred cu tărie, că dacă înveți să alegi și să-ți asumi alegerile ești cum mai puțin furstrat și cu mai puțin nefericit în ce faci.

Câteva ganduri….

 

Vreau teme și nu vreau un copil de nota 10!

SuV-am mai povestit eu de piticii mei cu educația! Recent am avut privilegiu și marea șansă să particip la un atelier  aplicat, organizat de Oana Moraru, despre copiii între 6-12 ani.

Eu cu Prințesa suntem înainte de 6 ani și în toamnă vom intra la școală. Am ales să mă pregătesc pentru ceva ce nu am experimentat încă. A fost foarte util să o ascult pe Oana, mi-a confirmat câteva idei pe care le avea, m-am liniștit cumva și am realizat cum e mai bine să ne comportăm cu un școlar în clasele primare. Sistemul educațional e clar ca nu-l putem schimba, însă familia este cea care trebuie să suplinească și să participe activ la educația copilului.

scoala

Am sa redau câteva din ideile cu care  am ramas după acest atelier. Pe viitor vreau să-mi duc copiii la diverse evaluari pe care le organizeaza Vocea Parinților, doar pentru a vedea unde ar trebui să lucrez cu copilul sau să-mi valideze ce facem bine.

E normal ca părinți, să avem nelinisti și nesiguranțe. Cumva trebuie să le constientizăm, să le digerăm și să fim încrezători că vom găsi soluția! Noi suntem singuri care putem contrabalansa ce viața ne ofera sau sistemul. Referitor la sistemul nostru de educație eu sunt optimistă, pentru că pănă acum mi-am facut telemele, m-am interesat, am studiat oameni si școli și a fost ok. Aici-cum am ales gradinița, aici-cum am ales școala.

Copiii între 6-12 ani au nevoie de povești, de joc de rol pentru a învața. Joaca îi face fericiți indiferent de probleme sau mediul social și au o capacitate uimitoare de a-și găsi libertatea interioară. Noi adultii putem învăța multe depre copii doar urmarindu-i cum se joacă, cum interacționează, cum își folosesc trupul și cuvintele.

Dacă vrem să ne facem viața mai ușoară, trebuie să renunțăm la nevoia de a controla tot, mai ales să ne controlăm copiii. Fiecare copil vine pe lume cu propia voce si personalitate, iar nevoie mea de control nu trebuie sa existe. In plus, trebuie să ne luptam cu instictul de a ne compara copiii cu alții. Atfel de comparații ne fac rău și nou și copiilor noștri. Ambiția adulțiilor  trebuie să fie ca un exemplu, nu ca o impunere asupra acțiunilor copiilor noștri. Pe termen lung ambițiile noastre, pot doar dăuna echilibrului emoțional al viitorilor adulți.

E musai, să ne lasăm copii sa-și trăiască prezentul și să învețe să fie relaxați în  trăirea momentului. Dacă îi facem să alerge dupa premii din viitor, le răpim prezentul și nu vor știi cum să fie fericiți.

Până la 6 ani, copiii au o stare interioară de libertate mult mai puternica decât a noastra. Ar trebui să ne ghidam după principiul nu vreau copilul sa fie cum vreau eu,  vreau sa fie cum e creat el!  Atenția la copil si la emotiile lui, constrangerilele noastre asupra lor pot determina emoții ce vor dainui peste anii și vor aparea mai puternic negative la adult. Singura sursă de fericire: să traim in prezent cu copilul si să întelegem copilul, fără să-l fracturam emoțional.

Cum amornizam clasa și acasă, fară să-i fracturam identitatea? Integrând controlul, rutina, cu te vâd, știu cine ești, știu vocea ta!

Ce inseamna sa învețe bine? Avem trei cuvinte de memorat: remembering, understanding, appling,

Cum avem și noi dovezi în viața de zi cu zi, un copil de nota 10 nu e garantat și un adult de succes. Sistemul nostru educațional este pliat pe societea noastra, însă are mari zone unde nu este eficient. Eu nu vreau să am un copil de nota 10! Eu vreau să am un copil care să fie creativ, să fie preocupat să citească, să fie curios, să caute cînd nu știe ceva și să înteleagă că el va excela acolo unde va vrea el. Copii trebuie să învețe că sunt zile si zile, când suntem mai deștepti, cand suntem mai proști, când nu suntem in forma maximă.

