Categorie: Educatie

Pălariuța de soare, obligatoriu la copii!

Vine vara bine îmi pare! Am început deja să vizisez la concediu cu lista mea bagaje pentru vacanță dar mă gâdesc cum mă vor uimi cum de copii mei vor fi printre singuri cu pălariuță în parc. Noi iarna la temperaturi pozitive nu avem căciulă dar vara sunt obsedată cu pălăriuța!

Soarele e prietenul nostru dacă suntem atenți! Dacă ești femeie și ai fost la un medic  dermatolog  ar trebui să știi că expunerea la orele nepotivite pe lângă faptul că e dăunătoare sănătății, mai și îmbătrânește pielea mult mai devreme. De ce ai vrea să ai pielea arsă și ridată, nu sțiu!

Dacă ești mamă, cred că ar trebui să fi mai responsabilă și la acest capitol cu pielea copiilor. Sunt câteva reguli de bun simț, ce văd că în general nu sunt respectate în societatea noastră. În caz că nu le respectați, vă recomand să vorbiți cu un doctor dermatolog, să vă explice pe termen lung efectul asupra sănătății copilului. Ca un exemplu este nevoie de o singură arsură solară în copilărie pentru ca șansele de a dezvolta cancer de piele pe parcursul vieții sa se dubleze?

Detaliez mai jos ce încerc să respect pentru copii mei:

  • pălăriuță de soare în cap de dimineata până seara dacă stau afară. Că suntem în parc sau pădure, soarele este puternic și la umbră sunt radiații.
  • cremă solară, factor 50 de protecție pe zonele expuse la soare. Am învățat în ultimile săptămani că o cremă bună ar trebui să aibă putere eficientă de filtrare, fotostabilitate maximă, toleranță foarte crescută pentru piele, impact limitat asupra mediului și compoziție minerală- adică cea care rămâne albă pe piele.
  • expunere la soare până la ora 11.00 și după ora 16.00

Pentru cât au fost copiii mei bebeluși am folosim creme cu protecție solare cumpărate de la farmacii, după 2 ani am mai luat și de prin alte magazine. Din propie experiență un brand din farmacii, recunoscut la calitate e mult mai bun pentru pielea copiilor pentru că ei investesc în studii. De exemplu o cremă bună- nu le lăcrimează ochii când le dau pe față, de la branduri mai ieftine da.

Ai mei copiii nu au o piele sensibilă, suntem o familie care ne innegrim imediat și nu ne înrosim. Pentru copiii cu piesele sensibilă cred că contează foarte mult ce cremă folosești. Sunt recomandate produse cu ecran solar 100% minerale, fără parabeni, filtre chimice sau parfum.

Multumesc Avene pentru că mi-ați adus aminte că trebuie să trebuie să-mi cumpăr pe anul acesta o nouă cremă. Am folosit produsele voastre și sunt incontestabil benefice pentru orice tip de piele!

17-visuelsSOLAIRE-ETE-PF.png

 

De la grădiniță spre școala: pregătire

Pentru mine intrarea în clasa pregătitoare a Prințesei la toamnă va fi o noutate. Noutatea vine cu multe întrebări, temeri și stresuri.  Realizez că va fi diferit de grădiniță și poate că nu vom mai fi ZEN, însă refuz să cred că nu ne vom descurca și nu vom face tot posibilul să maximizăm  ce primim de la sistemul român de învățămant.

Eu consider că sistemul nostru de învățământ reflectă societatea noastra, nu-l pot schimba,  e mai util ca un copil să stie supraviețuiască și în condiții mai puțin perfecte. Avem norocul să fim în București, unde dacă vrei poți să gasesți și zone mai moderne de educare în școlii de stat.  Efortul financiar pentru  un sistem privat pe care  eu îl consider bun, este destul de mare și viitorul poate fi neprevăzut. Adică pe scurt, mă risc cu copiii în sistemul de învâțămant de stat! Mă bazez că eu voi putea suplini anumite zone emoționale și îndruma copilul în activițăți extrașcoloare.

Gradinița de stat a fost minunată, cu o doamnă pe care Prințesa a vazut-o ca pe un mentor, cu o atmosferă nu perfectă însă liniștită și cât se poate de echilibrată social. E redundant să mă mai plâng că timpul trece repede și că nu-mi vine să cred că Balenutza mea frumoasă intra în „roata” școlii!

Prințesa mea, va intra  la 5 ani si 10 luni în clasa pregătitoare, în septembrie. Considerăm că e pregătită.  Gradiniță consideră că e pregăptită, ea e ok cu progresul.

După ce vreo doi ani am studiat clasamente de școli, am vizitat și vorbit cu directori, am cautat și echilibru social și să nu pună presiune pe copiii, am găsit Școala! De la începutul anului caut să mă pregătesc pentru toamnă: am făcut listă de rechizite, am ales ghiozdan, am ales penare și am încercat să aflu ce noutăți ne va aduce acesță noua etapă. Copilul crește!

