Sunt parinte Archives - Pagina 4 din 13

Categorie: Sunt parinte

06
mart.
2016

Fetele si tenisul

Intr-o duminica fetele mele au avut parte de prima lor lectie de tenis. Pentru Printesa a fost mai mult lectia, Madam Furlifus a venit la pachet cu mami:)!

Cum a fost? Eu nu am avut vreo experienta cu acest sport si am contact doar cu efervescenta din presa legat de Simona Halep. Recunosc…. nici regulile nu le stiu foarte bine. Cand eram mica, ne jucam zilnic langa un teren de tenis, insa nu I-am dat prea mare atentie. Ca mama, insa vad acum orice sport cu un posibil potential pentru copiii mei. Asa ca am fost bucuroasa cand am primit invitatia lui Dan de la Tennis Hero , pentru a vedea mai exact ce poate face acest sport pentru copii.

Printesa la inceput, imi spunea ca nu vrea la tenis. O intrebam repetat de ce si intr-un final mi-a raspuns( nu a avut prior vreo experienta): „nu am sa pot sa lovesc mingea!”. A facut analogia cu badminton_ul pe care il „juca” cu Buni sau cu fetele de pe strada noastra, vara trecuta.

Ajunse la Clubul Diplomatilor, conexiunea dintre Adrian( antrenor campion) si Printesa( 4 ani) a fost imediata. Era chiar foarte incantata! A facut exercitiile cuminte.

Madam Fulifus a fost pe tot terenul, a imitat mai tot ce faceau copiii, a gustat din zgura, si-a pus pietricele in cap si a tinut vesela in mana racheta cea mai mica din dotarea scolii( pentru 2 ani).

Discutand un pic cu Dan, am realizat avantajele acestui sport chiar daca nu faci performanta. Antrenorii sai au cursuri speciale pentru copii si toti au experienta internationala. Tennis Hero a fost finantat si din fonduri U.E si sunt atenti si la dezvoltarea copilului emotional si educarea lui. Consecventa, ambitia, organizarea pe etape, se pot invata daca antrenorul e atent si la aceste lucruri. Scoala are diverse parteneriate si cu diferita brand-uri sau sporturi, ce pot fi un avantaj. Lectiile se pot tine si in limba engleza si in curand vor avea optiunea si pentru limba germana.

Pe drumul spre casa, Printesa imi tot povestea cat de mult ia placut si ca acum ii place tenisul. Reactia copilului meu si zambetul de la finalul lectiei, ma fac sa am incredere in conceptul scolii Tennis Hero. Daca nu ma credeti pe cuvant, va invit sa incercati si voi!

Am un voucher pentru o lectie gratuita de tenis, care poate fi castigat de cine imi explica de ce isi doreste acest sport pentru copilul lui. Astept comentariile voastre pana pe data de 09.03.2016, ora 24.00. JOI , 10.03.2016 voi decide castigatorul.

Stiti cum m-am convins la inceput ca e o altfel de scoala de tenis? Cu motto-u lor: „There’s a hero in everyone!”

12
dec.
2015

Cum sa-ti ajuti copilul( ep.1)

categories: Educatie, Social Media, Sunt parinte

Anul acesta Printesa a facut 4 ani. Am reusit sa o duc din nou la o evaluare psihologica. Va spuneam ca incerc sa le facem la 6 luni sau 1 an pentru a vedea cum se dezvolta ca inteligenta si inteligenta emotionala.

Copiii au un ritm al inteligentei foarte ridicat fata de adulti. Pana la 6 ani, daca nu le oferim destule informatii si nu-i expunem la diverse experiente, nu avem cum sa le mentinem ritmul ridicat. In timp, cumva se pierde si ritmul inteligentei incetineste daca nu este „alimentat”. Cred ca orice parinte cu un copil prescolar vede cata „foame” de informatii au cei mici!

Este foarte important sa ne ocupam de ce informatie primesc copii nostrii, de cate experiente au parte, sa fimi atenti unde au probleme si sa le oferim atentia necesara pentru dezvoltarea lor armonioasa. Si da….e ceva de munca…. nu putem sa-i lasam pe tableta, la TV sau sa ne bazam ca super gradinita va face treaba noastra de parinti.

Am descoperit cateva cursuri foarte potrivite pentru dezvoltarea prescolarilor, care personal mi-au placut mult: Tekoneko.

