Programele La Palat animat, dedicate copiilor de 6-10 ani, continua la Mogosoaia

Mă uit la termomentru şi arată 30 de grade. Mă bucur că este încă cald! Probabil că nu este indicată temperatura pentru acest sezon dar trăim momentul :)!

Pe vreme frumoasă, soţul meu mă tot impinge de la spate să mai ies la poartă să socializez cu vecinele. Eu nu prea am tragere de inimă pentru că pur şi simplu nu simt nevoia, dar din când în când mă mai loveşte căte „o palmă” a prieteniei şi vecinătăţii 🙂 şi ies cu copilul pe uliţa asfaltată. Copilul este singurul subiect de discuţie confortabil pentru ambele părţi. Vecinele mele, majoritatea doamne în vârstă, vopsite, cu câte o manichiură stricată de munca pământului, cu nepoţi, copii în jurul lor, mă întreabă de fiecare dată: ” Ce îi dai să mănânce de e atât de rotunjoară?” Şi bineînteles că până să apuc eu să le răspund încep: „mere cu biscuiţi, foarte sănătos!”,” ai mei au crescut cu lapte de vacă!”, „nora mea la alaptat pe Antonio până la 2 ani”!, „să-i dai mamă, ouşor „, „a început să mănânce?” etc. Eu stau şi ascult. Ce le-aş putea spune? Ţine şi de genetică şi de calitatea procesului de alimentaţie.

În primul rând diversificare nu este aşa de complicată cum se spune, dacă te informezi corect. Mai mult este mama speriată şi amplifică situaţia. Diversificarea este simplă şi trebuie să completeze alăptarea în primul an de viaţă. Dacă ţi se pare complicat să numeri până la 40, să fierbi căteva legume şi să ai răbdare cu o păpuşă ce se bazează pe tine să o hrăneşti, mai gândeşte-te cum va fi când va trebui să-l educi şi să comunici cu ea/el în aşa fel încât să iasă un adult aşa cum visezi.

Cu riscul de a mă repeta( am mai scris aici), consider că schema de diversificare dată de doctor trebuie urmată, fară „deraieri” după ureche sau după sfaturile celor din jur. Noi nu suntem nutriţionişti, nu am făcut o facultate de medicină să ştim de ce un anumit aliment se introduce mai târziu, de ce se începe cu o linguriţă şi apoi se măreşte gramajul. O introducere a alimentelor solide după cum avem noi chef, poate avea consecinţe, cel puţin în stare de sănătate a sistemului digestiv al viitorului adult. Deci, sfaturile doctorului sunt foarte importante! Dacă sugarul este hrănit cu lapte formula, cred că indicaţiile medicului sunt şi mai necesare, pentru a compensa asimilarea mai greoaie a substanţelor( laptele matern fiind cel mai bine asimilat de către copil). Sunt sigură că dacă se îmbolnaveşte, nu-i dăm un tratament după reţeta proprie! Adică nu ne jucăm cu sănătatea copilului!

Later update: Aş dori să menţionez că recomand respectarea sfaturilor doctorului, dacă bineînţeles sunt de bun simţ şi aveţi încredere. Vedeţi de ce vă tot bat la cap să vă alegeţi din timp doctorul pediatru :)!

Consider importantă alimentaţia mamei în sarcină şi în perioada alăptării în primele luni. Acestă alimentaţie, cât şi cantintatea de lichide băute, pot influenţa apetitul şi preferinţele bebeluşului. Lichidele ajută la „reînnoirea” placentei şi astfel la un stansfer mai bun de substanţe. Mesele regulate, diversificate şi cât mai sănătoase ajută procesul de alăptare şi pregătesc drumul pentru viitoarele gusturi ale copilului. Şansele de a avea un bebeluş mofturos scad. Ştiu că mă repet, dar un copil învăţat cu aditivi şi potenţiatori de gust, e normal să-ţi refuze piureul de legume, dacă nu găseşte ce ştie că trebuie să primească.

Începutul diversificări se face la sfatul medicului. Am citit diverse minunăţi pe net, că ar fi copilul pregătit când începe să vrea, ce mănânci tu :). Bebeluşii nu au pofte, ei doar sunt curioşi şi în primă fază ei „învaţă” cu gura. De aceea bagă tot în gură! Nu că vor să mănânce din ciocolata ta! Medicul recomandă începutul diversificării în funcţie de procesul dezvoltării bebeluşului.

Pentru sete este indicată apa plată fiartă şi nu ceai. Ceaiurile conduc la eliminarea mai rapidă a mineralelor din corp.

Se poate considera că un copil refuză un aliment, dacă ai încercat măcar de 4-5 ori la intervale de 1-2 săptamăni. Un refuz poate fi doar o stare de moment. Nu oferi linguriţa cu grimase, pentru că ţie nu ţi-ar place. Copilul este foarte influenţabil şi limbajul corpului „comunică” mult mai bine şi mult mai multe mesaje decât vocea. Dacă un  anumit aliment nu-ţi place ţie, nu înseamnă că va fi refuzat de bebeluş.

Sursele de alimente trebuie să fi de încredere şi pe cât posibil proaspete. Diversificare înseamnă introducerea  unor mese diversificate ca şi alimente solide, zilnic. Trebuie să primească zilnic din toate categoriile: legume, fructe, carne/ou, iaurt, brânzică.  Mesele de legume, carne, branzica se pot ţine în frigider 2 zile. Deci nu ar fi chiar un chin gătitul :)!

Pentru situţiile în care nu eşti acasă, eşti în vacanţă, ocazional se pot folosi borcănaşele de mâncare gata preparată( aici eu am mers tot pe recomandarea medicului) şi mai nou pentru brânzică avem o alternativă, v-am mai povestit eu aici, brânzica Danonino Natur. Când am fost la fabrică ne-au dat câteva monstre din acest produs şi am împărţit şi eu pe la vecinele mele :). La” şueta” noastră de azi, mi-au spus două doamne, dacă mai am să le mai dau, că s-au cam bătut pe ele şi cei mici nu au prea avut loc de cei mari. Unii dintre ei,  chiar ar fi mofturoşi la lactate :). Da, este o alternativă bună! Şi trebuie să recunosc că nu mai aveam pentru că i-am dat şi Ioanei câteva zile şi astfel am câştigat câteva minute în plus de somn dimineaţa :).

Revenind la copilul meu, Ioana este genetic( îmi place mie cel puţin să cred), mai rotundă la faţă şi obrajii se văd astfel mai bucălaţi decât sunt :). Nu mi-a refuzat nici un aliment până acum. Mâncam solid de aproape 5 luni, timp în care doar la început am avut mese pe care nu le-a terminat. Dacă termină mai mult de jumătate din porţie, nu insistaţi prea mult pentru a nu crea un disconfort ce va fi memorat. Eu nu m-am jucat în timpul mesei de la început şi am încercat să-i transmit că masa este un lucru normal, simplu şi ne jucăm după. Chiar după fiecare masă terminată, aplaud şi îi spun „bravo Ioana!”, iar apoi îi dau ceva să se joace. Ştiu că poate avea perioade în care să fie mai mofturoasă dar până acum a fost bine.

Se poate şi altfel! Nu legaţi orice reuşită de noroc! Să încercăm să nu ne găsim scuze şi să realizăm că acţiunile noastre au un impact mai mare decât am crede. Orice mică informaţie corectă poate uşura procesul de creştere al copilului şi ne poate face viaţa mai simplă.

Acest articol a fost scris la invitaţia celor de la Danone, la campania Danonino. Toate opiniile sunt 100%, ale mele.