Categorie: Sunt parinte

Părinte excepțional dar nu perfect, la clasa pregătitoare

Mama de 8 martie
Mama de 8 martie

Bine v-am regăsit în noua mea casă: babymanager.eu! Mi-a fost dor de 2.0 și încerc să-mi reiau bunele obiceiuri. Am o viată offline activă, un job ce îmi place, doi copii și  un soț de gestionat….așa că am mai mult articole în cap meu, decât în online. Să revenim la obiectul blogului: gestionarea copiilor cu atitudine, optimism și păreri! Astăzi vă povestesc despre clasa pregătitoare și cum ne-am adaptat la ea.

Eu acum știu că nu prea vă plac exemple de „așa da” și să vă explic eu că există și experiențe pozitive….dar unul din motivele ce m-au determinat să scriu pe un blog, a fost acela că nimeni nu împărtășește și experiețe pozitive.

Vă mai ziceam în alte articole, că eu am făcut studiu cu mult înainte să vina vremea de grădinită sau școală. Am analizat pe multe părți: referițe, clasamente, păreri online; am fost în vizită la câteva insituții și am decis. Am decis după câteva criterii pentru școală de stat: după calitatea școlii, calitatea directorului,  mixul social,zona unde putea să ajung fizic( nu cât de aproape era de casă) și până acum mi-a ieșit și suntem confortabili. Am gândit cu capul meu! Și am riscat cu învâțătoarea!

Pentru mine mixul social e mai important decât învățătoare. De ce?

  1. Dacâ directorule  ok, sigur va avea angajați pe stilul lui,
  2. Copilul stă într-o clasă cu alți 28 de copii și cum e vârsta socializării, va conta mai mult influenta amicilor…și nu vreau discrepanțe prea mari decât ce educație are acasă,
  3. O drama ce nu o pot controla la vârsta aceasta, îi poate fi fatala.

Consider că inteligența emotională este foarte importantă și dacă reușesc intr-un sistem de stat să le ofer copiilor mei o evoluție a acestei inteligențe, se vor putea adapta la orice și vor avea cum denumimi noi in corporație: „grit”.

Ce să vă spun?! Am nimerit la o doamnă învățătoare ce vine din mediul privat, ce încearcă să le construiască o bază pentru ce au nevoie în urmatoarele clase, ce le oferă un mediu să se exprime, să facă prezentări și să găsească soluții la probleme. Dna învățătoare ne dă feedback, ne cheamă psihologi la sedință să evoluam și noi ca părinți și se dă cu sania cu copiii. Nu e totul perfect, dar copilul meu evolueaza, e happy și face prezentări singură cu Egipt și Michael Jackson. E un copil introvertit, ce incepe să aibă încredere în ea și are notiunea de „grit” deja adoptată. Adică, încearcă să găsească soluții la orice!

Am primit și eu un feedback: ca părinte indiferent ce școală face copilul, părintele trebuie să se implice! Să lucreze cu el acolo unde e nevoie și să fie aproape de școală. Un cadru didactic, nu va putea să-i suplinească lipsa de educație  sau atenție de acasă. Pe langă IQ, e importanta și munca si contextul de oportunitate pentru a avea succes.

…. Am și eu defectele mele și nu fac totul perfect, dar mă pricep să citesc oameni și să fac strategii. Până acum, abordarea mea a funcționat atât la școală cât și la grădiniță. Eu prefer să mă pregătesc și să am mai multe alternative…. nu să mă panichez în ultimul moment. Și caut să comunic cu cadrul didactic, iar feedback ul pe care l-am primit de la dna noastra într-o sâmbătă, după ce ea avuse  o sesiune cu mai multi colegii despre părinții claselor lor, mi-a prins tare bine!

Mi-a spus ca sunt „un părinte exceptional și că îmi cresc frumos copilul”  și apreciează că lucrez să evoluez atât eu cât si Dra Printesă. Și uitându-mă în jur sunt un părinte exceptional în ceea ce privește atitudinea mea, pentru că nu sunt ca marea masă de populație și deci nu sunt un părinte normal.

EXCEPȚIONÁL, -Ă, excepționali, -e, adj. 1. Care face, care constituie o excepție, care iese din comun; deosebit. 2. Foarte bun, excelent, extraordinar, remarcabil, grozav (3). ♦ (Adverbial; cu determinări introduse prin prep. „de”, formează superlativul) Foarte, extraordinar. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. exceptionnel

Însă ce fac eu, ar trebui să facă mai mulți părinți! Ce fac eu, se face intr-o societatea modernă și cu adulți educați la randul lor echilibrat. Din pacate, noi mai avem ca societatea să ne revenim. Generația mea este o generație încă crescută sub comunism și mai e nevoie de practică în rândul societătii noastre pentru a fi mai echilibrați. Nu putem cere un sistem de învățămant ca in Vest, dacă noi ca părinți nu ne educăm copiii echilibrat! Noi avem sistemul politic și de învătămănt pe care îl merităm. Și da…nu suntem marea masă și de accea ne doare…însă adevărul este că vecinii nostri sunt mai multi ca noi!