Au 8 module cu o tema anume. Fiecare modul are 4 ore, cate 1 ora pe saptamana. Modulele se bazeaza pe educatie experentiala si copiii fac 90% activitati practice. La cat de informata sunt eu :), conceptul e avangardist pentru Romania. In plus, nu stiu cursuri pentru prescolari asa bune!

De ce zic ca sunt bune si eficiente? Am avut ocazia sa participam la o ora din modulul de constructii.

La inceput, trainerii si copiii( nu mai mult de 10), s-au asezat in cerc si au comunicat . Apoi s-au organizat pe grupe si au inceput sa lucreze in cativa pasi bine definiti la un fel de „prastie”. Au lucrat cu bormasina, cu lipici, elastice, etc. Nu cred ca am vazut vreun copil care sa nu fie atent la ce face?!

La sfarsit, s-au asezat iar in cerc si au povestit cum s-au simtit si cum au reusit „sa construiasca”. Dupa curs, trainerii mi-au oferit feedback despre cum a lucrat Printesa. Dupa curs, m-am oprit la un ceai cu Printesa. Era tare mandra de „prastia” ei! Mi-o arata si imi explica cum a lipit ea betisoarele. Initial eram putin pesimista la cum o sa iasa ea de la un curs de constructie! Preconceptie…..si fetele pot construi :)! Reactia ei pozitiva la toata experienta mi-a demonstrat cat de bine e gandit cursul: motric ea a invat lucruri noi, rational a invatat lucruri noi, emotional a invata sa se adapteze mai repede si sa a avut un alt exemplu de comunicare.

Ce am remarcat este faptul ca trainerii au educatie pedagogica si sunt foarte bine pregatiti. Nu le stiu CV-ul insa prin comparatie si din experienta mea, sunt mult peste media trainerilor de ateliere pentru copii. Ma rog, oricum conceptul acestor modele este altceva si e mult mai consistent ca si informatii, decat un superficial „atelier”.

Printesa este un copil introvertit, linistit si asculatator( 70% din timp 🙂 ). Am observat fata de alte situatii , ca s-a simtit in largul ei mai repede in acest cadru cu oameni necunoscuti pana la acel punct. A interactionat mult mai rapid si a comunicat fara momente de timiditate. Pentru o prima interactiune cu conceptul de educatie Tekoneko, ea a reactionat foarte bine social. A mai fost un baietel care nu a vrut sa intre si pace. Era si el la primul contact si probabil ca nici parintii nu l-au pregatit. Pe propia piele am observat ca daca ii povestesc de cu o seara inainte ce vom face a doua zi si pe drum i-am spus unde mergem si ce vom face, copilul e mai relaxat mai ales daca mediul e unul pe care il place: libraria. Cand din graba mea” o arunc” intr-o activitate, intr-un mediu necunosc, e ca un arici si da inapoi!

Pentru mine cat am stat sa o astept, a fost o „gura de relaxare” pentru ca ne aflam la Carturesti Verona si am rasfoit o carte! Minunat pentru copilul din mine caruia ii era dor sa citeasca si sa se incarce cu energia buna a unei librari!

Mai jos aveti cateva detalii despre cele 8 module. Eu abia astept sa va mai povestesc experientele Tekoneko!

” 1. Modulul de dinamică a echipelor– Singur versus echipă. Tipuri de colaborare și principii. Feedback, negociere, leadership, ajutor. Proiect de construire cu plastilină, cocă, led-uri. Mașina propulsată.

2. Modulul de construcții-DIY cu lemn, fierăstrău, bormașini și șuruburi. DIY cu becuri și circuite, motorașe și plastilină. DIY cu materiale inovative – kinect, nisip mișcător, roboței.

3. Modulul de exprimare prin artă-Legătura dintre idee și formă exterioară. Forme de exprimare prin artă: muzică, pictură, dans, sunete, lumini, cinematografie și televiziune, public speaking și prezență scenică.

4. Modulul de design-Catalogul obiectelor inutile. Cum se materializează ideile – ozoboți, kinect, makey-makey. Exemple de design special.

5. Modul de experimare-Legătura dintre inteligență și simțuri. Inteligențe multple. Simțuri virtuale. Diferența dintre virtual și și real. Iluzii optice, experimente tactile și olfactive.

