Nu îmi place să schimb scutece! Dacă sunt mai mult de 3-4 schimbat pe zi, procesul se apropie de tortură. Nu îmi place, aşa cum nu-mi place să spăl vase sau să calc! Dacă pentru vase s-a inventat maşina de spălat vase, pentru calcat s-a inventat curăţatoria, menajeta, Buni ( în funcţie de buget) sau arăţi că nu te pricepi şi iubitul învaţă să-şi calce singur :)… pentru schimbarea scutecelor de ce nu inventăm şi noi ceva? Şi repede, până nu învaţă Ioana să facă la oliţă!
În prima noapte acasă, după primele scutece schimbate mă gândeam: ” Doamne, când o creşte mare să nu-i mai schimb?” … şi era prima lună de viaţă. Procesul nu este complicat, este chiar mai simplu pentru că acum există scutece de unică folosinţă, dar repetivitatea mă omoară.
După doua luni de viaţă începusem să ne mai micşorăm numarul de scaune, noaptea nu mai necesita schimbarea unui scutec, ajunsesem să schimb 4-5 scutece pe zi. Era bine! Mai era şi Buni, mai schimba şi ea o data pe zi, era perfect!
La 5 luni jumatate am început diversificarea, timid, multe lucruri nu s-au schimbat. Pe la 7 luni însă am ajuns şi noi la 9 kg, sistemul digestiv a început să îşi facă mai bine datoria şi suntem într-un proces repetitiv: nani, papa, caca, nani, papa, caca, …papa, caca, nani. Schimb minim 5 scutece pe zi, am avut şi zilele în care ziceai că suntem în prima luna de viaţă: 8 buc!
Păi ce fac eu toată ziua? Drumuri la baie, spălă copilul cu duşul, şterge, dă cu cremă, aşeză scutec…dar noi avem peste 9kg, pe mami o doare spatele, am mai început şi să ne mişcăm sau să vrem sus când trebuie să stăm întinse, vrem să luam crema, ne întindem dupa ea, numai putem sta liniştite 2 minute… şi uite aşa procesul devine mai dificil. Culmea, mirosul nu mă deranjează în tot acest proces!
Într-o zi tatăl meu mă întreba:
-Ia zi mamdam, cum e la ţară, cum e cu liniştea?
Eu: M-am cam săturat eu de linişte…!
-Ţi-am zis eu! Ce vă trebuia vouă casă!? Parcă ziceai că eşti stresată?!
-Nu tată, m-am săturat de schimbat scutece toată ziua! La lipsa unei alte ocupaţii mă refeream!
-Aha, păi vorbeşte şi tu româneşte că eu nu te-am întrebat în chineză?!
Mă prinsese în una din zilele în care schimbasem 7 scutece! 🙂
Da,… ce dramă!? Nu este o dramă şi e chiar simplu comparativ cu alte vremuri, să zic mersi că am ce schimba dar m-am gândit să mă folosesc şi eu pic de terapia prin blog :).
Oricum, când îi văd făţucă şi mai şi zâmbeşte un pic, m-aş lupta toată ziua cu ea să-i pun un scutec! Norocul ei că este o balenuţă foarte drăgălaşă! 🙂