Și meritul de până acum al educației copiilor mei, nu este numai al meu, ci și al tatălui lor, care chiar este exceptional! 🙂

Vă recomand cu caldură, cartea  Exceptionalii de Malcom Goldwell! E o carte despre succes pentru adulți și o carte de strategie pentru părinți. Poate fi o carte, ce vă răspunde cum să echilibrați presiunea pe care o puneți pe copil la școală.

Păreri?

Părinţii şi grupurile de what's up

La multi ani pe 2018! Să fiţi bucuroţi şi sănatoşi în anul ce vine!

Eu la sfârşit de 2017, nu am simţit nevoia să-mi analizez anul şi să-mi fac planuri. Am ajuns cred, la un punct unde ştiu ce vreau, ştiu unde sunt şi stiu ce trebuie să fac. Bonus: bucuria că ai mai avut un an cu doi copii minunaţi în viaţa ta!

Dar… am simţit nevoia să creionzez câteva reguli  de bună conduită pentru părinţii ce sunt în grupuri de what”s up la şcoala sau grădiniţă. Să vă prezint mai întai contextul.

Fac parte din 3 grupuri de what’s up de părinți:

  1. Grupul de la grupa mica, la care eu sunt admin-fără doamna eduacatoare
  2. Grupul de la școala-unde doamna învățătoare e admin
  3. Grupul de la școala-unde suntem doar părinții, fără doamna învățătoare

Grupurile de what’s up au plusuri doar daca părintii sunt destul de maturi  să le folosească  și minusuri dacă nu suntem învățați să comunice. Am observat două mari trenduri în societatea noastra de adulți cu copii:

  1. părinții care se adaptează și încearcă să fie coerenți în comunicare și constructivi-nu sunt majoritatea
  2. părinții care exprimă în scris frustrarile zilnice și când e vorba să susțină față în față opinia, nu o fac. Adică se ascud sub un număr de telefon!

Au fost multe întâmplări în decembrie amuzante și mai triste de pe grupurile mele: de la mămică agresivă care vorbește urât dintr-o frustrare sper 🙂 și care nu-și asumă ulterior urmările, sau gafe transmise pe grupurile cu doamna inclusă, a unor informații despre surpriza ce urma să fie făcută…. dar și mobilizare generală când a fost cazul. Din micul meu univers, colectivele mele de părinți sunt ok și începem să ne armonizăm. Am acționat când a fost nevoie și am văzut lucruri și mai grave în alte părți.

Cum nu toată lumea are un minim de bune maniere și cunoștințe din educație, m-am gândit să trasez câteva lucruri ce să ne ghideze când comunicăm pe what’s up cu alți părinți:

  • Grupul de părinți sau orice alt grup activ-dacă nu vrei să te deranjeze, pui notificările pe mute
  • Mesajele pe cât posibil trebuiesc transmise cât mai rapid și în timpul orelor de program. În cazul, în care sunt mesaje la ore ce pot deranja, ai deja norificările pe mute. Sunt părinți ce nu au timp decât în anumite momente ale zilei să-si citească mesajele.
  • Comportamentul tău reflectă educația pe care o dai copilului tău! Garantat copiii problemă în clasă, au părinți problemă în grup.
  • Când se ia o decizie unde nu trebuie implicată doamna, atenție în ce grup scrieți! Pentru decizii mai delicate, folosiți email-ul ca metodă de comunicare sau tool-uri pentru votare care cele din Google sau FB.
  • Cand exista păreri contradictori, nu o luati personal si ghidati-va după ce ar fi constructiv pentru colectiv. A vă arata orgoliul in public deranjează!
  • In momentul în care intrăm în colectivitatea, majoritatea decide şi vor fi diferenţe între educaţia de acasă şi cea de la şcoală. Dacă sunt anumite cereri pe care colectivul nu le aprobă, ca dulciurile fară zahăr sau o excursie la azilul de bătrâni, acceptaţi decizia majorităţii şi nu judecaţi!
  • Răspunde-ţi punctual la cele solicitate pe grup şi nu dezvoltaţi discuţia decât dacă este necesar. Pentru  unii adulţi zecile de mesaje de pe un grup, poate crea un deranj foarte mare.
  • Dacă aveţi să-i comunicaţi ceva doamnei personal, de ex: copilul -nu vine azi la şcoală nu o faceţi pe grup, ci pe printr-un mesaj separat. Un mesaj personal poate crea reacţia multor părinţi şi doamna la final va trebui să medieze o situaţie. De ex: la noi când începea un părinte să scrie că X şi-a pierdut căciula, hanoracul, pantofii…începeau toţi….până când doamna i-a certat pe toţi părinţii că nu-si responsabilizează copiii. Nu e job-ul doamnei să educe un copil cu lucruri ce ţin de cei 7 ani de acasă!
  • Dacă sunt lucruri ce vă deranjează la activitatea doamnei, sau aveți întrebări la care vreți un răspuns, mergeți direct și vorbiți cu doamna sau sunați-o! Nu e comunicare dacă vă arătați nemulțumirea pe grupuri și nici nu  rezolvă problema! A scrie din spatele unui numar de telefon, nu înlocuiește o discuție față în față care e de zeci de ori mai eficientă și mai puțin frustrantă pentru toată lumea! Plus, așa fac adulții maturi….