În jurul vârstei de 12 ani, copilul se reinventeaza și are o problema de opoziție. E o cădere buna, se reoganizeaza personalitatea copilului. De reținut că și plictiseala este un lucru bun. Copilul care se lupta singur cu plictiseala, va găsi o idee care să nu-l mai plictisească. Dându-i telefonul sau tableta, îl oprim din exercițiu de creație și găndire.

6-8  ani este perioada propice pentru joc și bună dispoziție.  Clasele 0-2, sunt pentru a învăță și asimila cititul și scrisul. Îmi pare rău să vă subliniez, dar copilul nu e mai deștept dacă învață să scrie și să citească mai devreme, uneori acest avans se transformă într-un dezavantaj. Dacă nu vine natural cititul e inutil la gradiniță! De la clasa 3-a, cititul devine instrument de cunoaștere. In primii doi ani de scoala, e important ca școala să conlucreze cu familia.

Concursurile individuale în clasele primare sunt dăunatoare. Un copil la această vârstă poate fi doborât emoțional de 2 eșecuri consecutive. Deci presiunea concursurilor trebuie exclusă și gestionată cu mare atenție. Consursurile de echipă sunt ok. Un adevarat olimpic, se definește dupa 12 ani. Atunci se văd copiii care într-adevar au o  gândire și întelegere superioară.

O altă recomandare a fost pentru acesta categorie de vârstă, să vorbim în fiecare zi de proiecte, natura, cosmos. Să citim în fiecare zi textulețe. Să recompum în serii diferite/ la diferențe cat mai mare de timp,  poveștile pe care le spunem seara.

Un copil inteligent are trei mari arii educate: controlul emoțiilor, controlul impulsurilor și atenția! Un copil atent în clasă, este un copil care este foarte conțient de corpul său și care a invățat acasă să se îmbrace singur, să se spele singur, etc. Copiii bibiliți nu se bat pentru rezultate academice.

Acasă nu trebuie să acționam ca la școală! Acasă nu acționăm ca o doamnă învațătoare, acasă trebuie să actionăm contrar școlii. Acasă trebui să fie mediul copilul sigur, unde își descarcă emotiile, unde lucreaza individual=teme, unde i se acordă timp să gândescă în ritmul lui, unde se poate exprima. Dacă la șoală a fost certat, acasă eviți în ziua respectivă sa-l cerți. Un copil încăarcat emoțional de acasă, nu v-a avea  rezultate academice și poate reacționa agresiv în clasă.

Alte impresii și idei gasiți și  Mămicaurbană, pisicapesârmă.

 Ca de incheiere cateva ganduri: sunt multe de învațat ca părinți și uneori nu faci fată vieții de zi cu zi! Dar, nu fiecare zi e la fel…. iar omul pe care îl construiești are nevoie să fi atent, să îți dai toată silință să iei deciziile corecte. Dacă o facem la muncă, o facem pentru prieteni, o facem pentru faimă, de ce nu am face-o și pentru copiii noști?! Știu că sunt multe necunoscute și că uneori e mai simplu să te minți că nu poți schimba ceva, sau că e copilul deștept….dar riști!

Multumesc  mult ParentinPR  și Oana Moraru pentru oportunitatea pe care mi-ați oferit-o!

 

Beauty tips din experiența mea

Am scris câteva trucuri pe care le-am învațat pe propia piele. M-am gândit că ar putea fi utile pentru adolescenții din proiectul meu de metoring. Am revenit și aici pentru că ar putea fi util dacă îți dorești să lucrezi cu cât mai puține chimicale pentru zona de beauty la preadolescenti și adolescenți.

Pe la 12-13 ani am început să am probleme cu tenul, acnee în zona frunții. Nu am avut si nu am prea multe probleme cu tenul.

Am un ten gras ce mă ajută cu apariția riduriilor și mă menține mai tânară decat sunt :). Din familia mea am învățat urmatoarele “trucuri”:

-masca cu galbenuș de ou, pe fata săptămânal de la 12 ani, ce m-a ajutat. Ulterior am tot citit și am mai adaugat zeama de lamie pentru tenul gras. Se ia un galbenuș de ou, se amestecă cu câteva picături de suc de lamâie. Se aplică pe față, se lasă să se usuce și dupa se curăță cu mâna uscată. Acționează ca un peeling și hidratează.