Am avut norocul să primesc la fix invitația de a participa cu Prințesa la un atelier de evaluare al Oanei Moraru. Timp de 3 zile, Prințesa mea s-a jucat organizat împreună cu Oana și echipa ei. Apropo în caz ca nu știati e normal și se practică în alte tări să existe centre de evaluare copii separat de școala, care să ajute sistemul și părinții să crească copiii, cu o evalueare obiectivă.

Am primit feedback după cele 3 zile și pot spune că  ne-am reanalizat din nou copilul din trei puncte:

  • logopedie-am înțeles că trebuie să reparăm prin ore de logopedie sunetele pe care nu le  pronunță corect. Corecția ne ajută ca la dictare să scrie corect, sunetele pe care nu le-ar pronunța corect, le va și scoate din cuvinte. Cumva trebuia să o facem mai devreme, dar  nu eram conștienți de impact.
  • motricitate fină- aici trebuie să mai exersăm. Vestea bună este că ea a început să-mi ceară să exerseze  acasă semnele  și literele pe care  le face la grădi.
  • social, ea este un copil extrem de cuminte și e o excepție de la regulă în general. Se joacă în lume ei și nu e proactivă în a răspunde. După feedback-lui Oanei am analizat serios abilitățiile ei sociale și cunoscându-ne copilul câteva din  îngrijorările  Oanei nu le considerăm a fi reale. Am realizat însă că datorită problemelor de  vorbire, ea evită să vorbească mai mult în public și să fie mai proactivă.

Prințesa a considerat că a fost la un curs, așa se referă la atelierul Oanei și i-a plăcut și cum am început să mă ingrijorez eu pe aspectele de mai sus, ea a devenit mai vorbareață, mai socială cu copiii fară să i zic eu ceva. O duc acum și la un curs de dezvoltare prin teatru și îi place să se joace de-a spectacolul. Face ore de logopedie la grădi și în weekend. Se văd deja progrese și vinerea trecută când am luat-o de la grădi era foarte fericită. Vorbise mult cu dna pedagog-logoped și era mult mai încrezătoate în propiile puteri. Sincer, la cât de echilibrat îmi consider că e copilul  meu, nu mă gândeam că ar avea o temere doar că nu pronunță corect!

sursapozacontinuu

Oricât de atentă aș zice eu că sunt cu educația, îmi scapă lucruri de care nu știu! Faptul că Oana mi-a spus părerea ei, m-a făcut să acționez pe zonele unde înainte nu eram conștientă că sunt probleme. De când am început să mă agit și Prințesa mea parcă s-a mai schimbat în bine, parcă a realizat și ea unde trebuie să lucreze. Și acest lucru, fără să-i explicăm exact ce a fost atunci cu 3 zile. E grăitor ca ea se referă la atelier, ca la un curs!

Nu am scris rândurile de mai sus ca publicitate, am scris că mă gâdesc că poate vă ajută experiența mea și vă dă idei. Aș rezuma astfel:

Aveți încredere în copilul vostru și în skill-urile voastre de parinți imperfecți! Dacă veți cauta să fiți mai buni ca parinți, veți găsi o cale la orice problemă! 

Acceptați feedback-ul despre copiii voștri, căutați-l și analizați-l din perspectiva părintelui ce ii vrea binele copilului și-l cunoște cel mai bine!

Articole utile:

Sfaturi pentru copiii 6-12 ani

Rechizite-clasa pregatitoare

Vreau teme și nu vreau un copil de nota 10!

SuV-am mai povestit eu de piticii mei cu educația! Recent am avut privilegiu și marea șansă să particip la un atelier  aplicat, organizat de Oana Moraru, despre copiii între 6-12 ani.

Eu cu Prințesa suntem înainte de 6 ani și în toamnă vom intra la școală. Am ales să mă pregătesc pentru ceva ce nu am experimentat încă. A fost foarte util să o ascult pe Oana, mi-a confirmat câteva idei pe care le avea, m-am liniștit cumva și am realizat cum e mai bine să ne comportăm cu un școlar în clasele primare. Sistemul educațional e clar ca nu-l putem schimba, însă familia este cea care trebuie să suplinească și să participe activ la educația copilului.

scoala

Am sa redau câteva din ideile cu care  am ramas după acest atelier. Pe viitor vreau să-mi duc copiii la diverse evaluari pe care le organizeaza Vocea Parinților, doar pentru a vedea unde ar trebui să lucrez cu copilul sau să-mi valideze ce facem bine.

E normal ca părinți, să avem nelinisti și nesiguranțe. Cumva trebuie să le constientizăm, să le digerăm și să fim încrezători că vom găsi soluția! Noi suntem singuri care putem contrabalansa ce viața ne ofera sau sistemul. Referitor la sistemul nostru de educație eu sunt optimistă, pentru că pănă acum mi-am facut telemele, m-am interesat, am studiat oameni si școli și a fost ok. Aici-cum am ales gradinița, aici-cum am ales școala.

Copiii între 6-12 ani au nevoie de povești, de joc de rol pentru a învața. Joaca îi face fericiți indiferent de probleme sau mediul social și au o capacitate uimitoare de a-și găsi libertatea interioară. Noi adultii putem învăța multe depre copii doar urmarindu-i cum se joacă, cum interacționează, cum își folosesc trupul și cuvintele.