Cu  toții vrem un copil ce se acomodează bine la școală/grădiniță, cu toții vrem ca copilul nostru să nu creeze problme….Primul pas este să ne adaptăm noi la noul colectiv și să-i aratăm copilului atitudinea corectă, chiar dacă avem numeroase lucruri pe care să le reproșăm! Pe mine mă amuză, cum părinții nemulțimiți sunt în general cei ce au cautat cel mai puțin info despre locul unde ajunge copilul și sunt și cei mai comozi! Comozi… pentru că nu vor să gândească mai mult la efectul colectiv pe care îl au acțiunile lor. Până la urmă, dacă nu există compatibilitate, cautăm altă școală!

Cănd alegeți unde va merge copilul la școală sau gradiniță, luați în calcul și mixul social care ar putea fi! Mixul social e mai important decât renumele școlii/învățătoarei, pentru că și părinții și copiii vor trăi în acel colectiv minim 3 ani.  Asta dacă nu vrem ca grupul de părinți de pe what’s up, să fie un loc unde toată lumea își varsă frustrările…..

 

Fetele mele și Dorothy

Săptamâna trecută, după multă tuse și răceli, am primit o surpriză care mi-a plăcut: foarte mult sclipici cu o provocare și cartea „Vrăjitorul dinOz” fară imagini. Jur, că în ziua aceea numai să văd cartea și să îmi inchipui cum îmi voi face o pereche de balerini a la Dororty, mi-a dat o energie bună și m-a ajutat să ajung acasă veselă!

IMG_1417

De vineri pană când am reușit să mă adun duminică după virusul din această zi de toamnă, fetele mele din dotare m-au terorizat!

– Când facem proiectul? Câââââând? (a se întelege când punem ne jucăm cu sclipiciul roșu), pentru Prințesă orice este art&cfrat e un proiect.

-Ai promis că azi! Ai promis că acum! (a se înțelege manipulare/negociere)

-Stați un pic! Voi știti de ce mami vrea pantofi roșii cu sclipici?

-Da, vrei să fii și tu ca Dorothy, zise Prințesa (6 ani)!

-Vrei să fii la moda, zise Madam Furlifus (3ani)!

-Cine e Dorothy, întreb eu pentru că știam foarte bine că cea mare e familiarizată cu povestea?

-Cum mami, nu știi? se miră Prințesa! Stai să-ți explic….aaaaaah…Dorothy este o fetiță ce a zburat cu casa ei magică…

-Mami, e cu un leu fricos care vroia sa fie ca mine curajos!, intevine Madam Furlifus

-Ilincaaaaaaaa, nu mă mai întrerupe, eu vorbesc acum!!!!!

-Mami, relua Prințesa… Dorothy pleacă cu casa ei magică să-și ajute prietenii și pe Vrăjitorul din OZ. Ea și Toto… adică cătelul ei… trec prin tot felul de peripeții și sunt foarte curajoși, nimicesc o vrăjitoare și se întâlnesc cu Leul, Omul de Tinichea și Sperietoarea de Ciori. După ce fac dreptate, Zâna Bună le dă cadou ce își doreau: curaj pentru leu, creier pentru Sperietoare și inimă pentru Omul de Tinichea.

-Aha.. și cu patofii tot nu înțeleg?

-Mami….. pantofii sunt de la Zâna Bună pentru Dorothy, pentru că a fost curajoasă și bună și s-a luptat cu Vrăjitoarea cea Rea!

-Am înțeles!

– Mami, mami….eu vreu să fiu leu să fiu curajoasă! sări Madam Furlifus repede să completeze.

Bineînteles că domnișoarele mele deja văzuseră “Dorothy și Vrăjitorul din Oz” care a început din 16 octombrie și se poate vedea de luni până vineri, de la ora 20.35. Cât au stat pe acasă răcite s-au updatat la noutățile de pe Boomerang! 🙂

Ca să nu lungesc povestea, sunt mândră de noii mei balerini, toată casa inclusiv pisicile sunt  pline de sclipici roșu și nouă, fetelor, ne place!  M-am uitat și eu un pic la serial (e mica mea plăcere să mă uit la desene animate cu cele mici) și vă recomand să-l vedeți dar musai după ce cei mici vă povestesc povestea inițială, pentru că serialul este o continuare practic.

IMG_1441

 

IMG_1423

 P.S Sper să-mi aducă un concediu condurii mei roșii! Oare de câte ori să-i lovesc, să mi se îndeplinească dorința?

 

Ce aș fi făcut diferit: scaunul auto

Nu am știut exact exact ce inseamna  responsabilitate până când nu am avut un copil și nu am realizat că am o viață care depinde de mine. Acesta responsabilitate vine la pachet cu prietena ei „panica”, pe care deși încerc să o controlez, tot mă acapareazâ în diverse momente:)

Unul din locurile unde am diverse scenarii de „panica”,  cu copii mei este mașina. Pentru mine  mașina înseamna: biroul meu mobil fără toaleta :), locul unde îmi petrec o mare parte din timp, un obiect pe care îl mai zgârii, îndoi, un obiect ce se repară, un obiect pe care am ajuns sa învaț să-l parchez și  să-l îndragesc in timp. Între  noi fie vorba: daca eu am reușit să învăț să conduc decent, oricine poate! 🙂

Port încă de la început centura de siguranță, handsfree la telefon, merg în limitele  legale de viteza, insa nu am SIMȚIT niciodata riscurile  la care mă expun, asa cum le-am SIMȚIT când am realizat la ce imi pot expune copilul! Acum văd orice copil stă pe locul din față, orice copil fără centură, orice copil în brațele unui adult… E drept ca nu tot timpul îți poți ține copilul în scaunul auto, însă cred că depinde de noi sa ne asiguram ca suntem cu toții în siguranță.