-masca cu galbenuș de ou pentru păr. Deși am un par gras, strălucirea am reușit să  o mențin cu masti naturale. Ulterior am mai adaugat vitamin A si ulei de ricin in mastile mele. Se ia un galbenuș de ou, se amestecă cu câteva picături de ulei de ricin și vitamina A.. Se aplică pe lungimea părului, fară rădăcină, se lasă să se usuce și dupa se curăță apă călduță. Acționează ca un peeling și hidratează.

-curațarea în fiecare zi dimineata și seara cu soluții specificie problemelor pe care le avem. Pe vremea mea, pentru acne foloseam Lara să le usuce. Acum sunt foarte multe variante pe piață.

Cam tot ce am invațat despre “frumusețe” a fost în mare o auto-educare. Din reviste, de la familie, de la emisiuni de specialitate și din experimentare. Am mers cu un singur principiu: cat mai natural!

Am o culoare a părului naturală frumoasă. După ce am experiment cu cateva suvițe blonde și cu semipermanent, am realizat ca îmi distrug părul și că dacă  tot am un avantaj al părului foarte drept și culoare frumoasă ce  nu albește repede, să-l folosesc!  Nu mă vopsesc, deși m-ar ajuta cu reglarea de sebum și folosesc în general măști în casă facute. Nu folsosesc nici produse de fixare pentru că imi cunosc părul și limitele mele de îndemanare. Așș  ca îmi  este extrem de simplu cu părul și nu investesc prea mulți banii in el :).

La ten am invatat ca sunt sfinte demachierea seara și măstile saptamanale. Dupa vârsta de 25 de ani, ai tenul pe care il meriți parcă spunea Coco Channel. Și garantez pentru acest lucru!

Pe tema îngrijirii tenului, dupa 30 de ani am fost la diverse tratamente cosmetice. Mai ales dupa ce am avut din ce in ce mai putțn timp sa mă îngrijesc acasă. Creme de seara si antiaging am început să folosesc pe la 30 de ani.

imagesow1gcv14
sursa

 

Pe tema machiajului, am experimentat mult și înca mai învăț. Nu sunt eu foarte îndemanatica și așa că am mers pe stilul natural, fără prea mult fard de ochi ( decât la ocazii speciale), fară eye liner ( nu mă pricep sa-l aplic), fară creion dermatograf ( mi se pare ca-mi micșoreaza ochii). Odata cu munca și cerințele unei cariere de relații cu clienții directe, am aplicat fond de ten, blush de obraz și rimel.

M-am uitat pe diverse video-uri pe YouTube și ușor, ușor am mai evoluat cu tehnicile de aplicare. Anul acesta am inceput cu countouring-ul. Am găsit o paleta ce iți și arată unde să aplici, in 4 nuanțe și încep să mă descurc.

Nu aplic prea multă culoare pe fața și culoarea puternică în general o las pentru ruj. În rest merg spre natural, am auzim ca se și poartă anul acesta :)!

In general nu folosesc produse scumpe, merg pe un raport calitate-preț bun și dacă îmi place ceva nu schimb. La cremele de fata am învatat ca prețul contează, în rest la machiaj caut pană găsesc ce imi place și  ca bani.

Pe tema îngrijirii unghiilor, le tin în general scurte, uneori aplic ojă semipermanenta. Am experimentat și gelul dar nu e pentru unghii subțiri și în timp afecteaza orice unghie. Nu am o problemă cu forma unghiilor, așă că merg la salon doar pentru manichiura clasică.

La epilat e sfăntă ceara! Dupa câteva experimente, ceara e cea mai bună din multe puncte de vedere. Mă cam epilez de vreo 20  de ani, așa că pot spune că ceara naturală aduce cele mai multe avantaje și durerea în timp scade. Conteaza în gradul de durere și cât de școlită e persoana de la salon și ce tehnica are. Dacă aș fi renuntat dupa o arsură pe care am pațit-o….dar am realizat că omul era problema și nu produsul :).