Dacă vrem să ne facem viața mai ușoară, trebuie să renunțăm la nevoia de a controla tot, mai ales să ne controlăm copiii. Fiecare copil vine pe lume cu propia voce si personalitate, iar nevoie mea de control nu trebuie sa existe. In plus, trebuie să ne luptam cu instictul de a ne compara copiii cu alții. Atfel de comparații ne fac rău și nou și copiilor noștri. Ambiția adulțiilor  trebuie să fie ca un exemplu, nu ca o impunere asupra acțiunilor copiilor noștri. Pe termen lung ambițiile noastre, pot doar dăuna echilibrului emoțional al viitorilor adulți.

E musai, să ne lasăm copii sa-și trăiască prezentul și să învețe să fie relaxați în  trăirea momentului. Dacă îi facem să alerge dupa premii din viitor, le răpim prezentul și nu vor știi cum să fie fericiți.

Până la 6 ani, copiii au o stare interioară de libertate mult mai puternica decât a noastra. Ar trebui să ne ghidam după principiul nu vreau copilul sa fie cum vreau eu,  vreau sa fie cum e creat el!  Atenția la copil si la emotiile lui, constrangerilele noastre asupra lor pot determina emoții ce vor dainui peste anii și vor aparea mai puternic negative la adult. Singura sursă de fericire: să traim in prezent cu copilul si să întelegem copilul, fără să-l fracturam emoțional.

Cum amornizam clasa și acasă, fară să-i fracturam identitatea? Integrând controlul, rutina, cu te vâd, știu cine ești, știu vocea ta!

Ce inseamna sa învețe bine? Avem trei cuvinte de memorat: remembering, understanding, appling,

Cum avem și noi dovezi în viața de zi cu zi, un copil de nota 10 nu e garantat și un adult de succes. Sistemul nostru educațional este pliat pe societea noastra, însă are mari zone unde nu este eficient. Eu nu vreau să am un copil de nota 10! Eu vreau să am un copil care să fie creativ, să fie preocupat să citească, să fie curios, să caute cînd nu știe ceva și să înteleagă că el va excela acolo unde va vrea el. Copii trebuie să învețe că sunt zile si zile, când suntem mai deștepti, cand suntem mai proști, când nu suntem in forma maximă.

În jurul vârstei de 12 ani, copilul se reinventeaza și are o problema de opoziție. E o cădere buna, se reoganizeaza personalitatea copilului. De reținut că și plictiseala este un lucru bun. Copilul care se lupta singur cu plictiseala, va găsi o idee care să nu-l mai plictisească. Dându-i telefonul sau tableta, îl oprim din exercițiu de creație și găndire.

6-8  ani este perioada propice pentru joc și bună dispoziție.  Clasele 0-2, sunt pentru a învăță și asimila cititul și scrisul. Îmi pare rău să vă subliniez, dar copilul nu e mai deștept dacă învață să scrie și să citească mai devreme, uneori acest avans se transformă într-un dezavantaj. Dacă nu vine natural cititul e inutil la gradiniță! De la clasa 3-a, cititul devine instrument de cunoaștere. In primii doi ani de scoala, e important ca școala să conlucreze cu familia.

Concursurile individuale în clasele primare sunt dăunatoare. Un copil la această vârstă poate fi doborât emoțional de 2 eșecuri consecutive. Deci presiunea concursurilor trebuie exclusă și gestionată cu mare atenție. Consursurile de echipă sunt ok. Un adevarat olimpic, se definește dupa 12 ani. Atunci se văd copiii care într-adevar au o  gândire și întelegere superioară.

O altă recomandare a fost pentru acesta categorie de vârstă, să vorbim în fiecare zi de proiecte, natura, cosmos. Să citim în fiecare zi textulețe. Să recompum în serii diferite/ la diferențe cat mai mare de timp,  poveștile pe care le spunem seara.

Un copil inteligent are trei mari arii educate: controlul emoțiilor, controlul impulsurilor și atenția! Un copil atent în clasă, este un copil care este foarte conțient de corpul său și care a invățat acasă să se îmbrace singur, să se spele singur, etc. Copiii bibiliți nu se bat pentru rezultate academice.

Acasă nu trebuie să acționam ca la școală! Acasă nu acționăm ca o doamnă învațătoare, acasă trebuie să actionăm contrar școlii. Acasă trebui să fie mediul copilul sigur, unde își descarcă emotiile, unde lucreaza individual=teme, unde i se acordă timp să gândescă în ritmul lui, unde se poate exprima. Dacă la șoală a fost certat, acasă eviți în ziua respectivă sa-l cerți. Un copil încăarcat emoțional de acasă, nu v-a avea  rezultate academice și poate reacționa agresiv în clasă.

Alte impresii și idei gasiți și  Mămicaurbană, pisicapesârmă.