Deci pentru siguranța, am cumpărat de a lungul vremii mai multe produse: 2 scoici, 2 scaune auto și un înălțător. La câte produse sunt pe piață ai de unde alege și mai tot timpul am ales după buget. Nu am luat cele mai scumpe produse și calculând cred că ar fi fost mai bine să investim într-un singur scaun auto robust, All in One. Ce nu știam atunci și știu acum, este că există scaun auto de la 0 la 12 ani. Și cu siguranță, ar fi avut mai mult confort decât ce am cumpărat noi până acum! Sincer m-aș fi axat mai mult pe un singur scaun și pe confort!  Scoica mi-a fost utilă doar la legănat și de multe ori nu o scoteam din mașină pentru că luam copilul în brațe. Pentru noi nu a avut o valoare prea mare.

O variantă de scau auto all in one ce mi-a plăcut și care ar fi lejer in bugetul celor 5 produse cumparate până acum este scaunul auto Milestone de la Graco.

Câteva caracteristici ce m-au convins:

  • Milestone este un scaun auto All in One, recomandat de la nastere pana la 12 ani (sau 0-36 kg)
  • Milestone poate fi folosit in 3 moduri: scaun auto grupa 0-1 ce se monteaza cu spatele la sensul de mers, scaun auto grupa 1-2 cu prindere in centuri proprii, montat cu fata la sensul de mers, sau inaltator auto cu spatar (grupa 2-3) in care copilul este asigurat prin centura autovehiculului 
  • Tetierea scaunului auto poate fi ajustata pe inaltime cu usurinta, cu o singura mana , intr-una din cele 10 pozitii, crescand practic odata cu copilul. 
  • Lungimea centurilor scaunului se ajusteaza automat atunci cand ajustati pozitia pe inaltime a tetierei, ceea ce simplifica extrem de mult utilizarea scaunului auto Milestone. 
  • Milestone ofera 4 pozitii de inclinare, inclusiv pozitie de somn, fiind astfel un scaun perfect, extrem de confortabil pentru calatoriile cu autovehiculul pe distante lungi. Suportul modular pentru pahar este foarte practic, si permite o mai buna organizare a spatiului de pe bancheta din spate a autovehiculului. 
  • Sistemul de protectie la impact lateral (Side Impact Protection™) este integrat inclusiv la nivelul tetierei pentru ca siguranta copilului sa fie maxima 
  • Sezut captusit cu Spuma ESP (cu memorie) pentru un plus de confort in timpul deplasarilor lungi Graco Milestone are cadrul ranforsat din otel, protejand astfel, ca o platosa copilul in cazul unui eveniment nedorit 
  • Ghidaj intutitiv pentru prinderea in centuri a scaunului in cazul montajului cu spatele la sensul de mers, sau al montajului cu fata la sensul de mers pentru ca fixarea scaunului pe bancheta sa fie perfecta. 
  • Huse detasabile, lavabile la masina la maxim 40°C, fara stoarcere19_3

Câteva lucruri întelepte despre oliță

Pentru orice părinte, operațiunea „olița” este un stres și o minune când într-un final începe copilul să utlizez mai puține scutece de unică folosință.

Am  mai scris aici despre prima mea experiență. Acum după a doua experiență, mă simt înțeleptă 🙂 și aș darnică să împartăsesc cu voi câteva lucruri. 🙂

  1. Nu stresati copilul, nu-l certați, nu-l manipulați! Aveți răbadare!

In jurul vârstei de 2 ani-2 ani jumatate, copilul e pregatic fizic și psihic să-și controleze mușchi pentru funcțiile 1 și 2. La primul copil, puterea exemplului este importantă, colectivitatea îi învață cel mai repede- proces complet dupa 1 an si 4 luni. La al doilea copil merge mult mai repede, pentru că vede la primul-proces complet dupa 1 an.

Prințesa, a dat înapoi când începusem să o cert și Madam Furlifus pentru că eram eu stresată și refuză să facă nr. 2 la olița. Abia dupa ce am devenit eu mai relaxata și mai răbdătoare, nu a mai cerut scutec pentru nr. 2. Adică, ea aștepta pană vedeam eu acasă seara și îmi cerea să-i pun scutec pentru nr.2!

2. Procesul trebuie prezentat normal, fară prea multe lucruri de pus în scenă!

Olită simplă sau colac reductor sunt suficiente.  Copilul trebuie să fie pregătit atât fizic, cât și mental. Aceste doua momente nu coincid  în general și emoțiile din familie pot influența momentul în care cel mic/ă se vor simți confortabil cu noua schimbare.