6. Modul de economie-Ce sunt banii și de ce există? Ce înseamnă a cheltui și a economisi? Investiții și cum facem bani din idei. Antreprenoriat, vânzari, marketing, advertising.

7. Modul de experimentare-Legătura dintre inteligență și simțuri. Inteligențe multple. Simțuri virtuale. Diferența dintre virtual și real. Iluzii optice, experimente tactile și olfactive.

8. Modulul de neuroștiință-Creierul, compoziție și funcții. Model de creier, arii cerebrale. Reacții fizice și psihice. neuronii și legăturile dintre ei. Joc de transmisie a informației. Antrenamentul creierului.

Va urma 🙂

05
dec.
2015

Sarbatorirea de 1an si 4 ani

categories: Bebe/Copilul, Personal, Sunt parinte

Anul acesta am avut doua aniversari de copii in familie: cea de 1 an pentru Furlifus si cea de 4 ani pentru Printesa.

Ca in fiecare an va povestesc un pic din ce s-a intamplat( 2ani, 3ani), poate va ajuta cu vreo idee.

Aniversarea de 1 an a unui copil, o consider a fi o aniversare intima cu familia. Copilul e prea mic sa se bucure cu adevarat de vreo petrecere. Cu al doilea copil am tendinta sa fiu mai putin agitata, mai putin axata sa punctez niste momente pentru societate.

Am sarbatorit implinirea a 12 luni de viata pentru Furlifus, la munte cu nasii, Buni si sora mea. In familie, a fost foarte placut!

Pentru aniversarea de 4 ani a drei Printese, am incercat sa ies din „sarbatorirea la locul de joaca”( pe care o consider banala si de aruncat banii pe un loc inchis), sa nu cheltuim prea mult si sa fie altceva in stilul nostru :). Asa ca m-am decis sa invite cativa colegi de la gradinita si prieteni la un spectacol pentru copii si apoi la un ceai.

Printesa si-a ales 4-5 colegi pe care a dorit sa-i invite. Intr-un final au foat doar fete de la gradinita. E intr-o perioada acum, cand descopera diferentele sociale intre baieti si fete si are multe intrebari. A tinut sa invite doar 1 baiat, care nu a putu sa vina. Pe parcusul a doua zile am intrebat- o ce colegii vrea sa invite si ca i-am punctat ca nu se poate razgandi. A inteles destul de usor de ce nu putem invita toata grupa si incerc pe cat posibil in toate deciziile pe care le ia, sa o invat cum sa fie hotarata si sa-si asume ce alege.

Am mers la specatcolul ” Zbor prin povesti” de la Teatrul Ion Creanga( locatie Teatrul Elisabeta- o cladire frumoasa). Noi am mai fost la spectacolele lor de a lungul timpului si ne plac. Mie personal mi-a placut mult: ” Cartierul povestilor„!

Copii au fost incantati de „dansul” actorilor si dupa spectacol s-au jucat un pic pe scena. Spectacolul a fost vizual, cu muzica si fara cuvinte. Copiii trebuiau sa inteleaga povestea celor 2 frati prin ce vad, ce aud si ce simt. Eu zic ca e o experienta interesanta pentru un copil de 4 ani. La gesturile amuzante doar copiii radeau, semn ca adulti nu prea inteleg alte limbaje ale corpului :).

A fost la spectacol si Furlifus. Pentru un copil de 1 an s-a comportat bine, nu era la primul spectacol si stiu ca o captiveaza povestea cam 20 de minute daca vede bine pe scena. Dupa parerea mea nu e nicioadata prea devreme sa mergi cu un copil la teatru sau spectacole. Important este experienta si nu asteptarile tale sa stea cuminte. Cat i-am asteptat pe copii sa ajunga, am vazut multi parinti care intrebau de bilete. Ca si info: luati-va bilete cu vreo 4-5 zile inainte daca vreti sa fiti siguri!

Am cautat o ceainarie draguta prin zona( mi-a recomandat-o sora mea), sa nu mergem foarte mult si am gasit: Rendez vous. Drumul pana acolo pentru noi a fost foarte placut, fetele s-au tinut toate de mana si lumea se oprea sa le priveasca. Au iesit cateva poze foarte frumoase si expresive pentru varsta de 4ani. La ceainarie, am avut un mic salon doar pentru noi, comandasem cateva gustari, briose si un tort. Am fost placut surprinsa de calitatea lor si m-am bucurat ca tortul a fost foarte bun. Toate produsele aveau gustul de „facut in casa” si tortul nu era foarte dulce si dupa cate am sesizat, fara pontetiator de gust. Personalul ceainariei a fost foarte amabil si saritor. Am sa-i tin minte pentru alte evenimente!