 Ca de incheiere cateva ganduri: sunt multe de învațat ca părinți și uneori nu faci fată vieții de zi cu zi! Dar, nu fiecare zi e la fel…. iar omul pe care îl construiești are nevoie să fi atent, să îți dai toată silință să iei deciziile corecte. Dacă o facem la muncă, o facem pentru prieteni, o facem pentru faimă, de ce nu am face-o și pentru copiii noști?! Știu că sunt multe necunoscute și că uneori e mai simplu să te minți că nu poți schimba ceva, sau că e copilul deștept….dar riști!

Multumesc  mult ParentinPR  și Oana Moraru pentru oportunitatea pe care mi-ați oferit-o!

 

Educația unui copil nu exclude educația ta!

Fiecare părinte are tipologia proprie și „piticii” săi! Al meu este piticul cu educația! Cred cu tărie că eduția copiilor în primii ani de viață este foarte importantă și nu se rezumă doar la gradinită și școală, ci și la inteligența emoțională: cum să-si gestioneze emoțiile, cum să gestioneze o criză, cum să-și recunoască ce simte, cum să învețe să definească ce vrea, cum să vadă alternative și să gasească soluții….cum să se exprime liber și încrezător în parerile lui.

Nu mulți parinți sunt atențti la aceste detalii! Și când varianta cea mai rapidă de învațare este prin imitare, părintele devine un exemplu. Deci, părintele trebuie să aibă grijă ce îi arată copilului și cât de mult se explorează și pe sine.

Tot legat de inteligenta emotională ține și cum alegi școala implicit mediu social al copilului, sau cum îi alegi educatorii, sau cum Iei diverse decizii în obstacolele emotionale pe care  le întâlnește la gradiniță sau școală.  Nu există că nu poti să alegi, poti măcar să încerci!

Eu am ales gradinița chiar dacă este la ceva depărtare de casă, am ales sfaturile directoarei pentru ca era un pedagog din punctul meu de vedere și nu regret nici o clipă că al meu copil nu face 10 minute până la grădiniță! Și e de stat  gradinița și surclaseză multe gradinite private!

Am ales școala și după mediul social istoric (ce fel de parinți iși duc copii acolo, cum este clasata între părinti, cum e directorul școlii, cum se îmbraca copiii la scoală). Ați fi uimiti câte poti descoperi despre o școală dacă esti atent la anumite detalii lumești. Am studiat fenomenul cam 2 ani, m-am interesant in stanga și în dreapta….ați fi uimiți ce afli și despre parinți în felul în care aleg școal unui copil. Până la urmă dacă poți alege orice mic detaliu din educația copilului tău,de ce să nu o faci?! Te poți scuti de diverse in viitor!

Am emoții pentru Prințesă  la toamnă-clasa pregătitoaere și încerc să mă pregătesc cumva! Sunt consțientă că provocările vor fi mai mari și mai greu de gestionat. Până acum am mers pe bunul meu simț, pe experientă în lucrul cu oamenii și pe inteligența mea emoțională. Însă acum cred că orice curs mă poate ajuta. Și încerc să mă pregătesc așs cum mă pricep.

O  urmăresc de mult pe Oana Moraru și mi  se pare un mentor foarte bun pentru activitatea mea de educație. Avem nevoie de ea si de idele ei,să putem transforma sistemul nostru de învățamant. Am vrut la un moment dat sa merg cu Prințesa să o evalueze ca tipologie de învățare și cum aș putea eu să o ajut să-și folosească cât mai mult din potențial. Este important  în școala primară cum se educă copilul să învețe pentru că mai tarziu să  poată înflori. De aceea un alt motiv în alegerea școlii a fost: presiune cât mai puțină dar cu rezultate peste medie! Și da există așa ceva!

Nu am reușit să ajung la ea și apoi am reușit să mă descurc  cu gradinita :). Pentru Madam Furlifus cred că aceiasi educatoare este un noroc pe care il am!  Sunt doua personalități diferite, dar am văzut că funcționează pentru ambele tipuri: introvertit și extrovertit.

Mă bucur însă că voi avea ocazia să mă sfatuiescpe tema școlarilor între 6-12 ani cu Oana Moraru in Atelierele aplicate pentru părinti și pedagogi pe care  le organizeaza în București și în țară!

Vi le recomand cu caldură și credeti-mă că stilul ei de pedagog este rar întalnit în zona noastra mioritică! Chiar dacă considerați că nu aveti timp, vă poate ajuta să vă întelegeți mai bine copilul și să îl ajutați…vă pregatiți pentru viitor sau prezent, important este să vă pregatiți cumva și să mergeți în educația copilului facută de voi și nu de cum era pe vremea mea…sau cum era pe vremea bunicilor noștri! Dacă vrem să schimbăm ceva în sistemul nostru educational, ne schimbăm mai întai pe noi și apoi pedagogii copiilor noșsti vor fi nevoiți să ne schimbe!