Prințesa a învățat prin repetiția zilnică în jur de 3 ani, prin adaptarea la grădiniță și a conștientizat singură că nu mai trebuie să facă noaptea în pat. Și când se mai întampla, era doar un accident și nu o certam. Copilul introvertit are nevoie de încurajare și să vădă că familia îl susține.

Madam Furlifus a învâțat prin exemplu surorii ei pe la vârsta de 2 ani jumătate, a desprins repede ce poate să facă și a realizat cu timpul că nu e o joacă. Pentru a ne atrage atenția și a o laudă, s-a adaptat mai rapid. Nr 2 la oliță a fost întârziat datorită unui stres familial.  Un copil extrovertit învață repede și dacă are un exemplu în familie devine o competiție!

3. Nu lasați familia  sau prietenii, să-i faci să se simtă prost că nu fac încă la oliță!

Cum ar fi să vi să zică zilnic că nu puteți face ceva?! Rușinea poate crea un automatism, dar nu învață, iar trauma psihică persistă în timp.

Keep it simple and relax! Procesul nu e complicat, trebuie doar răbdare și perseverentă. Nu sunteți părinți mai puțini buni dacă copilul nu face la olită la 3 ani. Am consultat și un psiholog și mi-a spus ca e ok să poarte scutece și la 4 ani! Important e ca procesul să se întample cănd sunt pregătiți și psihic. Setați-vă  că mai important e să aveți un copil fericit decât unul rușinat!

A fost un moment frumos când am realizat că am doi copii care nu mai folosesc scutece de unică folosință, că drumurile cu mașina vor fi mai puțin stresante din acest punct de vedere, că voi putea cheltui banii de scutece pe altceva! 🙂

Vă doresc să aveți și voi parte cât mai rapid de momentul de final în care realizați că ați scăpat de scutece! 🙂

olita-toily-olita-transformabila-in-scara-pentru-vasul-de-toaleta-litaf

 

Ieșire de weekend: Piatra Neamț-Durău

Anul acesta am participat ca și suporteri la festivalul sportiv Tare ca piatra, in Piatra Neamț! Foarte tare ce fac oamenii acolo de multi ani, mai exact 12 ediții! Festivalul reunește mai multe discipline sportive: downhill, cross-country xc, skate park, streetball.

Pe noi ne-a interesat concursul de downhill, având un amator in familie un pic accidentat. Traseul e destul de tehnic și spectaculos și am avut ocazia să vedem și copii de 12-14 ani parcurgându-l cu brio!

Din start vă spun că a duce copiii (3 și 6 ani) la astfel de evenimente, mă poate doar ajuta. Am mers pe jos, am urcat pe munte și au văzut lumea în mișcare. Bonus, fetele au susținut concurenții la o zonă spectaculoasă și au fâcut multă gălăgie! Pe Madam Furlifus, chiar o văd sărind pe traseu în câtiva ani! Ea era cea mai activă și neobosită susținătoare!

sursa poza20287207_1382596428484049_5747585172555217332_o

Am mai fost in zona Piatra-Neamț și de fiecare dată mi se pare foarte frumoasă. Anul acesta ne-am cazat la Durău. Drumul București-Durău a fost în jur de 6-7 ore cu opriri, deci merită să mergi  în zonă dacă ai minim un weekend prelungit.

Cazarea a fost foarte ok-Pensiunea Ana din Ceahlau, camera era gen o garsioneră cu baia si dormitorul sus și un mic living cu canapea jos. Bucătăria este foarte bine utilată și am fost încântată de curte și spațiul de joacă pentru copii. Pensiunea e nouă în circuit și o recomand cu căldură! Cred că e o variantă foarte bună și pentru o mini vacanță de iarnă.

Drumul Durău_Piatra Neamț îți ia cam 1 ora și 40 min și e spectaculos cu  barajul Bicazului. În zonă sunt multe obiective de vizitat și trasee montane acesibile și copiilor mai mici. Noi am reușit să vedem Cetatea Neamțului și am fi vrut să facem traseul panâ la Cascada Duruitoarea. E o zonă în care sigur nu te plictisești!

IMG_0226

La întoarcere am trecut și pe la Lacul Roșu, foarte aglomerat-am nimerit la un festival maghiar, am mâncat destul de slăbuț și m-am rugat să nu avem vreo problemă digestivă a doua zi.  Tot pe drumul de întoarcere mi-au făcut cu ochii Baile Tușnad ,care par interesante de vizitat într-un alt weekend.

Ca mâncare, de data aceasta nu am recomandări , că am nimerit destul slab calitativ. Am ratat încă o vizită la Hanul Ancuței, dar mă voi revanșa data viitoare! În zonă se mănâcă foarte bine, însă am fost noi neinspirați în acest an.

La sfârşitul concursului de downhill, seara a avut loc un concert. A fost distractiv să particip pe langă foarte mulţi adolscenţi la acest concert şi să văd că avem multe în comun şi gusturi comune Macanache.  Mai erau câteva persoane mai dupa 30 de ani, dar erau părinţi sau „bone” pentru adoleşcenţii ce se distrau în faţa scenei :).