Ca o recomandare experimentată pe propia piele: nu merg cu trend-ul și moda momentului,  merg cu ce cred eu ca mi se potrivește și mă avantajează. Trendurile sunt bune sa le știi și în general sunt aplicate de persoane ce nu știu de vor și le este mai ușor să decidă altcineva pentru ei/ele. Greșeala e mandatorie pentru a învața! Să nu ne fie frică să greșim, să ne fie frică că nu învăță, din greșeli!

Alternative pentru vacanța de iarna-Tg.Ocna

A venit și vacanța de iarnă…parcă anul acesta nu au fost tot intr-o vacanță cu vremea și alte evenimente sociale ?! De Craciun planificasem o vacanta la Bansko, desi noi nu schiem dar ne-am gandit ca fetele ar fi încântate. Din pacate, Sportivul familiei nu poate sta mult in frig, așa ca ne-am gândit ce alternative avem.

Am tot văzut in newsfeed poze cu copiii și lumea pe părtie. Da, imi doresc să invețe și ale mele să schieze și dacă le place putem insista, chiar dacă noi adulții preferăm alte sporturi. Cred însă că avem timp și sper să le placă un sport pe care îl pot practica tot anul și să facă performanță în tot ce le place!

Cum toată lumea e pe Valea Prahovei sau Bulgaria, m-am gandit unde să mergem să nu mă lovesc de aglomerație, să fie decent de aproape, să fie la prețuri ok și să nu fiu nevoita să trec granița (noi nu avem prea mult liber anul acesta). M-am gândit la Tg.Ocna.

Am mai fost la Tg.Ocna la un concurs de biciclete, a cărui traseu trece prin Salina Tg.Ocna. Ne-a plăcut atunci și pentru că e decent de aproape de București-3 ore jumătate bate orice drum pe Valea Prahovei, iar noi suntem genul de familie care prefera să parcheze mai departe de sosire și nu la botul calului…de e mai safe, lejer si manierat :). Așa că am plecat 3 zile, să le împrietenim pe fete cu plimbările iarna la Tg.Ocna.

Zona e frumoasă și pe site Tg.Ocna sunt si variante de cazare. In zonă se fac tratamente balneare și e o zonă turistică cu mult potențial. Orașule este micuț și liniștit, am văzut si taxi-uri. Am mâncat foarte bine la restaurant Creangărestaurant Creangă, prețurile fiind ok. Am vizitat Salina intr-una din zile, fetele au fost fascinate de mersul cu autobuzul și de karturile din Salina. Sunt multe activități pe care le oferă incinta, atât sportive cât și pentru copii. Detalii aici.

Langa Tg.Ocna la 15 min de mers cu mașina e stațiunea Slanic Moldova, unde avem pârtia Nemira. Am fost pentru prima data cu copii cu telescaunul. Am avut ceva emotii, pentru ca fiind  mici trebuia să ne asiguram că ne ia din mers telescaunul pe toti 4. Le-a placut altitudinea. Info: nu am stat prea mult la coadă!. Pârtia de schi nu era foarte aglomerata, noi am utilizat însă derdelușul. Sportivul s-a dat cu ele pe rând și după ce au inghetat un pic, am plecat să mâncam  Crama Domnească. Mâncarea decenta, prețuri un pic cam mari pentru calitate.Atmosfera rustică a fost draguță doar pentru adulți, Prințesa nu a apreciat trofeele de vanătoare din local.

Mie mi-a placut mult atmosfera la Slănic Moldova, sunt cateva hoteluri in stil interbelic, fiind o stațiune caută la sfârșitul sec XIX lea. Acum o parte de stațiune e activă, însă sunt și zone mai putin folosite. E oricum liniștită și până să nu se vor prinde și alții de zonă și beneficii, cu siguranța ne vom întoarce.

Deci, ne-am simțit bine, liniștiți într-o zonă nu departe de casă, optimă ca și aglomerație și costuri.Vă recomand să încercati și zonele  out of the box pentru călătoriile voastre, e posibil să va surprindă. Eu am o regulă- incerc să nu aleg locuri prea la moda 🙂 !

 

Cum ne pregatim pentru școală-pregătitoare?

Ne-am pregătit de gradintă și acum ne pregatim de scoală! Au fost 3 ani minunați pe care aș vrea să-i mai repetem! Cumva voi mai repeta gradinița cu Madam Furlifus la aceiași adresa și la aceiași doamna educatoare.