Pentru atelierul din 26 martie, am 10 vouchere cu reducere de 25% . Cine este interesat/ă, vă rog sa-mi scrieți în privat! Prețul final:300 RON

Aveti detalii mai jos pentru cele 3 ateliere din București:

  • Atelier aplicat Copii între 6 și 12 ani- Anii formativi

http://voceaparintilor.ro/evenimente/ateliere/copiii-intre-6-si-12-ani/copiii-intre-6-si-12-ani-anii-formativi-2.html

bucuresti-newsfeed

  • Atelier aplicat Copii sun 6 ani

http://voceaparintilor.ro/evenimente/ateliere/copiii-sub-6-ani/copiii-sub-6-ani.html

București_26 martie_Oana Moraru_0 -6 ani.png

În mai urmează și un atelier pentru adolescenți, detalii când vor fi publice!

Pentru evenimentele din țară aveți mai jos un program:

17202880_10154375281632043_2945080221303421930_n.jpg

Pentru cei ce  nu vor putea ajunge voi încerca să revin cu un rezumat! Sigur voi lua notițe! 🙂

 

Cum ne pregatim pentru școală-pregătitoare?

Ne-am pregătit de gradintă și acum ne pregatim de scoală! Au fost 3 ani minunați pe care aș vrea să-i mai repetem! Cumva voi mai repeta gradinița cu Madam Furlifus la aceiași adresa și la aceiași doamna educatoare.

La toamnă vom intra cu Prințesa in clasa pregătitoare. Eu de aproximativ 2 ani studiez școlile din punct de vedere logistică și raport calitate/stres/social. Am ajuns la concluzia că în clasele primare mi-aș dori să îi fie drag să-și faca temele și să se indragostească de școală. Acestul lucru înseamnă presiune socială si de prestigiu mai puțină și o învățare echilibrată.

În acest moment știu școala la care aș dori să înscriu copilul. Aștept metodologia pentru anul acesta pe site la ISMB și urmează să cunosc și doamnele învațatoare ce vor prelua clasele pregatitoare la toamnă la școla aleasa. Acest lucru e posibil și datorită gradiniței la care este copilul acum. E important pentru mine să încerc măcar să aleg doamna dupa stilul copilului meu. Adică sa ne întelegem că Prințesa are anumite calitați și să reușeasca să i le dezvolte.

Mie îmi place să planific dacă pot din timp, așa că mă gândesc la rechizite acum. Am facut o listă cu ce mi-ar trebui (o voi valida mai incolo si cu doamna). Am ales anumite site-uri de pe care voi comanda și am pus la numar bucați si pentru acasă și de rezervă. Ca buget, rechizitele fara penar, ghiozdan și echipament sportiv ajung la un 300 ron. Am urmat și cateva din sfaturile Laurei, cu privire la brand-uri optime calitate/pret.

buc
1 Surport acuarele 2
2 Caiet desen 4
3 Cartonase decorative 1
4 Set pensule 2
5 lipici 3
6 pahar pictura 4
7 set bureti pictura 2
8 felicitari 2
9 acuarela 4
10 creioane 2
11 foarfece 3
12 hartie glasata 2
13 hartie creponata 1
14 caiete tip 1 4
15 caiet matematica 4
16 creioaone crayola retractabile 1
17 carioci crayola 1
18 radiera 3
19 set igiena 1
20 alfabetar 1
21 betisoare colorate 2
22 penar 2
23 ghiozdan 1
24 echipament sportiv 1

Ghiozdanul- mi se pare o piesa foarte importantă și pe care aș dori șă o aleg cu cat mai puține personaje imprimate și să fie și troller. Am gasit cateva modele pe aliexpress, pentru ca vreau tip troller și cred ca pot găsi și altceva decât la noi în comerț. Ex

Penar-aici cred ca putem merge pe varianta 2 buc, să nu se plictisească de ele. Un exemplu de ce i-a plăcut Prințesei.

capture
sursa https://www.aliexpress.com/item-img/New-Arrival-Lovely-Cartoon-Three-Decker-Pencil-Box-for-School-High-Quality-Stationery-School-Supply-Free/32741418199.html?spm=2114.10010108.1000017.2.hk21nP#

Pentru aceste două item-uri, încerc să o las pe ea să aleagă dintre anumite modele pe care i le arăt. Momentan suntem la un acord ca îi voi lua etichete si coperți cu ce personaje vrea ea și ghiozdanul va fi cât mai simplu si fara Frozen!

Weekend-ul acesta am fost și la un spectacol de copii al trupei Pam-PamLa școală e ca-n povești. Mi s-a parut util să încep să ne familiarizăm cu termenul de școală. I-a plăcut mult și a invățat ce înseamă notele muzicale, plus ca CD-ul primit cadou m-a ajutat sa-i exemplific stiluri muzicale.Mai greu mi-a fost sa-i explic ce e muzica populara! Și Madam Furlifus a dansat și cantat la spectacol, chiar daca nu a împlinit 3 ani. E un spectacol didactic din multe puncte de vedere, mai ales pentru micii boboci de la toamna.

Eu am ceva emoții de acum și sunt nerăbdătoare să mai trec și eu prin școala. Mie mi-a plăcut și deși aud multe lucruri negative despre sistem, sper ca atidudinea să conteze. Acesta e sistemul, nu se poate schimba de azi pe mâine, încercăm să-l îmbunătațim și să invățăm din orice experiență!