Fetele s-au jucat prin toata ceainaria, s-au jucat de-a facut ceaiul. Am avut noroc ca erau putin clienti. Ca si jucarii, Printesa si-a luat de acasa cateva papusi. Eu nu am insistat pe acest aspect si nu mi s-a parut ca nu s-au distrat. La plecare. Printesa le-a facut cadou o carte pentru colorat. La gradinita de ziua ei, Printesa a dus si in acest an turta dulce dar sub alte forme.

A doua aniversare de 1 an , a fost mai linistita, mai cu putine emotii dar cu mai multa caldura si relaxare pentru mine.

Prima anivesare de 4ani, a fost mai relaxata dar la fel de agitata pentru mine. O astept si pe a doua, sa simt si eu fiecare moment si nu doar sa organizez. A da, si la 4 ani incepe sa devina mai greu sa corectez comportamente invate de la gradinita dar nu imposibil :)! Povestin intr-un alt articol.

24
aug.
2015

Negocierea intre parteneri

categories: Educatie, Psihic, Sunt parinte

Cine nu ma stie sau nu ma citeste, ar trebui sa stie intainte sa citeasca acest articol, ca nu sunt o persoana care nu pune prea mult pret pe parerea celorlalti si ca imi place sa gandesc si sa actionez dupa „intelepciunea” mea si nu a altora.

Acum vreo doua zile, eram cu copii singura in oras. Sotul meu, era la un concurs de MTB la Sibiu. Un adult cu doi copii mici in societate, se descurca mai greu mai ales daca cel putin un copil este mai energic. Intr-o discutie la masa, ma trezesc ca afirm:

” Nu am negociat bine cu sotul meu!”( referitor la situatia mea de mama singura cu copii in oras).

Am auzit aceasta expresie in societatea la un moment dat, nu cred in ea, atunci de cea am spus-o? Nici macar nu era adevarat….. In drum spre casa, copiii dormeau si eu reflectam la ce am spus.

Am o relatie de 14 ani de zile, o relatie in care am crescut impreuna si am evoluat. Pe noi casatoria nu ne-a schimbat radical, stiam ce sa asteptam unul de la celalat. Poate doar ne-a relaxat. Nu am simtit niciodata ca este nevoie sa negociez ceva cu sotul meu! Adica, da nu e o relatie perfecta, insa cred ca am o relatie functionala pana acum.

Negocierea e un termen „urat” pentru un cuplu. Din cate stiu eu, negocierea e mai mult o lupta a orgoliilor, daca vrei sa faci business o faci si fara sa ajungi la negociere. Necesita doar un pic de strategie( „intelepciune” din experienta mea profesionala 🙂 ).

Eu cred ca intr-un „cuplu de succes” pe langa comunicare, compatibilitate sexuala si compromisuri, trebuie sa existe si o „constiinta” si control al propiului orgoliu. Noi nu am simtit niciodata nevoia sa iesim cu prietenii separat. Pana la aparitia copiilor faceam totul impreuna. Acum avem activitati separate pentru ca trebuie sa stea si cineva cu copiii sau nu putem fi amandoi in acelasi loc sau ne gandim si la binele lor. Asa ca facem cu randul, cand e vorba de pasiunile celuilalt.

Eu inteleg si apreciez pasiunea sotului meu. Consider ca a gasit un hobby foarte bun pentru familia noastra si stiu sigur ca si-a cautat o pasiune care sa nu fie in conflict cu fetele lui. Dupa doi copii simti nevoia ca adult sa ai o ocupatie care sa te ajute sa te relaxezi mental. La el e bicicleta si concursurile de MTB. La mine e scrisul! Ne intelegem aceste pasiuni, ne ajutam si ne sustinem. Practic ne respectam si lucram sa fie functionala familia. Nu zic ca nu avem si uneori mici dicutii pe acesta tema dar cred ca tin de strarea din acea zi si nu de acceptarea hobby-urilor.