Am bifat multe în această ieșire mișcare, educație sportivă, educație istorică, educație geografică, răbdare (drumul de întoarcere a fost mai lung pentru că ne-am păcălit cu Valea Prahovei), timp în familie, timp în cuplu, repetiție de jocuri în mașină pentru viitorul concediu :). Toate in 3 zile!

Am uitat…. și distracție generalizată!

 

 

Fetele și limbiile stăine

Să vă spun pe scurt una din strategiile mele pentru educația copiilor mei, moștenită probabil din familie: cât mai multe limbi străine! 

Prințesa a fost la  o grădință în care facea zilnic germană. Am considerat că o pot expune la limba engleza la școală, pentru că o pot învâța și eu și am vâzut că a prins ușor ceva cântecele pentru copii. M-am gândit că cele doua limbii sunt asemănătoare și le poate duce in paralel.  Nu pot să spun că vorbește fluent germană, dar cred că e foarte importantă expunerea și că înmagazinează cunoștințe ce o  vor ajuta în timp. Important este să aibă continuitate!

Am în plan să facă și ceva franceză, dar caut momentul oportun să introduc şi a treia limbă. Încerc să nu stresez copilul și să vină natural.

Madam Furlifus pare  ca a prins mai repede limba engleză. Când spunea primele cuvinte: la bani spunea money, la telefon spunea phone , la roz spunea pink. Jocul lor preferat era să cante cea mare Humpty Dumpty și cea mică să se arunce de pe canapea. Ne mai distrăm uneori când  interpretăm împreună Jonny Jonny…yes papa.

Pentru mine la toamnă începe o noua etapă în familie: ambele fete la școala, una la clasa pregătitoare și un la gradiniță. Colerat cu planurile noastre pentru viitor, e oportun să încerc să avansăm cu zona de învățare a limbii engleze.

Sunt multe opțiuni pentru învățarea limbii engleze și avem de unde să alegem. Mie mi-au atras atenția English Kids Academy,  divizia International House. Au acum și cursuri pentru 0-6 ani. Metoda lor de învâțare este asemănătoare cu ce au experimentat copii mei acasa: muzică și mișcare. În acest moment am înteles că sunt singurul centru acreditat de pregătire a profesorilor în predarea limbii engleze pentru copii și adoleșcenți, curs de calificare  a profesorilor moderat de Universitatea din Cambridge.

De ce prefer și un ajutor specializat? Pentru că da… poți vorbi și tu cu copilul tău acasă, dar mic fiind va prinde accentul tău… și nu e cel mai indicat. Îl pot ajuta dar ar trebui să audă cumva corect pronunția. Eu am cumva accentul profesoarei de engleză de la 5-6 ani. Am văzut în jurul meu părinți vorbind cu copiii în engleză, cu accent slav.

Și ca să nu credeți că sunt nebună: lucrez mult cu oameni din toate colțurile lumii în engleză și imi este mult mai ușor să înteleg oamenii cu un accent bun și se văd națiile care se preocupă de învâtarea limbii engleze de mici: ca Olanda și Estonia. Au oamenii aștia o încredre în ei când vorbesc… chiar dacă nu spun ceva inteligent! Copiii mei vor comunica și lucra într-o economie globală, e important să se simtă confortabil când vorbesc!

Mi-am propus să încercăm doua module de vara, intensive, de la English Kids Academy și să vedem cum iese!  Vom merge la început o săptămână, 2 ore pe zi !

Mai jos câteva detalii despre cursurile EKA. Ar fi fost interesant sa mergem la cele pentru 6 luni-1 an 🙂 !

Sing & Play (6 luni – 2 ani) – http://www.englezacopii.ro/sing-play-6-luni-2-ani/

Program conceput pentru copiii cu vârsta între 0 și 2 ani, Sing & Play stimulează dobândirea de noi abilități de mișcare și abilități lingvistice. Fiecare sesiune de curs oferă o combinație de activități comune părinte-copil, oferind părintelui ocazia de a participa alături de copil la activitățile de mișcare, muzică, socializare și, în egală măsură, de a observa din umbră evoluția copilului. Cursul durează 12 luni, 2 ședințe pe săptămână, 60 minute/sedința. Copilul participă alături de un părinte sau însoțitor, iar înscrierea se poate face oricând în timpul anului. La înscriere, se achită doar primele 8 ședințe /1 lună, după care se pot achita pachete de discount de 3, 6 sau 11 luni.

Wiggle & Grow (2 – 3 ani) – http://www.englezacopii.ro/wiggle-grow-2-3-ani/

Programul de expunere la limba engleză pentru copiii cu vârsta între 2 și 3 ani. Totul se întâmplă într-un mod super-distractiv. Lecțiile oferă o experiență de învățare bogată în muzică, copiii mici bucurându-se de activități de canto, dans, instrumente de joc special concepute pentru a promova dezvoltarea cognitivă, pentru a încuraja abilitățile sociale și câștigarea autonomiei față de părinți. Cursul durează 12 luni, 2 ședințe pe săptămână, 60 minute/sedința. Copilul participă alături de un părinte sau însoțitor, iar înscrierea se poate face oricând în timpul anului. La înscriere, se achită doar primele 8 ședințe /1 lună, după care se pot achita pachete de discount de 3, 6 sau 11 luni.