Voi reveni cu progresul nostru în pregătirile pentru toamnă!

p.s Sper să vă placă diacriticile!

 

 

Noile noastre descoperiri

Suntem intr-o perioada aglomerata a vietii noastre de familie si de cariera. Desi sunt online cand pot, nu resuesc pe moment sa scriu tot ce mi-as dori.  Am sa va descriu mai jos cele mai noi descoperiri care ne-au placut:

  • Bacania Rod-Sandwich-ul pentru copii: e gustos si are ingredient foarte putin procesate. Am fost foarte placut surprinsa de surpriza pe care cei de la Bacanie ne-au facut-o. Pe langa ca m-au salvat de la a pregati  o gustare pentru seara, am fost frumos ca ne-au si scris un mesaj care mi-a facut ziua mult mai buna. Apropo, zacusca de ghebe e mortal de buna si are chiar gustul de la bunica!

dee84f38-1e38-440c-b3fb-ffc7bc21d3ab

  • Spectacolul ” Ursul pacalit de vulpe” de la Teatrul Tandarica- cel mai interactic spectacol pe care l-am vazut pana acum. Intr-o sala mica, copii au facut pe decorul( tineau in msna crengute in functie de anotimp), s-au plimbat pe scena cu caruta, si-au pus coditele in greata si au facut poze cu personajele. La sfarsit am si primit cateva poze pentru acasa!  Ca adult am apreciat implicarea copiilor mei. Va recomand cu drag acest spectacol si ma batea gandul cum as putea organiza si o zi onomastica la un astfel de spectacol :)!

Madam Furlifus-2 ani, a fost foarte atenta si receptiva la ce se intampla

Printesa-5 ani, a spus ca ia placut foarte mult si ca mai vrea sa mergem la vulpita :)!

img_0011

img_0017

 

Gradinita anul III

Acum 3 ani incepea cu emotii prima noastra zi de gradinita. Am scris aici despre cum ne-am cautat gradinita si despre cum ne-am adaptat. Acum am inceput grupa mare!

Ma uit la pozele de atunci si cele de acum , de cele facute cu diverse ocazii la gradi si ma minunez cat de mare a crescut Printesa mea. As vrea sa opresc timpul in loc efectic si sa ma satur de starea de dulceata si puritate pe care o emana copilul meu. Cum fac sa nu si-o piarda?!

Abia am asteptat sa inceapa anul scolar. Drumurile pana la gradinita imi permit sa mai vorbim si sa interactionam. Dupa ce la un moment dat imi zicea ca ii este dor de copii si doamna educatoare, azi dimineata pe drum mi-a zis ca ii este frica! Am intrebat-o de ce I-ar fi frica daca tine la toti.  Mai corect poate este emotionata. A raspuns:

-Ce inseamna emotionata?
Pai da mami, explica ce inseamna emotionata?! M-am straduit sa inteleaga cumva explicatia mea. Copilul simtea o emotie asemanatoare cu frica….

Zilele trecute am avut o surpriza din partea Editurii Caba, carora le multumesc foarte mult! Afisul cu pomi fructiferi este de mare success si pentru cea de 5 ani si pentru cea de 2 ani care imi silabosesc fiecare fruct. Surpriza si carticelele minutate ( care apropo sunt cu activitati bine gandite pentru copiii de 5 ani) mi-au adus aminte ca incheiem cu pasii repezi un capitol minunat si ca ne asteapta scoala la colt. Printesa si-a pus carticelele primite intr-o geanta si zicea ca ea s-a pregatit pentru scoala si-a facut ghiozdanul.

img_0707-1

Mie mi-a placut scoala si imi placea sa invat! Copilul meu pare mai destept decat mine si fara sa-i spun nimic premeditat pare ca-I va placea si ei! Insa, eu tot ma gandesc ca-mi va fi foarte dor de gradinita prin ochii Printesei! Sunt sigura ca gradinita prin ochii lui Furlifus va fi ceva mai diferita si cu siguranta o experienta frumoasa!

13497579_1011001638996696_5711105573525658181_o

Aventurile lui Furlifus: aproape 2 ani

Ma uitam ca nu v-am mai vorbit de Madam Furlifus din martie. Vreti sa stiti ce mai face Madam Furlifus? Ca tot urmeaza sa-i sarbatorim 2 ani 🙂

Madam Furlifus este surprinzatoare si „excentrica”! Al doilea copil ce ne surprinde, ne provoaca si ne intinde limitele de toate felurile si care parca are mult mai multa nevoie de prezenta mea.

IMG_0693
Madam Furlifus: vulpitele cu care doarme, aripioare de zana si casca de innot! Si nu e singurul outfit creat!

Al doilea copil este foarte agil, face tumba( uneori mai bine ca sora ei) si incearca sa emite orice  face Printesa. A descoperit rochitele si le trage din dulap in functie de cum vrea sa se imbrace (aici la dezordine seamana cu Sportivul :)).

