Cand vin copii in viata unui adult, viziunea ei/lui se schimba. Totul este vazut sub influenta copilului. Si oamenii din publicitate stiu acest lucru….
Dupa ce au aparut copiii in viata mea am observat cate reclame la TV sunt bazate pe emotia familiala, emotia copilului si a inceput sa ma deranjeze. Ma deranjeaza cand incerci sa-mi vinzi ceva folosindu-te de emotia mea cea mai mare: iubirea fata de copil. In plus cand copii devin mai mari si pot sa constientizeze, considera ca ce vad e normal si vor si ei.
Daca acum cativa ani reclama la un salam cu o fetita dragalasa mi se parea amuzanta si inventiva, acum ma deranjeaza. Ma deranjeaza reclamele care promoveaza un mic dejun relaxant in familie, sau masa relaxanta de la care nu trebuie sa lipseasca pateul, sucul, salam-ul, fast food, etc. Alimente care nu sunt esentiale in nutritia unui adult sau copil si nu sunt indicate ….deci nu ar trebui sa existe o lege cu privire la astfel de „manipulare”? Ma gandesc ca in tarile mai civilizate ar exista, dar noi Romania suntem inca o piata de desfacere foarte importanta pentru diverse firme mamut si romanul trebuie sa cheltuie pentru profitul lor.
Va scriu aceste lucruri pentru ca vreau cat mai multa lume sa constientizeze ca ne expunem pe noi si pe copii la reclame care ne creaza obiceiuri nesanatoase. Nu tot ce vedem la TV e bun, sau de urmat, mai ales daca e o reclama cu copii. Uneori fara sa ne dam seama, copilul vede la TV si apoi nu sti de ce iti cere in magazin. Si nu exista ca trebuie sa-i ei pentru ca asa vrea copilul…. Ma deranjeaza de ceva vreme si destul de tare de m-am apucat eu sa scriu pe blog :). In plus alegerile pe care vad ca parinti le fac in magazine pentru copii lor, imi confirma faptul ca inca mai avem de invatat despre nutritie.
E mai usor sa te lasi prada comoditatii decat sa-i explici copilului ca nu e bine, sa-i suporti eventuali nervi si sa nu creezi o regula cu exceptiile facute referitor la astfel de comportamente. Nu aveti idee cate lucruri pot intelege un copil daca ai caldura si bunavointa sa-i dai atentie si sa-i explici.
Poate sunt eu exagerata… recunosc ca poate uneori ar trebui sa fiu relaxata , insa consider ca totul tine de educatie. Daca nu-i oferi de mic copilului anumite alimente nu le va simti lipsa si cat le va gusta si nu va face excese cand va fi mai mare. E doar un mit urban!
Eu am fost ca la carte cu alimentatia Printesei si pana la gradinita si nu am avut pana acum probleme cu stomacul sau diverse enterocolite( nici una pot spune). Pana la 2 ani oriunde mergeam, mergem cu mancarea ei la pachet si tacamurile ei. Alimentele ce nu erau indicate de doctor nu i le dadeam( de exemplu castravete a mancat abia pe la 3 ani). Si inca ma lupt cu familia sa nu le ofere copiilor mei alimente doar pentru gust sau pofta. Nu exista asa ceva, cel putin in primi 2-3 ani de viata, cand sistemul digestiv este in formare. Gasiti un doctor care sa va explice ce consecinte sunt in „micile exceptii” pentru viitorul adult.
Si nu-mi spuneti ca daca copilul nu mananca altceva( vorbesc in general de copii fara probleme de sanatate), pentru ca stiu sigur ca in general se instaleaza comoditatea la adult si nu persevereaza. Uneori copilul nu manca altceva pentru ca asa a fost educat….
Fiica-mea a mancat aproape de toate, cu masura, inclusiv dulciuri (uneori chiar fara masura, mai ales in preajma sarbatorilor). Nu consuma, de exemplu, bauturi carbogazoase sau iaurturi cu fructe (pentru ca nu-i plac, exceptie facand un iaurt cu fructe lansat recent) dar mananca unele mezeluri, ocazional fast-food, dulciuri, paine si cam tot ce e blamat in ziua de azi peste tot. Pana acum nu a avut absolut nicio problema de sanatate si inclusiv are o dantura impecabila fara nicio carie. Cred ca multe dintre problemele astea cu alimentatia sunt, de fapt, in mintea noastra, obsesie alimentata din plin de mass-media. Cred ca astia care promoveaza tot felul de „superalimente” la superpreturi fac mai multi bani decat corporatiile alimentare. Masura e cheia in toate, parerea mea. Nu-mi place sa zic „pe vremea noastra” dar o s-o zic: pe vremea noastra mancam de toate dar cu masura. Pentru ca mancam de sezon si pentru ca nu se gaseau alimentele respective. O felie de salam sau un crenvursti erau delicatese. Mancam mancare cu rantas si ciorbe de afumatura si daca prindeam o sticla de pepsi de contrabanda era sarbatoare. Si nu mai avea nimeni nimic. Problema principala a societatii noastre nu este ca alimentele imbolnavesc si ca industria ne omoara intentionat, ci ca noi oamenii nu mai stim sa ne oprim. Dam vina pe altii cand ar trebui sa cautam vina mai aproape de casa.