A fost un inceput de an agitat. Am atatea sa va povestesc….dar sa le luam pe rand.
De Sarbatori 2013, am decis impreuna cu al meu sot sa plecam din oras. De cand s-a nascut dra Vorbareata( fosta Dra Pinguin :)), am stat de Sarbatori acasa, primind musafiri.
Anul acesta mi-au luat si eu cateva zile de concediu si m-am bucurat sa imi petrec Craciunul la Galati impreuna cu familia mea un pic mai matura din toate privintele: eu, sot, fiica, tata. A fost un Craciun minunat si mi-a amintit un pic din copilarie chiar daca orasul nu era cel corect. Am fost rasfatati, tata avand un talent inascut de gazda. M-am bucurat enorm ca au reusit sa se bucure unul de altul: bunicul cu mustata si Dra Vorbareata. Multumim TATA si Catalina! 🙂
Dupa Craciun, am plec la munte cautand zapada. Am avut parte de o super oferta intr-un grup de familii cu copii. Stiind ca vor mai fi si alti copii, am avut curaj sa o luam si pe Ioana cu noi. Adica, dupa cum spune o colega de-a mea, noi ne impartim in doua categori: oameni si parinti. Daca amesteci subspeciile s-ar putea sa nu iasa chiar asa de bine!
Mancare buna, cazare buna, oameni draguti in general….ne-am simti bine si ne-am relaxat. Am iesit in cautare de zapada si am gasit cateva zone pe munte. Am facut cunostinta cu brazii, telecabina, patinele, gheata, artificiile( de care ne-am speriat un pic).
Eu neavand prea multa experinta de concedii cu copilul, bineinteles ca nu i-am luat jucari prea multe pentru activitati. Cine a alergat prin statiune sa caute culori si carte de colorat?! Am avut insa noroc ca erau mamici experimentate si a mea fetita a fost un pic rasfatata. Insa sa stiti ca am fost foarte constiincioasa la ce manca copilul meu, fiind singura de 2 ani ce avea mancare speciala pentru ea( lauata de acasa) si nu prea am deraiat de la meniul ei standard, diversificat.
Dra Vorbareata a avut parte de copii si mai mici si mai mari. Chiar s-a atasat de un baietel mai mare care ii era drag sa stea cu ea si sa se joace. Ce noroc pe capul nostru :)!
A fost odihnitor si placut sa fim impreuna . Trebuie insa sa recunosc ca programul nostru a fost cam dezordonat(fara Buni care era in concediu :)), Ioana adormind foarte tarziu seara si chiar am avut si o criza de nervi. Semn ca noi ca parinti am gresit pe undeva in toata acesta perioada.
Acum cateva „observatii umane”. Eu una in mare parte stau intr-un „glob ” cu reguli si procese definite, cu clienti pe care ii cunosc, in masina toata ziua, acasa cu a mea familie seara. Nu prea interactionez social foarte mult in timpul liber, cu exceptia catorva prieteni. Stand in afara orasului, am parte de liniste, aer curat, carute si un peisajul social cu care ma mai intersectez din cand in cand si care ma amuza sau ma invata sa revin cu picioarele pe pamant. Mie imi place sa observ socialul, poate fi si o deformare profesionala insa e chiar amunzant!
In zilele petrecute la munte am iesit din „glob” si am dat de parinti. Parinti diferiti, deci aveau si copii diferti. Daca nu stiati, copii sunt oglinda educatiei parintilor. Ei nu vor face niciodata ceva ce nu vad la parinti. Indiferent de cum incercam noi sa ne scuzam: noi suntem de vina!
Am vazut copii educati, politicosi cu bun simt. Culmea asa erau si parinti lor! Erau in cel mai mare procent, semn bun pentru Romania :)!
Am vazut copii foarte agitati, obraznici, cautand sa atraga atentia tot timpul -parerea mea ca isi doreau mai multa afectiune. Parintilor nu pareau sa-i bage in seamana prea mult. Se multumeau sa le dea Cola si ciocolata la micul dejun( cum sa nu fie agitati!!!). Nu se oboseau sa se uite la ei in drumul lor spre locul de fumat si nici sa-i intrebe daca au mancat. Deci?!
Am vazut copii alintati, ce nu prea stiau sa piarda , ce pareau sa se simte conformatibil doar daca erau mici Dive/Divi. Nu stiu cat de sanatos este acesta educatie pentru viitorul adolescent sau adult. Parintii pareau sa incurajeze acest comportament. Poate pe termen scurt poate parea ok, insa acum se dezvolta personalitatea viitorului adolescent si trebuie sa-si ia increderea in sine din alte lucruri decat cele materiale.
Si bineinteles ca nu am scapat de mamele Observator. Adica mamele care stau te analizeaza, iti analizeaza copilul si sunt foarte ambitioase ca in orice coversatie pe care o au cu tine sa-ti arate cat de superior e copilul lor fata de al tau. Recunosc ca si eu observ, doar ca o fac sa invat; recunos ca si eu uneori am replici rautacioase dar rar si te obicei imi pare rau dupa. Ma staduiesc sa nu imi compar copilul cu alti si sa nu il laud. Sper sa-mi si iasa! 🙂
Revenind la aceste mame, pot spune ca am observat ca ambitiile lor de tot felul, tansmit copiilor o stare de nesiguranta si agitatie. Din cate ma pricep eu „epatarea” acesta porneste de la o mare nesiguranta poate inconsienta, pe care o transmit fara sa vrea copilului. Eu nu stiu cata lume e consitenta de sine, insa din momentul in care devi parinte cred ca ar trebui sa „invatam”. Bineinteles ca nu e obligatoriu, insa sa fim constienti ca vom lasa multe frustari mosternire.
Am vazut adulti ce se comportau ca niste copii la jocuri de societate: suparandu-se, trisand, si copii ce se comportau ca niste adulti: responsabili, practici. Insa nu erau copii parintilor anteriori :)!
Am reusit sa invat si lucruri noi despre mine si mai revin un pic in cadrul familiei. Multumesc sotului meu, pentru ca fara el nu as fi reusit :)!
Cam asa a fost primul meu concediu mai lung de mamica, cu copil, plecati de acasa!
Sper ca ati avut si voi lucruri de care sa va bucurati! Sa fiti sanatosi si voiosi!