Nu am probleme cu mancarea si nu am avut probleme cu intarcatul sau lasatul de suzeta. Ca si la primul copil, mancam tot. Singura situatie diferita este ca la al  doilea copil ne-am mai permis sa-i dam sa mai guste din ce nu are voie si s-a alintat.  Adica Printesa avea 2 ani si nu vazuse inghetata!

Intarcatul a fost natural si simplu. Suzeta nu era folosita foarte mult, decat la somn si adormire si am scapat de ea, pentru ca pur si simplu intr-o zi nu o mai gaseam. A fost ceva mai simplu decat la Printesa.

Madam Furlifus este dezvoltata motric dar are o alta evolutie din punct de vedere verbal. Momentan stim foarte bine sa spunem: nu place, nu vreau, nu stiu! Multi de „nu” pe care pentru ca este foarte nazdravana ( peretii sunt desenati…toti peretii si am schimbat deja vreo 6 periute noi pentru ca le arunca in WC)!

Titi=masina, Ham=caine, Miau=pisica

Este o fire sociabila( pupa toti baietii de pe strada) si destul de agresiva cand vrea ceva. Daca Printesa se uita 10 minute pana se ducea la jucarie la un loc de joaca, Furlifus stie ce vrea si nu conteaza ca are un copil in fata ei. Eu sunt invatata sa le las mai libere in parc si sa faca ce vor, insa  cand al tau copil impinge un alt copil ca-I sta in cale si nu-l ocoleste, incep sa ma gandesc ca ar trebui sa fiu mai atenta.

Si am uitat sa mentionez ca numaram pana la 10 in romana si engleza,.

Iubim personalitatea ei activa si dragalasenia cu care ne ia in brate si se ia in brate cu sora sa!  Acum urmatoarele „hopuri” sunt: olita si vorbitul in propozitii. Spune cuvinte, repeta, insa aici am un alt standard de la Printesa.

Insa, ne miram cat conteaza  sa aiba un copil de la care sa invete!  Si noi uneori avem impresia ca are tot 5 ani, nu 2 :)! Mai uita mama ca nu are  voie mazare!

 

Printesa la apropae 5 ani

In ultimile 2 luni am avut o viata plina de evenimente personale si timpul meu dedicat scrisului a fost aproape inexistent. Incerc sa imi ordonez gandurile si sa scriu ceva util aici pe blog.

Sa va povestesc cea mai face Printesa, care are aproape 5 ani( ultima data despre ea am scris aici). Printesa este in vacanta de vara!

Anul acesta am experimentat prima oara cum e cu copilul lasat o saptamana la bunici. Eu ca si mama, ma simteam ca-mi lipseste o mana. Eram usor deprimata si cand a ajuns acasa mi se parea cel mai frumos copil si foarte crescuta. Ma uit la ea si nu pare a fi un copil de 5 ani! E intalta si uneori vorbeste ca un adult.

Dupa saptamana petrecuta la bunici, a venit acasa un pic mai dramatica si mai alintata. La  orice nu se intampla ca ea se supara si dramatizeaza! Sper sa fie doar  o perioada  trecatoare!

Stiu ca urmeaza ultimul an de gradinita si apoi ne vom intalni cu scoala. Incerc sa o pregatesc si sa-i explic si  ei ce se va intampla si imi tot spune ca ii va fi dor de doamna educatoare si copii. Sincer si mie imi va fi, insa sper sa reusesc ca si Madam Furlifus sa fie preluata de aceiasi educatoare. Eu ma simt norocoasa sa vad in copilul meu o parte din personalitatea educatoarei.

M-am stresat ceva timp( cam din 2014) sa ma hotarasc pentru alegerea scolii pe care o va urma din clasa 0. Nu imi doresc sa fac aceasta alegere pe ultima suta de metri, pentru ca este o alegere importanta pentru educatia copilului meu. Intr-un final dupa consultari si discutii si instinct :), am decis sa mearga la o scoala generala buna, insa nu foarte cautata. Mi-am dorit o scoala ce sa-i ofere un mediu corect, sa aiba un mediu social cat de cat echilibrat, sa  fie logistic in drumurile noastre( nu am ales variant cea mai aproape de casa), sa aiba recomandari bune. Anul acesta va trebuie sa aleg si invatatoarea!

Eu cred cu tarie ca daca vrei sa faci un lucru, poti sa-l faci chiar daca in general nu se face! Adica sa-mi aleg invatatoarea! Cum o aleg? Pai mai intai vreau sa ajung la un specialist in educatie( Oana Moraru) pentru  o consultare de ce tip de dascal I s-ar potrivit copilului meu. Apoi ma voi intalni cu toate doamnele de la scoala aleasa si voi incerca sa vad care se apropie de profilul pe care eu il simt ca-I trebuie Printesei. Sunt sigura ca va fi mai dificil sa fac acest lucru, insa nu imposibil!

Planul educational momentan pentru Printesa este ( in mare): scoala primara la o scoala gimnaziala si clasele V-VIII la liceul pe care consider ca va fi optim sa-l urmeze. Stiu ca va fi foarte complicat sa armonizam scoala gimnaziala a Printesei cu scoala primara a lui Madam Furlifus si cu locuirea in afara orasului. Vom gasi solutii pana atunci :)!