Laugh & Learn (3 – 6 ani) – http://www.englezacopii.ro/laugh-learn-3-4-ani/

Programul este destinat copiilor cu vârsta între 3 și 6 ani. Fiecare lecție folosește deschiderea naturală a copilului către muzică, povești și joc imaginative, pentru introducerea primelor noțiuni de limbă engleză și pregătirea copilului pentru învățarea structurată a limbii străine. Cursul durează 12 luni, 2 ședințe pe săptămână, 60 minute/sedința. Copilul participă alături de un părinte sau însoțitor, iar înscrierea se poate face oricând în timpul anului. La înscriere, se achită doar primele 8 ședințe /1 lună, după care se pot achita pachete de discount de 3, 6 sau 11 luni.

Ce mai studiez la EKA și pare interesant este Evaluarea Inteligențelor Multiple. Eu sunt de acord cu teoria care spune că nu trebuie să ne întrebăm DACĂ un copil este inteligent, ci ÎN CE FEL este inteligent. Cercetările și practica demonstrează că există cel puțin opt moduri de învăţare şi de rezolvare a problemelor, cu alte cuvinte, mai multe inteligențe.

Cum afli tu ca părinte care este inteligență copilul tău și cum il poți ajuta să învețe mai bine, dacă nu-i știi stilul? Sunt cumva întrebări care sunt actuale pentru mine, pentru că vreau să-mi ajut copii să fie în forma lor cea mai bună ca adulți, chiar dacă sistemul societății românești încă nu-i ajută!
EKA_blogs_banner300x300px (1)

Revin cu impresii dupa prima săptămână de engleză intesiv 🙂 !

 

Ieșire de weekend: Vulcanii Noroioși

Cum vă mai distrați copiii în vacanță? Dacă în timpul școlii caut tot feluri de speactacole de teatru sau ateliere, vară încercăm să ieșim din monotonia peisajelor de acasă.

În general noua nu ne  place aglomerația,  nu suntem comozi și ne place să le aratăm copiilor experiențe noi și încercâm să fim mai creativi decât mersul pe Valea Prahovei sau la Constanța.

Astfel, sâmbâtă trecută am plecat din nordul județuli Ilfov spre  Vulcanii Noroioși, jud Buzău planificând să ne întoarcem mai pe seară.  Practic am petrecut 6 ore interesante fără stat în trafic :). Drumul ne-a luat cam 1h 40 minute pe Waze. Se ajunge relativ ușor și mai ai câteva gropi dar nimic de speriat.

Vremea a fost innorată și chiar picura câd am vizitat Vulcanii, însă a fost distractiv. Biletele de intrare sunt la prețuri modice: 1 RON copilul și 4 RON adultul. Există și parcare, 5 RON/zi.

Peisajul este inedit pentru copii și pentru 3 și 6 ani a fost fascinant să le explic care e procesul acestor vulcani: cum iese gazul și împinge la suprafață apa și noroiul. Mi-au pus multe întrebări și faceau comparație cu  cei cu lavă.

La întoarcere puteți poposi la masă la una din varaintele oferite de Sărata Monteoru. Mâncarea e comestibilă, nu grozavă dar noi am găsit o pensiune cu loc de joacă și o tiroliană pentru copii  și am avut o zi liniștită.

Tot în zonă, e un parc de aventură Escapada, am vrut să ajungem dar nu aveau trasee pentru copii sub 4 ani.

vulcanii-noroiosi-foto-5

Deci, am plecat pe la 10.00 si în jur de ora 16.00 eram acasă, a fost interesant și  distractiv, buget mic, copii obosiți, drum fară trafic și bară la bară= quality time in familie.

 

sursa foto

O super tricicletă, înainte de vacanță!

Când am fost invitată la showroom-ul showroom-ul ErFi, m-am decis rapis să paricip pentru că am văzut o tricicletă perfectă pentru Madam Furlifus în prezentare!

galileo 1.jpg

Tricicleta Galileo mi-a atras atentia! E pliabilă, e ușoara și are multe funcții smart. Îți poți plimba copilul de la o vârstă mică de 6 luni pană la 25 de kg. Și în plus, mie mi se pare că arată foarte bine și modern! Pare că-și merită toți banii! Mai multe detalii mai jos.

Caracteristici:

  1. Sistemul simplu, patentat de pliere, Fast Action Fold,  permite ca print-o singura miscare, intr-o singura secunda, tricicleta sa poata fi stransa . Odata pliata, ea are un sistem special de siguranta pentru a nu se desface accidental.
  2. Roata frontala pivotanta 360°, ce se poate si bloca pe directia de mers
  3. Maner telescopic, reglabil pe inaltime, pentru ca tricicleta sa fie manevrata cu usurinta si de mamica si de tatic.
  4. Bare de protectie detasabile. Pentru un plus de siguranta, in afara centurilor de prindere, tricicleta este prevazuta cu doua bare de protectie. Fiecare din ele se poate detasa, permitand accesul copilului in tricicleta, fara efort chiar si atunci cand este imbracat in haine foarte groase.
  5. Pedale progresive. Sistemul special de pedale permite folosirea acestora initial ca suport de picioare (atunci cand copilul este mic, pentru a evita ranirea in timpul rulajului tricicletei). Ulterior, atunci cand copilul creste si incepe sa devina independent, pedalele se fixeaza pe roata din fata, pentru a-i permite celui mic sa pedaleze in voie.
  6. Ghidon pivotant, reglabil. Ghidonul poate fi blocat, astfel incat controlul tricicletei sa fie facut doar de catre parinte (prin manevrarea manerului telescopic). Ulterior, atunci cand copilul creste, ghidonul se poate debloca pentru a-i oferi celui mic autonomie de miscare.
  7. Centura reglabila cu prindere in 5 puncte si prevazuta cu protectii speciale pentru zona umerilor si zona inghinala.
  8. Frana coordonata la rotile din spate (la fel ca la carucioare). Sistem de actionare tip pedala
  9. Spatar arcuit, ergonomic pentru confortul si protectia zonei lombare a copilului. Spatarul are doua pozitii de inclinare pentru extra-confort (pozitie de somn)
  10. Parasolar reglabil, detasabil, pentru a-l feri pe cel mic de actiunea nociva a razelor solare.

Vă recomand să o testati in showroom, pe Splaiul Unirii nr 49, sector 3 Bucuresti. Acolo veți găsi și alte obiecte utile  pentu părinți! Mie  mi-au atras atenția: carucioarele Maclaren, care sunt gândite de un bunic fost inginer de aviație și jocurile smart pentru copii mai măricei-Quercetti, Bam Bam, Vtech sau Clementoni! Ownerii showroom-lui  Erfi sunt și ei părinți și toate produsele sunt testate și pe copii lor.  Veți găsi acolo multe branduri de calitate, nu ieftine dar care sunt top în zona lor: Motorola si Vtech, Beaba din Franta, GracoEvo: caruciorul care cantareste doar 6.5 kg si Milestone, scaunul auto evolutiv care poate fi folosit de la nastere si pana la 12 ani, practic singurul scaun auto de care poate avea nevoie un copil.

Detali despre produse și magazinul online puteți găsi pe www.erfi.ro

galileo 2galileo 3

Multumesc pentru invitație! Felicitări pentru business-ul atent pe care îl faceți!

Pălariuța de soare, obligatoriu la copii!

Vine vara bine îmi pare! Am început deja să vizisez la concediu cu lista mea bagaje pentru vacanță dar mă gâdesc cum mă vor uimi cum de copii mei vor fi printre singuri cu pălariuță în parc. Noi iarna la temperaturi pozitive nu avem căciulă dar vara sunt obsedată cu pălăriuța!

Soarele e prietenul nostru dacă suntem atenți! Dacă ești femeie și ai fost la un medic  dermatolog  ar trebui să știi că expunerea la orele nepotivite pe lângă faptul că e dăunătoare sănătății, mai și îmbătrânește pielea mult mai devreme. De ce ai vrea să ai pielea arsă și ridată, nu sțiu!

Dacă ești mamă, cred că ar trebui să fi mai responsabilă și la acest capitol cu pielea copiilor. Sunt câteva reguli de bun simț, ce văd că în general nu sunt respectate în societatea noastră. În caz că nu le respectați, vă recomand să vorbiți cu un doctor dermatolog, să vă explice pe termen lung efectul asupra sănătății copilului. Ca un exemplu este nevoie de o singură arsură solară în copilărie pentru ca șansele de a dezvolta cancer de piele pe parcursul vieții sa se dubleze?

Detaliez mai jos ce încerc să respect pentru copii mei:

  • pălăriuță de soare în cap de dimineata până seara dacă stau afară. Că suntem în parc sau pădure, soarele este puternic și la umbră sunt radiații.
  • cremă solară, factor 50 de protecție pe zonele expuse la soare. Am învățat în ultimile săptămani că o cremă bună ar trebui să aibă putere eficientă de filtrare, fotostabilitate maximă, toleranță foarte crescută pentru piele, impact limitat asupra mediului și compoziție minerală- adică cea care rămâne albă pe piele.
  • expunere la soare până la ora 11.00 și după ora 16.00

Pentru cât au fost copiii mei bebeluși am folosim creme cu protecție solare cumpărate de la farmacii, după 2 ani am mai luat și de prin alte magazine. Din propie experiență un brand din farmacii, recunoscut la calitate e mult mai bun pentru pielea copiilor pentru că ei investesc în studii. De exemplu o cremă bună- nu le lăcrimează ochii când le dau pe față, de la branduri mai ieftine da.

Ai mei copiii nu au o piele sensibilă, suntem o familie care ne innegrim imediat și nu ne înrosim. Pentru copiii cu piesele sensibilă cred că contează foarte mult ce cremă folosești. Sunt recomandate produse cu ecran solar 100% minerale, fără parabeni, filtre chimice sau parfum.

Multumesc Avene pentru că mi-ați adus aminte că trebuie să trebuie să-mi cumpăr pe anul acesta o nouă cremă. Am folosit produsele voastre și sunt incontestabil benefice pentru orice tip de piele!

17-visuelsSOLAIRE-ETE-PF.png