Asa, ca nu simt ca pierd ceva, nu simt ca imi este atacat orgoliul, nu o simt ca pe o povara cand el pleaca cu bicicleta si eu stau cu copiii. Sincer, de ce ai simti nevoia sa „negociezi” ceva cu partenerul tau? Nu suntem amandoi in aceiasi barca? Nu intelegi si accepti pasiunea lui? Cu ce te ajuta sa te simti bine cand crezi ca ai obtinut ceva pentru actiunea? Ar trebui sa te ajute ca el se relaxeaza, se bucura ca face ceva cei place, ca are alt tonus in relatie dupa.

Deci? Ce, e prostia asta: „nu am negociat bine cu iubitul meu?” Daca ma gandesc bine, spune multe despre frustrarile unei personae acesta afirmatie. Eu cred ca am spus-o pentru smalltalk si ma stiu ca mai spun prostii sa umplu „un gol” in societate.

Negocierea intre parteneri nu trebuie sa exista. Exista explicatii, respect si poate mai multa strategie din partea femeii ca sa nu ajunga intr-un punct de conflict :). Adica mai multa intelepciune si rabdare.

Orgoliul ca si in business, intr-o relatie functionala nu ar trebui sa existe…. si ma refer la acel tip de orgoliu negativ ce ne face sa nu vedem „padurea” si sa vedem doar copacii.

24
aug.
2015

Recomand spectacol: „Cartierul povestilor”

categories: Bebe/Copilul, Educatie, Sunt parinte

In weekend am fost cu Printesa si Madam Furlifus la un spectacol inedit pentru copii: „Cartierul povestilor„. Vineri am cautat unde sa mergem cu copiii ca iesire in Bucuresti si ne uitam dupa un spectacol pentru ei.

Noi, am mai fost cand eram mici la specatcolele teatrului Ion Creanga si de fiecare data ne-au placut si ne-am simtit bine. Acum , au pus in scena un altfel de specatacol. Un spectacol interactiv si e chiar interactiv.!Copiii sunt alaturi de actori in casutele cu povesti si i-au parte la povesti. Actorii comunica direct si fizic cu copiii si in lume celor mici acest lucru este minunat!

Decorul mi s-a parut foarte dragut, biletele le-am luat cu jumatate de ora inainte din locatie. Atentie, locurile sunt limitate la 15 locuri! Sunt 5 casute cu 3 locuri/casuta, copiii vizitand fiecare casuta. Specatacolul este recomandat copiilor peste 4 ani. Se plateste biletul per copil ce intra in „cartier”.

Printesa, la inceput nu a vrut sa mearga singura. Asa ca la prima casuta o tineam de mana, apoi s-a adaptat si a mers singura. A fost asistenta povestitorului de cateva ori si era maxim de emotionata la casuta „printului”.

M-am gandit sa scriu despre acest spectacol pentru ca isi face toti banii( 30 ron). Sunt o groaza de ateliere. spectacole si workshop-uri pentru copii care nu au nici o „utilitate’ finala pentru educatia copiilor, insa acesta mi s-a parut foarte „concentrate” in lucruri bune pentru a mea fetita.

Si nu sunt povesti uzuale: avem o casuta a lui Dumnezeu si una a burticii, de exemplu. Interactiunea este maxima si copiii ies foarte incantati din cartier.

04
aug.
2015

Bronzul şi soarele

categories: Beauty, Bebe/Copilul, Sunt parinte

31
iul.
2015

Familia Zurli la mare

categories: Promoţi!/Evenimente, Social Media, Sunt parinte

Escapada noastra pe litoralul romanesc, s-a intersectat cu spectacolul Zurli ” La mare, la soare”. Daca nu stiati, va repet :), Gasca Zurli este la mare si ii gasim la Teatrul de Vara Jupiter cu diverse spectacole.

Pe noi ne stiti suntem Zurli, toata ziua, 7 zile pe saptamana. Cantam in masina, acasa, in curte. Madam Furlifus chiar adoarme doar pe muzica lor( drumul in masina asa devine mai suportabil). Printesa spunea la toata lumea ca ea merge la mare si se intalneste cu Zurli pe plaja.

Spectacolul a fost foarte distractiv, A existat posibilitatea ca si copii sa stea langa scena si toti erau lipiti de ea. Noi am stat in primul rand si tot spectacolul Printesa si-a tinut mainile strans impreunate, se vedea foarte aproape de personajele ei preferate si cred ca avea emotii.