La toamnă vom intra cu Prințesa in clasa pregătitoare. Eu de aproximativ 2 ani studiez școlile din punct de vedere logistică și raport calitate/stres/social. Am ajuns la concluzia că în clasele primare mi-aș dori să îi fie drag să-și faca temele și să se indragostească de școală. Acestul lucru înseamnă presiune socială si de prestigiu mai puțină și o învățare echilibrată.

În acest moment știu școala la care aș dori să înscriu copilul. Aștept metodologia pentru anul acesta pe site la ISMB și urmează să cunosc și doamnele învațatoare ce vor prelua clasele pregatitoare la toamnă la școla aleasa. Acest lucru e posibil și datorită gradiniței la care este copilul acum. E important pentru mine să încerc măcar să aleg doamna dupa stilul copilului meu. Adică sa ne întelegem că Prințesa are anumite calitați și să reușeasca să i le dezvolte.

Mie îmi place să planific dacă pot din timp, așa că mă gândesc la rechizite acum. Am facut o listă cu ce mi-ar trebui (o voi valida mai incolo si cu doamna). Am ales anumite site-uri de pe care voi comanda și am pus la numar bucați si pentru acasă și de rezervă. Ca buget, rechizitele fara penar, ghiozdan și echipament sportiv ajung la un 300 ron. Am urmat și cateva din sfaturile Laurei, cu privire la brand-uri optime calitate/pret.

buc
1 Surport acuarele 2
2 Caiet desen 4
3 Cartonase decorative 1
4 Set pensule 2
5 lipici 3
6 pahar pictura 4
7 set bureti pictura 2
8 felicitari 2
9 acuarela 4
10 creioane 2
11 foarfece 3
12 hartie glasata 2
13 hartie creponata 1
14 caiete tip 1 4
15 caiet matematica 4
16 creioaone crayola retractabile 1
17 carioci crayola 1
18 radiera 3
19 set igiena 1
20 alfabetar 1
21 betisoare colorate 2
22 penar 2
23 ghiozdan 1
24 echipament sportiv 1

Ghiozdanul- mi se pare o piesa foarte importantă și pe care aș dori șă o aleg cu cat mai puține personaje imprimate și să fie și troller. Am gasit cateva modele pe aliexpress, pentru ca vreau tip troller și cred ca pot găsi și altceva decât la noi în comerț. Ex

Penar-aici cred ca putem merge pe varianta 2 buc, să nu se plictisească de ele. Un exemplu de ce i-a plăcut Prințesei.

capture
sursa https://www.aliexpress.com/item-img/New-Arrival-Lovely-Cartoon-Three-Decker-Pencil-Box-for-School-High-Quality-Stationery-School-Supply-Free/32741418199.html?spm=2114.10010108.1000017.2.hk21nP#

Pentru aceste două item-uri, încerc să o las pe ea să aleagă dintre anumite modele pe care i le arăt. Momentan suntem la un acord ca îi voi lua etichete si coperți cu ce personaje vrea ea și ghiozdanul va fi cât mai simplu si fara Frozen!

Weekend-ul acesta am fost și la un spectacol de copii al trupei Pam-PamLa școală e ca-n povești. Mi s-a parut util să încep să ne familiarizăm cu termenul de școală. I-a plăcut mult și a invățat ce înseamă notele muzicale, plus ca CD-ul primit cadou m-a ajutat sa-i exemplific stiluri muzicale.Mai greu mi-a fost sa-i explic ce e muzica populara! Și Madam Furlifus a dansat și cantat la spectacol, chiar daca nu a împlinit 3 ani. E un spectacol didactic din multe puncte de vedere, mai ales pentru micii boboci de la toamna.

Eu am ceva emoții de acum și sunt nerăbdătoare să mai trec și eu prin școala. Mie mi-a plăcut și deși aud multe lucruri negative despre sistem, sper ca atidudinea să conteze. Acesta e sistemul, nu se poate schimba de azi pe mâine, încercăm să-l îmbunătațim și să invățăm din orice experiență!

Voi reveni cu progresul nostru în pregătirile pentru toamnă!

p.s Sper să vă placă diacriticile!