Pentru Printesa imi doresc sa faca mai mult sport decat face acum si sa pot sa-i dau si un exemplu pozitiv in acest sens.

Indiferent de cum planific eu educatia standard care are minusurile ei intr-un sistem colectiv de stat, trebuie sa ma asigur sa -I ofer  educatie emotionala. Sa o expun la cat mai multe experiente diverse, sa o invat sa-si gestioneze emotiile in diferite situatii pur si simplu prin pur exemplu personal. Cam greu cat si eu trebuie sa invat :)!  Uneori pare ea mai echilibrata emotional decat mine, insa ce ma fac daca o stric :)!?

Cu sora ei se intelege  frumos si dupa un moment de joaca prelungit in curte, mi-a exclamat: „mami, azi m-am jucat foarte frumos cu Ilinca!” Important pentru mine e sa le vad ca se iubesc si ca se conecteaza. Cand era la gradinita, in momentul in care ajungeam acasa, Madam Furlifus o lua pe ea prima in brate! Sa vedem cum va fi in toamna, dupa ce toata vara au stat bot in bot!

Vara aceasta putem spune ca am bifat: mersul de bicicleta fara roti ajutatoare- de fapt un exercitiu de ce se poate face cu vointa si „practice” si innotul( momentan sare fara colac, iese la suprafata si e foart mandra de ea :).

Ma uitam la ea cand sarea singura in bazin si nu-mi venea sa cred ca Balenutza mea a crescut asa mare! Imi umple sufletul fiecare privire de copil cu ochi mari si obraji de bebelus!

IMG_0662

P.S: Va povestesc din experienta mea, nu stiu deciziile mele sunt corecte si pentru altii.

 

Sportul in viata noastra

Viata mea este destul de agitata in acest an. Multe schimbari au avut loc si toate bune spre norocul meu,  mai sunt si 2 copii mici care ma uimesc si ma  provoaca in fiecare zi,  mai am si rol de  sotie din cand in cand 🙂 .

In ultima perioada ma streseaza si un alt subiect:  nu fac miscare/sport. Nu am mai facut effort sustinut constant de 5 -6 ani, adica de la prima sarcina. Desi realizez ca nu e bine si ca pe toate planuri m-as simti mult mai bine, ma ascund dupa „nu am timp”. Am devenit si destul de comoda si orice iese din rutina mea zilnica,  mi se pare un stress maxim.

Am avut placerea sa ajung la sa aflu despre Campania Always „Continua sa lupti #caofata” si am realizat ca lipsa mea de miscare imi afecteaza si copiii. Cele doua fete ale mele vor face atata miscare cata vad la mine.  Nu este de ajuns doar ca un parinte sa faca sport in casa, mai trebuie sa fie si exemplul parintelui de acelasi sex.

Am realizat si cat de important este un sport in educatia unui copil sau adolescent. „Un sondaj realizat anul acesta în România**** a arătat că 94% dintre fete cred că sportul le ajută să își crească încrederea în sine. Numeroase studii au arătat că practicarea continuă a sportului, la orice nivel, reprezintă un factor major care contribuie la creșterea încrederii în sine a fetelor, oferindu-le aptitudini valoroase ce le ajută să-și mențină încrederea că pot face orice ulterior în viață. Un studiu realizat în 2015 în SUA a arătat că femeile cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au de două ori mai multe șanse să fie mai încrezătoare dacă practică un sport în mod regulat, comparativ cu cele care nu practică deloc.

…trei dintre cele mai importante beneficii ale practicării sportului sunt încrederea sporită, aptitudini de lucru în echipă și de conducere.

Eu nu ma astept sa faca copii mei sport de performatanta la  nivele foarte ridicate. Daca vor ajunge acolo cu atat mai bine, insa cred cu tarie ca o activitate sportiva regulalta nu le poate face decat bine. Disciplina pe care ti-o impune  orice pasiune sportiva modeleaza un copil si ajuta un adolescent.

Societatea  noastra nu te incurajeaza, dar asta nu inseamna ca familia ta sa fie la fel.  Am avut placerea  sa o ascut pe Andreea Chițu,”cea mai bună sportivă a României în anul 2015, vice-campioană mondială și campioană europeană la judo”, cum povestea despre ce a tinut-o de sport: sustinerea familiei! Mi-a placut mult ea si de cum povestea cum a modelat-o sportul ca si personalitate si adult, cum a trecut mai usor peste unele framantari ale adolescentei.

Ma uit la Printesa cum a invata sa mearga pe  bicicleta fara rotii ajutatoare si vrea sa participle al concursuri cu tatal ei. Ma uit la Madam Furlifus care la nici 2 ani face tumba perfect si are o viteza in picioare tot timpul. Ma uit ca potential in copii mei exista si doar eu voi fi vinovata daca nu este explorat si nu le trasez o cale. Copii au pasiune si nu neaparat informatie. Tine de parinte sa creioneze cai pe care ei sa le aleaga si sa le definitiveze.

Acum ma lupt cu mine sa-mi gasesc si eu calea optima  inapoi spre sport!