Inainte de spectacol, un tatic vorbea la telefon:

-Am venit la Tura Vura! Cum nu o stii pe Tura Vura?! Sa-ti explic …..

Omul chiar era si el incantat! Toti adultii au cantat si dansat in ritmul copiilor si vazuti asa dintr-un unghi panoramic era chiar impresionant. Un sfat: daca mergeti luati-va o crema impotriva tantarilor, eu nu am realizat si dupa lasarea serii ne-au bazait, noroc ca ma cunosc de mica si sunt mai imuna la ei( nascuta si crescuta in tara tantarilor_Tulcea).

Gasca Zurli ne pregateste ceva surprize la toamna. Pana atunci sa stiti ca au un super concurs, la care vom participa si noi: o petrecere cu Gasca Zurli pentru copilul tau.

„Ce trebuie să faceţi pentru asta?

Încarcă pe site o fotografie în care să apară mesajul “eusuntzurli”. Scris pe orice: o hârtie, un tricou, pe nisip, pe asfalt… unde te duce imaginaţia. Dacă scrii #eusuntzurli e şi mai bine şi dacă mai şi postezi asta pe pagina ta de facebook şi ne share-uieşti eşti superprietenul nostru. Pot participa cu fotografii în concurs persoane de oriunde din România şi din lume, cu vârsta cuprinsă între o zi şi 100 de ani. Gaşca Zurli se va deplasa oriunde pe teritoriul Romaniei. O persoană poate participa cu o singură fotografie în concurs. Pe 1 septembrie tragem la sorţi şi desemnăm câştigătorul.

Până atunci faceţi-vă poze, convingeţi-vă prietenii, rudele, cunoştinţele să-şi facă şi ei şi creşteţi şansele să aveţi Gaşca Zurli de ziua copilului vostru şi să-i oferiţi astfel cea mai tare petrecere din viaţa lui. Premiul este valabil din 5 septembrie 2015 până în 5 septembrie 2016 şi discutăm data exactă, una cât mai apropiată de ziua de naştere a copilului care primeşte acest cadou. Toate detaliile le aflaţi din regulamentul concursului. http://www.zurli.ro/marca-zurli/concurs/

Intre noi fie vorba, nu m-as mai ducea a doua oara cu un copil de 10 luni, energic, in orice deplasare si nici la Jupiter din punct de vedere cazare si restaurante. Ce o fi fost in mintea mea nu stiu, ca la primul copil nu am plecat cu ea in concedii pana la 1 an jumatate( si ea a fost un bebe foarte linistit). Clar pentru mine nu a fost relaxare, insa pentru restul familiei da! Ce merita sa laud din toata aceasta escapada a fost descoperirea restaurantului : Sat Pescaresc din Venus. Mancarea buna si preturile acceptabile, nu la acelasi nivel ca Popasul Pescarilor din Olimp( care e drept mai scump), insa merita. Practic daca ma intrebati pe mine Olimpul si Venusul mai merita ca si statiuni linistite si decente la noi. Mai sunt linistite dar nivelul de confort lasa mult de dorit.

Sa aveti o vara frumoasa!

01
iul.
2015

Masina de spalat vase

categories: Hrana, Sunt parinte, Utile

Am vazut multe intrebari pe aceasta tema si am primit si eu cateva intrebari: merita investitia intr-o masina de splata vase? Asa ca m-am decis sa va impartasesc experienta mea.

In acest moment, romanul incepe sa -si permita si o masina de spalat vase, cel putin asa „vad” eu. A trecut peste investitii in tot ce poate epata si se gandeste si la investiti practice.

Noi avem masina de spalat vase de vreo 4 ani, din momentul in care a aparut prima fetita in familie. Initial am vazut-o la un membru al familiei sotului meu si am inteles utilitatea ei la o familie cu copii.

Pentru un cuplu sau 2 persoane, merita investitia intr-o masina de spalat vase, doar daca aveti musafiri constanti si multi prieteni in vizita.

Pentru o familie cu minim un copil, investitia e foarte necesara. Pentru mine e foarte utila. Sa va explic si de ce:

–castig mult timp, pe care l-as petrece spaland vase

-am siguranta ca se spala la temperatura inalta si biberoanele sau vesela copiilor mici. Dupa 3 luni, eu nu am mai folosit sterilizatorul cand au fost fetele bebelus.

-economie la apa, energie si detergent; in plus optimizezi aceste consumuri si pentru mediu

-detergentul pentru astfel de masina nu este mai scump decat cel normal( pentru spalare manuala). Exista marci care sunt bune la pret si spala ok. Noi folosim marca propie Lidl si Kaufland. Nu am vazut o diferenta fata de marci mai scumpe.

– pentru a working mom, manichiura nu e afectata :). Mainile mele se comporta frumos, daca nu le tin in contact cu apa in fiecare zi si am nevoie de manichiura la 2 saptamani.

-cand avem musafiri nu e un cosmar, curatenia de dupa pentru ca ma ajuta masina.

Acum in functie de buget si de spatiu va puteti alege o masina de splata vase mai mica sau mai mare. Ca si info:

-pe langa detergent, veti avea nevoie si de un lichid de clatire si sare. E preferabil sa le luati separat, pastilele 3 in 1 nu va garanteaza si protejarea masinii, apa in general in zona Bucurestiului e dura.

-exista si deodorizant pentru masina. Exista zile in care nu spal, asa ca ajuta daca am cateva farfuri murdare in masina de spalat vase.

-masina noastra s-a defectat dupa 3 ani jumatate si costul reparatiei a fost decent.

-nu spala chiar tot( arsuri), uneori mai luam un pic si la mana vesela inainte sau dupa un ciclu de spalare.

-resturile de mancare trebuiesc indepartate inainte de a introduce vesela in masina

-conteaza si felul in care aranjezi vesela in masina de spalat vase, pentru a obtine o spalare ok. Exista si indicatii in cartea tehnica de aranjare a tipurilor de vesela. Nu le poti pune asa cum vrei tu sau sa o aglomerezi, pentru ca jetul de apa nu ajunge peste tot.

-exista si masini de spalat vase care se incorporeaza in mobila. Am vazut si modele verticale.

Am avut-o in service cateva saptamani si nu a fost bine. Ma obisnuisem cu binele :)! In plus cat timp consumam la spalatul vaselor, in conditiile in care aveam si un bebelus prin casa…..

Pentru mine o masina de spalat vase isi face toti banii si e pentru o mama e de mare ajutor!

24
iun.
2015

Operatiunea Buburuza: varicela

categories: Bebe/Copilul, Sunt parinte

Acum cateva saptamani Printesa a venit cu varicela de la gradinita. Medicul perdiatru mi-a spus ca cea mica( 8 luni) are sanse mici sa ia, mai ales ca o alaptez inca. Totusi ar fi bine sa le tin cat pot departe una de alta.

Cam greu…. cum ele se joaca si stau in aceiasi casa am decis sa nu fac eforturi inutile sa le izolez. Daca facecea mica, ne descurcam!

Tot medicul pediatru mi-a spus ca pentru bebelusi asa mici( 8 luni), daca face varicela, sa merg direct la Institutul Matei Bals, specializat in boli infectioase( e in spatele spitalului Colentina). Dupa perioada de incubatie de 2 saptamani, hop bubite pe Buburuza. Cu vreo doua zile inainte sa-i apara bubitele, a fost mai somnoroasa ca de obicei. Nu mi-a facut febra pana acum. Am mers imediat ce am vazut bubitele la Matei Bals. La urgenta( pediatrie) ne-au consultat si mi-au spus sa fiu atenta pentru ca datorita imunitatii scazute poate face alte complicatii. Doamnele de acolo au fost dragute si nu am asteptat mult. Ce m-a surprins a fost „cladirea” in care se afla sectia si anume in niste containere( cuburi) mai aranjate cu termopan. In jur erau cladiri vechi in diferite stadii de renovare.

Acum suntem in a patra zi, bubitele nu sunt multe pe corp. Sunt mai multe pe fata si in cap, au inceput sa se vindece. Pofta de mancare avem. A fost mai irascibila in primele doua zile, nu s-a scarpinat pentru ca nu stie, si-a tot trecut manutele pe cap si fata. In afara solutie mentolata pentru bubite, cei de la spital ne-au recomandat o pastila antivirala pentru care am primit reteta.

Deci suntem la runda doi de varicela si ma bucur ca e o forma usoara :)! Ne apucam de sambata de inot la bazinul olimpic de langa casa. Povestim!